339 matches
-
Filaret, iar a treia spre mahalaua Scaunelor... Rânzei schimbă pixul care se terminase și continuă cu cel de rezervă... Pe la 1814, aceste ulițe erau așternute cu scânduri de stejar și aveau pe dedesubt canaluri de lemn pentru scurgerea apelor. A îmbla însă pe asemenea poduri era o adevărată tortură, căci ele erau pline de noroi infect; alteori se rupea una din scânduri tocmai când nenorocitul pedestru punea piciorul pe dânsa... Pe una din străzile acestea, acum modernizate, în punctul în care
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
di nu se putea ieși oamini den casă(...) cari oamini de câte 50-60 de ani bătrâni, n-au mai apucat iarna ca aceasta”. O altă însemnare-manuscris ne-a lăsat mărturie despre iarna din 1778, „atuncia vremea a fost caldă de îmblai pă la Bobotează cu cămașa”. Meteorologul N. Topor, cel care a elaborat pentru prima dată în lume prognoze pe termen lung (1946), analizează în volumul „Ani ploioși, ani secetoși” evoluțiile climatice de pe teritoriul de azi al României, între ianuarie 1881
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
monstruozități cotidian revărsate de mass-media nu știu; bănuiesc doar... Noțiuni stranii, importate de la bolșevici, azi aproape uitate, răsar la tot pasul: lămurire (Și-o venit o echipă de cinci, în 1961. Și-o stat; vreo patru-cinci luni o stat. Și îmbla din casă-n casă și lămurea. Și plecau oamenii de-acasă, fugeau de ei... - cf. Mihai Hotea, Hoteni, Maramureș, p. 17), tovărășiile/ întovărășirile (i.e. puiu' colectivului - cf. idem, p. 9), obligațiune de predare (Cu antetul sus: Republica Populară Română, Partidul
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
atenție specială) nu se mai bazează la Negruzzi, în această fază, pe mecanismul naiv al opozițiilor, ci pe un complex afectiv, cu turnură caricatural-carnavalescă. Fiziologia provincialului are scene labruyeriene și culori "vrednice de penelul lui Hogart", cum zice scriitorul: "Provincialul îmblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente a boierului ținutaș, fără el nu se
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
din cer aprinde ?i pe p?mânt coboar? În corpul lui de lut, A gândurilor aripi În om el le Întinde ?i pune graiul dulce În pieptul lui cel mut. O candel? a vie?îi, de cer steaua depinde ?i Îmbla scriind soarta a omului n?scut. Cand moare a lui suflet aripele ?i-a-ntins ?i renturnând În ceruri pe drum steaua a stins ". (Povestea magului c???tor În stele) Excep?ie face omul de geniu a c?rei patrie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
crudé, apu’ o mînca așa crudé, da’ nici de astă n-aveu și mamele dédeau tot la copii cé mureau de foame. Da’ nu știu ei amu ce-nseamné greul, ce sé-i faci? CÎnd eram eu de vîrsta lor, apu’ nu mai Îmblam eu la școalé, cé n-avem cum. Numai copiii boierilor Îmblau la școalé, dar tata n-ave bani. Eu mé ducem la lucru cu ziua că sé cîștig mécar o bucaté de pîine și-ncé nici pe-aceea de multe ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și mamele dédeau tot la copii cé mureau de foame. Da’ nu știu ei amu ce-nseamné greul, ce sé-i faci? CÎnd eram eu de vîrsta lor, apu’ nu mai Îmblam eu la școalé, cé n-avem cum. Numai copiii boierilor Îmblau la școalé, dar tata n-ave bani. Eu mé ducem la lucru cu ziua că sé cîștig mécar o bucaté de pîine și-ncé nici pe-aceea de multe ori n-o vedem. Unde era pe vremea ceea sé te trimité
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Da’ nu mai era așa ceva. De-amu pe urmé, dupé rézboi, am putut sé mé duc și eu la școalé s-o termin, c-o venit puterea sovieticé și le-o dat la toți. Da’ pîné atunci nimic, numa’ bogétașii Îmblau la școalé. - Ați vézut, copii? - Da și chiar așa și-o fost. Nu Îmblam noi la școalé, dacé n-avem bani. Da’ bani aveu numa bogétașii. C-aiștia séraci munceau de dimineațé pîné seară pentru dînșii... - Iaca așa copii! Dar, ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mé duc și eu la școalé s-o termin, c-o venit puterea sovieticé și le-o dat la toți. Da’ pîné atunci nimic, numa’ bogétașii Îmblau la școalé. - Ați vézut, copii? - Da și chiar așa și-o fost. Nu Îmblam noi la școalé, dacé n-avem bani. Da’ bani aveu numa bogétașii. C-aiștia séraci munceau de dimineațé pîné seară pentru dînșii... - Iaca așa copii! Dar, ia sé vedem noi, ați fécut de-acum echipele de timuroviști? Ia sé vedem, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pe moș Vasile. - El ce, tot Îi veteran? - Da, el n-are un picior. - Si l-ai ajutat la ceva? - Încé nu l-am ajutat. Dar trebuie sé-l ajut. - Apu’ sé te duci sé-l ajuți pe moș Vasile, sé nu Îmbli brambura prin pédure. Foarte bine, copii. Eu véd cé v-ați organizat foarte bine. Dar, ia sé vedem de ce trebuie noi sé facem aceste echipe de timuroviști? Ia sé vedem cine ne spune cine a fost Timur și echipa sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
care i-a rémas de asté noapte și o bégé În guré. - Buné ziua. - Buné ziua. Pe drum trecu o bicicleté care veni cu mare vitezé din deal și-l saluté pe fostul șef de gospodérie. Și paznic. 57tc "57" - Îmbli că prostu’ nopțile, tare-ți trebu’! - Ș-am sé Îmbl! - Îl prinde el pe Vasile cînd furé! Cé el Îi prost! Numai tu esti prost și te prind! Tu crezi cé toaté lumea-i proasté ca tine? - Ș-am sé-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mai spri zâu’ - l-o Întâmpinat fimeia cu melesteu’. Da’ așă di tari l-o pălit În numili Tatălui, cî o chicat gios șî o adormit pi loc... Când s-o trezât, a doua zî, așă cam pi la chidii, Îmbla tehui șî ochii Îi fugeu În tăti părțâli, așă cum Îmblî sticlețî primavara. Da’ undi l-o pus necuratu’ sî cânti „Trăiascî Regili”. Dupî o vremi, o vinit niști perdi varî, caaa... aista, cu mașâna șî l-o luat. ȘÎ
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
calce nepotrivit... Pentru tata Toader, fiecare pas făcut pe scările vagonului era un efort vizibil. Îl durea piciorul rănit... Când Gruia a pus mâna pe valiza din scândură vopsită În verde, cercetașul l-a atenționat: ― Ai grijă, dragu’ tatii, cum Îmbli cu valiza ceea. Nu-i o ladă oarecare, ci una care o făcut cercetășie ani buni di război!... Încă miroasî a praf di pușcî și aaa... ― A ce mai miroase, tată? - a Întrebat Gruia, curios. ― A rom, băieti! A rom
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de corbi înveșmântați în negru. Răzașii ropceni străjuiau cu atenție toate cărările către sat pentru a stâmpăra pohta de jaf a năvălitorilor ajunși la capătul puterilor. De la Ropcea mai la deal,/ Cade leahu de pe cal./ De la Ropcea mai la vale,/ Îmblă moartea de-a călare,/ Leahu n-are de mâncare, clamau străjerii satului. Odată cu venirea cailor bine hrăniți și hodiniți ai coroanei, neînfricatul rege și-a abandonat oștirea și a dispărut într-un miez de noapte împreună cu o câtime de șleahtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Filaret, iar a treia pre mahalaua Scaunelor... Rânzei schimbă pixul care se terminase și continuă cu cel de rezervă... Pe la 1814, aceste sulițe erau așternute cu scânduri de stejar și aveau pe dedesubt canaluri de lemn pentru scurgerea apelor. A îmbla însă pe asemenea poduri era o adevărată tortură, căci ele erau pline de noroi infect; alteori se rupea una din scânduri tocmai când nenorocitul pedestru punea piciorul pe dânsa. Pe una din străzile acestea acum modernizate, în punctul în care
Mahalaua Scaunelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5621_a_6946]
-
-ți arăt haremul. Se depărtară. Tinerii rămaseră singuri. — Șezi! - spuse tătăroaica. Relaxează-te. îi fi ostenit. Călătorești mult? — Enorm de mult! - zise Iovănuț așezându-se cu sfială. — Dar de ce umbli atâta? — Oamenii sunt ca banii. Ăia sunt mai buni care îmblă în toate țările. Și-acuma de unde vii? Iovănuț își ridică cu grijire capul, privi atent în jur și zise încet: — Da’ nu spui la nimeni? — Ce’șt copil?! De la Râm! - șopti el. Mierla tăcu brusc. Episodul 4 îN DRUM SPRE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Dobrogea , Anatolia, unele zone din Grecia și chiar din centrul și vestul Europei, consideră necesar să dea o descriere concludentă a acestor instalații, văzute de el în deplasările de studiu întreprinse în perioada 1865-1867 în județul Mehedinți. Morile dintr-aceaste locuri îmblă cu puțină apă35arată el, menționând totodată că la locul numit Prilipățul (la Gura Văii, lângă Tr Severin, n.n) se află gresie compactă din care se fac pietre de moară ce se vând cu 17 galbeni perechea . Între meșterii care
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
întreprind acțiuni. Între ei se stabilesc relații de opoziție: - Ia taci, mă tontule și flecarule, ce tot stai tu de vorbești; mare lichea ai mai fost, gură de cârpă ce ești!(17) sau compensație: - Bine ați venit sănătoși; dar ce îmbli, împărate, să afli? Dorința ce ai o să-ți aducă întristare.(18) Eroul se destăinuie unor anumite ființe, alese după trebuință, care îi devin confidente: - Stăpâne, strânge chinga cât poți de mult, și, încălecând, să te ții bine și în scări
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
de oala cu groscior./ Mi-e dor de părinții mei,/C-am crescut pi lângă ei./ De-aș putea m-aș duce-n zbor/ Ca să mă stâmpăr de dor. [...]” (De la Rebrișoara în jos), „Someș pă marjinea ta/Am învățat a îmbla./ Și-aișea dă bună samă/ Prima dată am zâs mamă./ Doru mi-i de-ai tăi munți/ Și de-ai mei părinți cărunți,/ Pe care îndat' i-am lăsat/În lume când am plecat,/De-acasă când am plecat.[...]” (Someș pe
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Dar, la nivel rațional, am conștientizat că nu sunt nebun, că sunt important, că am un rol bine definit în comunitatea în care trăiam. - Atuncea, dintăi, Dumniedzău o rânduit la fiece neam rostu lui. Pe urmă s-o pornit a îmbla cu Sânpietru pe pamânt, ca să aședză lumea șî mersu la toate helea. Mi-a spus apoi trei povești. Într-una, Dumnezeu și Sânpietru, umblând pe un drum, au dat de o turmă ce păștea o holdă de grâu. Ciobanul, un
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană () [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
arată că orizontul se mărește dacă urci mai sus. Refuzul de a rămâne alături de cel care a fost mai sus și îi poate duce și pe ei acolo. Este refuzul oricărei provocări și nu doar refuzul: suprimarea oricărei provocări. ”Cân îmbla Dumniedzău cu Sânpietru pe pamânt, or tras la o casă de oamini nacajâț. Cât or fost de saraci, i-or omenit din ce-or avut. Cân să plece, o dzâs Sânpietru că să le-mplineasc-o dorință. Ș-o dzâs omu că
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
mai faceți voi! -Noi am făcut cursuri, domnule, vin examenele, ce dracu! Până când și eu m-am lăsat de escapadele mele! Apropo! Am auzit printre colegi c-ai intrat sub patronajul unei doamne din Ieși... Măăă, mie să nu-mi îmbli cu gogoși că toți vorbesc că te plimbi prin oraș c-o damă frumoasă... Cine-i crăiasa? Intră profesorul și studenții îl salutară; figura lui cu ochii mici de oriental îl amuză pe Mihai. Nu-l văzuse decât de două
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
de ușă și să țină pe deputați, prin rugăciuni, la locurile lor, pentru ca Adunarea să nu se descompleteze, indiferent fiindu-le daca cei opriți sânt din opoziție sau guvernamentali, numai numărul necesar să fie față, pentru ca mașina legiuitoare să poată îmbla. Îndealtmintrelea deputații nu vin decât pentru a răspunde la apelul nominal, ca să poată lua diurna. Poate oricine înțelege ce interesante ajung discuțiile unei Adunări din care toți caută a scăpa cât se poate mai curând și care nu se ține
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne atribuie opinii pe cari nu le avem, vorbe pe cari nu le-am rostit. Cu ocazia călătoriei M. Sale la Iași, Cocus Mocus află ocazie de-a-și revărsa veninul asupra partidelor din Iași și a le descrie ca interesate, îmblînd după funcții, ca cuib al simpatiilor rusești și câte alte grațiozități pe cari Cocus Mocus le scoate ca o lungă panglică din gură. Toată lumea - "Monitorul oficial" în frunte - știe că M. M. L. L. au fost splendid primite la Iași
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acolo comuna nu numai că n-are escedente bugetare, dar rămâne ani întregi datoare cu rămășițe și-și echilibrează bugetul cu datorii. Statul în care pot exista escedente bugetare nu e acela în care d-alde Costinești și Mihălești pot îmbla cu mînile-n șolduri, ci cu totul altul. Într-un stat cu escedente bugetare, onorabililor, Cato Censorius știe latinește, precum fiecare-și știe teapa. E drept că un asemenea regim e ceea ce ziceți dv. în Scrisoarea [a] VIII-a, din secolii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]