8 matches
-
au fântână cu cumpănă. Trăsătura principală pentru a doua jumătate a sec. al XIX-lea este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine în tindă, vatră liberă, șură de îmblătit (construcție caracteristică zonelor agricole), grajd pentru animale, cămară pentru produse cerealiere, groapă pentru cartofi, două cotețe de porci, coștei (construcție din nuiele împletite) pentru păstrat porumbul, fântână cu cumpănă. Caracteristică este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
de utilități, se construia un gard de obicei din lețe de brad, care proteja un spați variabil, între 10 și 30 de ari. Aici se depozita în clădituri de 4-5 clă de fân și se făceau stogurile de snopi în vederea îmblătitului sau reieratului. În acest gard al șurii puteau fi câțiva pomi: un cireș, câțiva pruni, un păr sau mai mulți. În tangență cu acest gard se afla uneori un coteț de porci și un șopron lentru acareturi. În acest spați
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
ani ai administrației române, așa cum rezultă din procesele verbale: - închiderea cârciumilor în zilele de sărbătoare și Duminică, - înfințarea guarzilor (paznicicilor) comunali și apoi a păduralilor de câmp, - stabilirea taxelor locale, - taxe pentru concubinaje (100 lei pentru bărbați), - taxe pentru treierat (îmblătit) cu mâna sau cu caii. Toate aceste activități s-au desfășurat în cadrul primăriei în conformitate cu ordinul prefectului și pretorului (șeful de plasă). Primii primari, după unire au fost următorii săteni: - Cincora Ioan în acelaș timp primar și notar, - Ștefan Ungur (1924-1926
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
curățenie și dezinsecție totală. Gospodăria individuală mai avea în plus construcțiile: șura cu două grajduri, iar în mijlocul curții locul unde erau parcate căruța sau batoza (pentru treierat grâul). În secolul XIX , în curtea cu pământul bătătorit a șurii se făcea ,îmblătitul” grâului, treerarea manuală a grâului. În podurile șurii și deasupra grajdurilor se introducea fânul, nutrețul animalelor în timpul iernii. Șura era construită la început din lemn, iar ulterior s-a trecut la cele din piatră sau cărămidă, la proprietarii mai bogați
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
liceului. Trimite la revista literară Răvașul (1906) de la Cluj prima lui schiță: Jalea pădurarului și pentru a nu fi deconspirat își alege un nou nume: Melin care îl va păstra pentru tot restul vieții. Tot aici trimite în 1906 schița Îmblătitul. În decursul anilor a folosit următoarele pseudonime Melin, A. Melin, Al, Sandu Popii, Dascălul Sandu, A. Sandu, I. Târnavă, Sandu Logofăt, Ion Grăunte, Nic. Secășanu. A fost membru al Societății Scriitorilor Români din București (din 30 aprilie 1923 fiind cooptat
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
urcă în podul „șurilor”. De remarcat sunt acele „șuri cu paie” care încă mai există pe la unele din gospodăriile mogoșene (foto). Alte culturi nu prea găsim deși cu două-trei decenii în urmă se mai cultiva și grâul, care era secerat, îmblătit și era transformat în făină la acele mori pe apă, sau la morile mai moderne apărute mai târziu. Ovăzul cultivat pentru animale era cultivat aproape de fiecare gospodărie; acum însă doar cei mai zgârciți mai cultivă pe suprafețe destul de restrânse pentru
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
agenții consulari au date statistice mai exacte decât noi înșine, că diplomația europeană știe că noi sîntem cei amenințați și persecutați și evreii cei amenințători și persecutori sau pentru a vorbi ca deputatul din Silezia, Cianciola, ovreii sânt îmblătitorii, noi îmblătiții (die Juden die Drescher, wir die Gedrosschenen). De aceea, înainte de a ne dovedi ziarul guvernamental contrariul, nu prin fraze ci în realitate, până atunci susținem că Europa e pe deplin informată în privirea stării noastre și în cunoștință de cauză
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
alte coclauri, li se deschid noi orizonturi, noi șanse. America începuse a fi cunoscută ca un pământ al făgăduinței, un El Dorado în care oamenii se îmbogățeau peste noapte, în care dolarii îți intrau singuri în buzunare ca pleava la îmblătitul secarei. Se auzise și pe aici pe la noi că oameni de toate proveniențele și de toate culorile, din toate colțurile planetei luau vaporul și plecau să se îmbogățească, acum repede, cât porțile minelor de aur erau încă deschise. Ba societățile
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]