87 matches
-
brun gata să înșface indiferenții căutători de zmeură și la mirositorul trup al haitelor de lupi. Visez la ferocitatea lor în lumina lunii pline, plutind peste setea de sânge, dar visez și la necruțătoarele zâne care așteptă masacrul tăcut... liniștea îmblănită de după aceea... sărutările de adio. Te-am iubit, te-am uitat ca pe un masacru al oilor... nu am urme de sânge - nici pomeneală de amintiri strânse între colți. Am vrut doar să-ți arăt lumea în toată splendoarea ei
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
Dar, să privim spectacolul străzii astfel cum se înfățișa atunci, în Țările Române: în centrul atenției se afla un boier, fie călare „a la turc“, fie într-o caleașcă(...) ; poartă anteriu de mătase trandafirie peste care se desfășoară un veștmânt îmblănit cu hermină; e încins cu brâu roșu prins cu paftale; poartă șalavari roșii, ciorapi și papuci galbeni, iar pe cap un calpac, ca un borcan mare cu gura în jos, având partea de sus marcată printr-un petec de postav
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
răstit și gros. Cînd am intrat în iatac la vodă, era șapte ceasuri, sau, cum s-ar zice astăzi, o oră după miezul nopții. Vodă era cu ghicelic de noapte pe cap și cu o scurteică lungă de pambriu verde, îmblănită cu pacea de samur; o făclie galbenă ardea într-un sfeșnic mare de argint dinaintea icoanelor" - Clucerul Alecu Gheorghiescu). Peste cîțiva ani, aflat în culmea gloriei și convins că va mai domni încă multă vreme de acum încolo, același personaj
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
îngroașă pînă la caricatură. Cel mai bogat bucureștean de la 1800, Băltărețu, un soi de Gobseck dîmbovițean, chemat de boierii care priveau cu speranță spre Napoleon, avea aerul unui fel de "boier cu ceacșiri și cizme roșii, cu o giubea soioasă îmblănită cu nafé și în cap cu un ișlic în patru colțuri; degetele boierului erau pline de inele de rubin, de smarald și de diamant. Era așteptat la sfatul boieresc, și de la dînsul depindea realizarea cugetărilor patriotice ale boierilor" (Băltărețu). Prietenul
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
există dovezi. Imaginează-ți, să îți trăiești viața fiind mult mai puțin decât bărbat ar însemna să fii exact opusul lui Carol, iar atunci degeaba ai mai avea coaie. Ar fi, ha, ha, forma supermă de redundanță. Doar un loc „îmblănit“ în care ar trebui să se găsească chestia. Ai fi doar un ursuleț de pluș, iar actul sexual s-ar reduce la, sau ar deveni doar o simplă zvârcolire frenetică. Sincer, mie mi se pare că nenorociții ăia doi - Henry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cocoloșire a zăpezii în bulgări, le-au înghețat mâinile cu tot soarele frumos de afară. Prima care a cedat a fost Cecilia. —Auu! auu! mă ustură își freca mâinile și bătea din picioare. —Bagă-le sub geaca mea că este îmblănită și imediat se încălzesc. Ah, ce bine este! —Mâinile tale au înghețat? Ca drept răspuns Matei i le pune pe obraz. —Vai, sunt sloi și roșii, roșii de frig. Bagă-le sub bundița mea. Abia a așteptat Matei invitația că
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
roșu, cusută cu palme de fir de poale și încinsă d-a curmezișul, pe sub supțiori, cu un lat brîu sau omofor, semănat cu motostaturi în șatrange; iar d-asupra o largă mantie de buhur alb cu ceaprazuri de aur și îmblănită cu jder, căci d-atunci începuse cazaclîii să aducă în }arigrad scumpele blăni din Mosc" (Doamna Chiajna, II). Așa arată fraza nuvelistului Odobescu, la jumătatea drumului dintre descriere și colecție de bizarerii; fiecare cuvînt, cu excepția celor de legătură, reprezintă o
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
35. Cizme-pantaloni (pentru canalagii sau intervenții). 36. Cizme de cauciuc electroizolante. 37. Cizme de piele pentru tăbăcari. 38. Cizme de piele pentru aviatori. 39. Cizme de piele (cu talpă de piele, de lemn sau de cauciuc). 40. Cizme de piele îmblănite cu fermoar pentru aviatori. 41. Cojoc lung. 42. Cojoc scurt cu mîneci. 43. Cojoc pieptar cu vestă vătuita. 44. Colțar cu curele pentru colțari. 45. Combinezon alb fără buzunare sau salopeta specială albă. 46. Combinezoane contra prafului. 47. Combinezon de
HOTĂRÎREA nr. 795 din 2 iulie 1960 privind acordarea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106198_a_107527]
-
de cauciuc industriale. 92. Mănuși de cauciuc pentru radiologi. 93. Mănuși de cauciuc subțiri (chirurgicale și de autopsie). 94. Mănuși de țesătura de cînepă sau de prelata. 95. Mănuși de fire sintetice. 96. Mănuși de piele. 97. Mănuși de piele îmblănite pentru aviatori. 98. Mănuși de piele neîmblănite pentru aviatori. 99. Mănuși de piele pentru sudori. 100. Mănuși de postav (simple sau cu întărituri). 101. Mănuși termoizolante. 102. Mască contra prafului - cu piese de schimb. 103. Mască de autosalvare. 104. Mască
HOTĂRÎREA nr. 795 din 2 iulie 1960 privind acordarea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106198_a_107527]
-
bucătărie și ajungând în camera fetiței cu ea în brațe, scoase din dulap niște niște ciorapi lungi, pantalonași și două bluzițe groase, o helancă și una de melană. După ce o îmbrăcă, îi dădu ciorăpei de lână, niște cizmulițe lungi și îmblănite în piciorușe, apoi îi prinse zulufii cu un elastic. Înainte să plece, îi dădu pe ea o geacă, o căciuliță și când vru să-i pună și fularul, atunci fetița începu să facă mofturi: - Nuuu, nu mamaie, nu vreau fularul
COCOSANA ŞI ANOTIMPUL ALB de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383245_a_384574]
-
și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui); la poale, uneori, se coseau tot pui sau se punea horbotă croșetat de femei sau cumpărată; pe deasupra purtau mintene din pănură, cojoace, cataveici, acestea din urmă erau îmblănite și pe margine aveau garnitură de blană, de regulă, de vulpe. Femeile mai purtau sumănici înflorate și cu diverse garnituri. În picioare purtau opinci, ghete sau ciuboțele. Aceste din urmă se cumpărau de la târg. Se mai purtau și polci bătute
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ne spune că „tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă, bluze, ii, cămăși cu pui, ițari, opinci, basmale etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului trecut se mai purta costumul popular: cămașă cu altiță, catrință din lână, învârstată, bârneț (bete) țesută din lână, în picioare opinci, osete albe, ațe negre, după cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bisericii 4, dominată de figurile ctitorilor ,respectiv pe peretele din dreapta intrării sunt zugrăviți Jupan Curuia vel paharnic alături de tatăl său -Lupu Buliga vel agă ,primul îmbrăcat cu mantie roșie ,cu mânecă lungă ce atârnă la spate , până la pământ ,mantia este îmblănită pe margini cu blană neagră, mai purta caftan verde cu bumbi cu mâneci strâmte ,susținut la mijloc cu cordon și în picioare meși galbeni. Lupu Buliga este înfățișat cu anteriu cenușiu pe umeri cu o căptușeală galbenă, purtând cioc și
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
lui Hristos și ai Neamului, Ei, jertfiții pe Cruce, n-au avut parte de cruce. Ele, care erau surâsul oricărei Primăveri a vieții încremeniseră în oftaturile încleștate ale Siberiilor de ghiață. Ei, n-au avut primăveri însorite, ci numai ierni îmblănite cu ger. Ele, care au avut în surâsuri mlădieri de boboci și de flori, au primit prohodiri de jale și înmormântări. Ei, care n-au avut pâine și vin pe masă au fost și sunt Pâinea și Vinul cuminecării noastre
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
atârnau ciorchine la ferestre, imediat ce se făceau auzite sunetele insistente de claxon, prin care nerăbdătorul șofer își făcea anunțată prezența. Mai mult, într-o zi mănoasă de iarnă, cu multă zăpadă adică, R.T., romantic incorigibil, după cum și scrierile sale dezvăluie, îmblănit din cap până în picioare, și-a făcut apariția lângă treptele căminului într-o sanie trasă de niște cai focoși, pe care îi stăpânea din hățuri în picioare stând, ca muscalii, după modelul unor personaje, poate, din filmele de epocă în
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
din frigider să o duc în mașină, a răspuns Ovidiu având un aer destins. - Și două pahare de sticlă, să le spargem după ce bem,am adăugat eu în timp ce mă îmbrăcam cu o fustă de lână de culoarea muștarului, o geacă îmblănită cu glugă, după care am ieșit, mergând voioasă, spre parcare, în urma lui. Am ajuns în centrul capitalei cu câteva minute înainte de miezul nopții, dibuind, cu mult noroc, ce-i drept, o străduță mai liberă la câteva sute de metri de
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
al învestiturii, alăturându-se firmanului dat de sultan (căci Domnul, odată numit în funcție, era înscris, simbolic, în ordinul select al ienicerilor purtători de caftane). Caftanul era o mantie amplă, lucrată din catifea, cu mâneci strâmte și lungi până la pământ, îmblănită cu samur (același samur sau cocon dublând și gulerul foarte lat), cu lungi tăieturi prin care ieșeau mâinile. Avea pieptul împodobit cu găitane de fir și cu nasturi de argint aurit, dar, de regulă se purta deschis. Pe peretele Mănăstirii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
știm când a fost brodată -, fastul hainelor Doamnei este sporit de gulere de blană și de un văl atârnând de sub coroană 319. Viața caftanului (concurat mai târziu de conteșul polonez, făcut tot din catifea sau din mătase, cu broderii și îmblănit), ca veșmânt domnesc de ceremonie va fi lungă. Secolele nu-l vor putea modifica esențial. Eleganța vestimentară - formă a culturii aparențelor Chiar dacă „ieșirile” lor în public erau mai puține, soțiile de Voievod - căci despre ele va fi vorba în cele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aurit și o a patra din atlaz galben simplu. Mai avea Doamna două mantii roșii cu fir de aur, turcești, cu chiotori de argint, prima nouă, căptușită cu blană de sobol și valorând 86 de florini, cea de-a doua, îmblănită cu jder, purtată și cu un preț mai mic - 50 de florini; șirul „șubelor” continuă: una dublă, galbenă, venețiană, cu blană de samur, costând 40 de florini, o alta roșie având chiotori de argint și căptușeală de vulpe și încă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a stins către sfârșitul veacului, cândva între 1693 și 1697). Ni-l putem închipui într-unul dintre palatele Cantacuzinilor, îmbrăcat cu dulamă trandafirie cu manșete și căptușeală galbenă, strâns cu un brâu albastru, peste care și-a pus un caftan îmblănit cu mâneci până la coate. Purta, probabil, șalvari, mești și papuci galbeni, iar pe cap își îndesa un ișlic de catifea, având și el bordurile îmblănite. Arăta, adică - atunci când redacta acte, scrisori, testamente - așa cum îl vedea pe secretarul valah acel Kostümbilder-Buch
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
scumpe și cu pandelocuri bizantine, și îmbrăcând „o sucnă de atlaz roșu cu jupă înădită și plisată, cu galoane circulare duble, pe piept, cu gulerul roșu răsfrânt în afară”, încinsă cu brâu de mătase albastră și afișând o cabaniță elegantă îmblănită cu samur și împodobită cu chiotori și sponciuri de argint aurite 340) a devenit - prin ianuarie 1526 - soția lui Radu de la Afumați (fiul lui Radu cel Mare) și Doamnă a țării Românești. Când a pețit-o pe Ruxandra, Radu de la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prezențe străine devenea tot mai intensă. Deschise ochii. Brațul Îi era strâns de o mână aspră și puternică. - Angelo! exclamă tânărul. Ma che e succede... - Andiamo! spuse Încet comandantul Apărătorilor, făcându-i semn să-l urmeze. Alexandru Își luă mantia Îmblănită pe umeri și ieși În frigul cristalin al nopții. În fața cabanei văzu, cu mirare, că un grup masiv de luptători erau aliniați și echipați de luptă. Își dădu seama că sunt mulți, poate cinci sute, poate o mie. Era greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În pahar ultimele picături dintr-o sticlă. „Urmează operația propriu-zisă.” Dintr-o cutie de metal fusese scos la lumină un briceag lucitor, cu prăseaua mare și lama scurtă. Veterinarul prinsese Între genunchi căpățâna vițelului. Proptise tăișul pe unul dintre mugurii Îmblăniți de pe creștet și tăiase scurt, așa cum, atunci când Îți cioplești o nuia, Îi razi cu un cuțit rămurelele de prisos. Sângele țâșnise cu putere drept În ochii Veterinarului care, orbit, se ridicase și Încerca să se șteargă cu mânecile halatului. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fascinant. ― Dar mergeți odată, flăcăi, și aduceți-o mai repede sub cort! se dezmetici domnița Ecaterina, făcând semne prietenești cu mâinile spre femeia de pe alee și clătinându-și în același timp capul în semn de mare admirație pentru croiala pelerinei îmblănite de pe umerii invitatei sale, care purta semnătura unui maestru croitor parizian. Flăcăii însărcinați cu săltatul boierilor se dezmeticiră din extazul care îi furase cu totul. Pricepură că femeia nu era doar o fantasmă, ci exista în carne și oase. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de tristețe: nu mai sunt orfănel. Întorcându-se, tata m-a părăsit. Așa că stau În coridor. Orfănel și singurel (numai cu chelcica pi el, ar zice Moș Iacob, dacă mi-ar auzi gândurile). Și tremur. Sunt bine Îmbrăcat, am cizme Îmblănite, căciula mi-e trasă până peste ochi - dar tremur de frigul de azi. În mijlocul curții, acolo unde astă-toamnă a fost Rugul Crucii și, cu mulți ani Înainte Rugul Cărții, arde acum un foc cinstit, cu lemne cinstite, topind cinstit zăpada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]