29 matches
-
inversă. Green ar putea fi scepticul, Cioran, credinciosul. 2.3.1974, Le Villars. Cioran îmi amintește de un anabaptist; un chip slab de țăran, cu ochi mari, albaștri, strălucitori, măcinat de vreme, osos, șcuț mișcări ale brațelor ca rotirea unui îmblăciu. Un mers agitat, cu pași mari, un fel de-a vorbi sacadat, avântat, de parcă i-ar fi greu să țină pasul cu șuvoiul gândurilor sale, cuvintele se rostogolesc, se suprapun, dând glas unor formulări incisive și precise. Un om de
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
dureri sau jene notabile. Nu m-am aruncat în fața niciunei mașini, dar mi-am intrat atât de tare în personaj, încât a doua zi dimineața m-am trezit de parcă adormisem cu geamul deschis, cineva intrase și mă tocase mărunt-mărunt cu îmblăciul. Mă durea tot corpul, și pe dinafară, și pe dinăuntru. Febră, crampe, vâjâieli, eram o sumă umblătoare de simptome. M-am târât cu greu până la serviciu, unde am stat până pe la ora două, când m-au trimis ei acasă, că
„Medicamentele japoneze sunt ambalate frumos și diluate cinstit, la jumătate din concentrația din Europa” () [Corola-blog/BlogPost/337779_a_339108]
-
mereu și pare veșnic tânără, influențată permanent de neîncetatele schimbări din toate domeniile vieții unei populații. Încetând sau dispărând unele activități vechi sau moduri de viață părăsite, dispar și cuvintele care le-au purtat mesajele. Ex. bordei, opaiț, feștilă, balie, îmblăciu, vătale, năvădeală, țurcă, poarcă ș.a. Mai rămân doar în cântecele bătrânești și în metaforele scriitorilor. Acum, alte cuvinte au „năvălit” în limba română, precum „internet”, „computer”, cu armata lor de termeni tehnici, adevărate cuvinte barbare, teroriste, cu care se fudulesc
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Veșnici se sculară ca să trudească la Culesul Viei. Văzut-au dedesubt pe fiii și pe fiicele lor, nespus fiind uimiți De miriadele întunecate-n umbre din lumile aflate dedesubt. 650 Dimineață se ivi. Urizen se ridicắ, și-n mîna să Îmblăciul Făcu Podeaua să răsune, fu auzit îngrozitor de toți cei de sub ceruri. Grozav de tare răsunînd, podeaua cea de jos de zgomot se cutrémură, Si toate Neamurile fost-au treierate și din a' lor găoace treierate stelele 331. Atuncea Tharmas lua
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-vă pîrjolite mădularele, Ce-i bun din tot Ținutul este naintea voastră, căci Taină nu mai este". Apoi Toți Sclavii de pe fiece Pămînt din largul Univers Cîntă un Cîntec Nou, înecînd haosul în armoniile-i voioase, În timp ce al lui Urizen îmblăciu răsunắ tare, și al lui Tharmas vînt spulberător 685 Așa de tare, așa de limpede în cerurile vaste; și cîntecul pe care l-au cîntat fost-a acesta, Compus de-un Negru African de pe micul Pămînt al lui Sotha 333
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
la sărbătoarea Daurită; Veșnicul Om se-nveseli. Apoi Omul cel Veșnic zis-a: "Luváh, Via e coapta: înalță-te! Fiii lui Urizen strînge-vor via cu cîrlige ascuțite, 695 Și toți fiii tăi, O Lúvah! cu sine duc familiile Pămîntului. Aud îmblăciul lui Urizen; hambarele-i sînt pline; nici o cămara Nu rămîne, si in Podgorii din belșug mănunchiurile stau sub Strugurii ce cad și-nmiresmați țîșnesc pe vînturi. Sculați Turme și cirezi, si calcați Grînele-n picioare! vitele mele, pașteți 700 Ciorchinii copți
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ridica de pe dealurile de un cafeniu veșted din jurul văii. Urma să vină iarna cea lungă, iar țăranii munceau din zori până în seară. După ce orezul și meiul se strângeau de pe câmpurile neroditoare, femeile și copiii băteau tecile și le treceau prin îmblăciu. Nu erau pentru hrana lor, căci le dădeau la birul anual. Fânul cosit printre corvezile de zi cu zi era lăsat să se usuce chiar pe câmp pentru a putea fi folosit ca așternut în grajdurile cailor. Paiele crude le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ridicau, uneori, glugi de ciocani sau căpițe de paie, în același scop, dar și pentru a feri bucatele de eventualii prădători, căci de ăștia au fost în toate timpurile. Fig. 3 Unelte și ustensile agricole: 1 - coasă; 2 - lopată; 3 - îmblăciu; 4 - traglă; 5 - furcoi; 6 - mătură pentru arie; 7 - jug; 8 - plug de lemn; 9 - tânjală. (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După război, odată cu cooperativizarea agriculturii, lucratul pământului și culesul roadelor cu mijloace tradiționale au fost abandonate, constituind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de porumb. Culese cu mâna, prin smulgere, mai multe fire de cânepă sau de in se legau și formau mănunchiuri sau snopi. Numai cânepa prea înaltă era cosită foarte aproape de pământ. După uscare, pentru scoaterea semințelor, cânepa era bătută cu îmblăciul sau cu un mai. Se mai puteau folosi în acest scop un butuc sau se bătea cânepa pe o scândură, deasupra unui așternut. După separarea semințelor, cânepa se ducea la dubit (topit), dospit și la cuptor. Topirea dura între 7
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a cânepii constituia o activitate cu caracter permanent. Cânepa de vară și inul, după cum am arătat mai sus, se smulgeau și se făceau chită (mănunchi) de câte 12 fuioare. După ce se uscau în mici glugi la soare, se băteau cu îmblăciul pentru a se scutura sămânța. Din sămânța de cânepă prăjită se obținea uleiul sau bătută cu chilugul, fiartă și amestecată cu miere se făcea jolfa, bună de mâncat mai ales în post sau cu turte la Crăciun. În postul mare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pământului (plug de lemn cu brăzdar de fier, fiare pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea uleiurilor vegetale (teasc pentru uleiă, unelte pentru prelucrarea cartofilor (presă pentru cartofiă, măsuri pentru cereale (baniță, hoboroacăă. EXPOZIȚIILE PERMANENTE După 1990 la Bacău
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
mult decît îndemînarea lor de duh, Strabon geto-dac, alături de bou oaia, turmele sînt marea lor bogăție, lunecă în uitare, ignoranța asigură prezentul, actualizat deplin în țest la muzeu, erau și din piatră și din lut, rîșnița cu bălătruc din neolitic, îmblăciu nu îmblăci, forma trecut a prezentului înnoiește arhaismul, receptare și rațiune prin sentiment fiarele de plug, lopățica de curățat hîrlețul, semințele de grîu din vremea dacilor, piepteni de cules afine, tigvă, coș din scoarță de copac, jaleș, filionică, păducel, stupii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
moartea viață minimă, profil de zare fecioara din priviri menite să-l frămînte, Tîrgu Mureș steaua i se ridică pe mitografia rîului. Miercuri, 27 decembrie, ora 9,51, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș, sădila cu țestul de chirpici de acasă, îmblăciu fonetismul, în fotografie șura de îmblătit, sistemele constructive în pereți, cît de ușor să gunoiești! sala II Plante tinctoriale, nume fără leac taxonomice, pescuitul prostovol ≠ leasă ≠ vîrșă, muzeul totdeauna din magie verbală, stupul ține și din stuf și din nuiele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
era căruța sau carul de la formele lor primare până la cele mai avansate, iar în timpul iernii săniile tot făcute din lemn. Ca arme se foloseau arcul și săgețile, măciuca din lemn tare de corn care era simplă sau ghintuită, ca unelte îmblăciul pentru bătut grâul, orzul, ovăzul, fasolele, mazărea, haldanii, dar care putea deveni și o armă redutabilă în fața dușmanilor, la fel coasa și toporul cu o coadă lungă tot din lemn. Dintre instrumentele muzicale enumerăm: fluierul, cavalul, vioara sau scripca, țambalul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de obicei, n-avea pod și era lată de 2 m și lungă de 4 m. Aici ieșea de obicei fumul din camera de locuit. în tindă se punea scara pe care se urca în pod. Aici era de obicei îmblăciul cu care se bătea porumbul pe leasa de nuiele. Tot în tindă se mai țineau sacii cu cereale și făina pentru mămăligă. în general, casele aveau streșinile late ca să apere casa de ploi. în jurul casei se amenaja prispa lată de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în fiecare vară la "îmblăcit" fasolea și mazărea pe aria șurii, la dat grâul și orzul prin morișcă (vânturat), la despănușat porumbul, la urcat sacii plini în podul casei și alte lucrări "bărbătești". Mie îmi plăcea mult cum bate cu "îmblăciul" în șură și odată apropiindu-mă să iau niște păstăi de mazăre, "îmblăciul" mi-a fâșâit pe la ureche. Dacă nu se oprea la timp, nu știu ce s-ar fi putut întâmpla cu capul meu. Vasile și Ilie învățau foarte bine la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
grâul și orzul prin morișcă (vânturat), la despănușat porumbul, la urcat sacii plini în podul casei și alte lucrări "bărbătești". Mie îmi plăcea mult cum bate cu "îmblăciul" în șură și odată apropiindu-mă să iau niște păstăi de mazăre, "îmblăciul" mi-a fâșâit pe la ureche. Dacă nu se oprea la timp, nu știu ce s-ar fi putut întâmpla cu capul meu. Vasile și Ilie învățau foarte bine la școală. Erau mereu premianți. Mi-amintesc că odată domnul lor fiind plecat cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
înțeles de ce. În ciuda faptului că erau foarte muncitori: fetele torceau, țeseau, împleteau, mergeau cu ziua la prășit; frații tatălui meu lucrau la pădure, la cosit, al îmblătit, adică la "treieratul" grâului. Se folosea o anumită sculă sau unealtă rurală numită "îmblăciu", cu ajutorul căreia, prin lovituri repetate, aplicate în zona spicelor, se obțineau boabele. Totuși, o ducea greu. Erau muncitori, însă nu aveau suficient pământ. Prin urmare, erau săraci. Tata, prin constituția lui atletică, prin disciplina de care dădea mereu dovadă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
români din Drăguș declară între altele, și aceste cuvinte caracteristice concepției lor asupara împărțirii administrative a Transilvaniei :«Aici în sat nu poate omul nici cu vitele, nici cu palmele câștiga, nici-un ban, fără de a se duce în Ardeal ori cu îmblăcii, ori cu sapa, ori cu secera, ori cu coasa, acela tot mai poate face câte un potor...așa dar numai acela care n-are nimica se poate duce în Ardeal la lucru». Ei, cei din Drăguș, va să zică nu făceau parte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru construcția locuinței, acesta a fost folosit pentru alte trebuințe. Din lemn și-a realizat carul, ca să nu mai ducă producția agricolă din câmp, acasă cu spinarea, din lemn și-a construit plugul, grapa, cozile la sapă, la coasă, la îmblăciu și la toate celelalte unelte agricole de care nu se putea dispensa. Mai târziu sau poate în paralel cu aceasta a început a-și confecționa cele mai simple piese de mobilier, măsuța cu trei picioare pe care răsturna mămăliga fierbinte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai aproape, în Arpașil de Sus. Treieratul păioaselor, a fost una din operațiile agricole ce impunea rezolvarea unor probleme destul de complexe pentru meșter, ca și morăritul. Înainte vreme extragerea bobului cerealei din spic se făcea prin operația de îmblătit cu ajutorul îmblăciului, două bețe zdravene, unu mai lung, altul mai scurt, legate între ele cu o sfoară rezistentă, de regulă din cânepă bine răsucită și suficient de groasă cu care oameni în toată firea, pe vremea iobăgiei chiar și femei, loveau năpraznic
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mărul rău bun nu se face ci cel bun se putrezește, așa a fost și cu oamenii aduși de grof, toți s-au dedat la furat și se fura și mai tare. Spuneau bătrînii când îmblăteau secara și ovăsul cu îmblăciul, așa se îmblătea atunci, nu erau mașini, era o pocie de alun cam de 2 metri și jumătate numită dârja și un știuc de lemn de 60 de centimetri de fag numit hădărag, legate la cap cu piele numită oglaghie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lemn de 60 de centimetri de fag numit hădărag, legate la cap cu piele numită oglaghie. Oglaghia de la dârjă era făcută așa ca să se învârtă hădăragul în jurul dârjei și omul lăsa dârjaua să se învârtă în mâini când bătea cu îmblăciul în Tinărog, așa-i zicea la grădina grofului. Era o șură mare care a stat până după primul război, acolo îmblăteau oamenii secara toamna. Spunea o bătrânică, aveau bote de lemn pentru apă și se duceau cu câte două bote
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ca pârghie la mutatul, încărcatul de pietre, bușteni mai mari, butoaie; căbată= sarcină care va trebui îndeplinită de cineva; căbăcit (despre teren)=tasat, bătut de ploaie, animale; cituș=buchet de flori, plante aromatice; ciuză= elementul de legătură între mânerul (=coada) îmblăciului și hădarag (=bara=elementul care prin lovire detașază boabele de grâu din spic), făcut de regulă din piele dar și din sfori de cănepă împletite, caz în care se numesc grumăzele; cărigă=una din piesele rotunde în formă de roată
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
și -opțional mai poate fi treierul care sortează mai fin grâul pe categorii și mai elimină si alte corpuri străine care nu au fost eliminate de vânturătoare. Termenul a rămas de pe vremea când operația facută de batoză era făcută de "îmblăciu" și se numea firesc "îmblăcire"; întoloși= uni (căsători, asocia); înșiripa, înciripa= înfiripa, forma o acțiune, fenomen, etc ; împcilit= nedezvoltat normal pentru vârsta care o are (vietate, plantă). -"cu litera L" -lesă, leasă=panou, corp confecționat din împletituri de nuiele cu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]