141 matches
-
are ziduri, nici uși și nici ferestre oricât ar fi de aurite, căci lumina ei tresaltă, mugurul înflorește, făptura omului cântă cu întreg alaiul bucuriei. Frumusețea sursură divin, în toate izvoarele sufletului omului dumnezeiesc: primenește aerul cu râuri de mireasmă, îmbobocește dorințele celeste ale zorilor împodobiți cu cântecul apelor, dă azurului profunzime cu un zâmbet de pace. Frumusețea dă podoabă sufletului pe care își brodează anii, ca o văpaie de lumină ce se aprinde în sfeșnicul trupului. Lumina îi cade pe
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
mov și verde crud; Mă doare risipă de sublim, splendoarea din covorul ierbii, ud. Și liliacul irizând avid și blând candoare, Cu stupefacții candide și speculații solitare Ale poetului prea- plin de versul ireal, fecund, Mustind de lacrimi și fervoare, îmbobocind timid, lăsând Și farmec și iubire la un loc Din mantia cerească, din scântei și foc Al cerului, sublim și tainic, unduiosul joc Cu îngeri pogorați din ceruri în fine petale de noroc. Să nu le rupi, e interzis, știut
RISIPA DE SUBLIM de DANIA BADEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1461592667.html [Corola-blog/BlogPost/380363_a_381692]
-
02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului când obosesc iau soarele drept umbrela mă întind plapuma peste ierburi și atunci simt apele cum curg, simt cum din trupul meu ies copacii simt păsările cum mi se ascund printre ramuri încolțesc, cresc ,îmbobocesc o dată cu florile planetei apoi respir ziua de luni ziua de marți ziua de miercuri ziua de joi ziua de vineri ziua de sâmbătă ziua de duminică - toate se prefac într-un carusel numit viața și mă învârt și mă învârt
CÂND OBOSESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_obosesc.html [Corola-blog/BlogPost/359318_a_360647]
-
2011 Toate Articolele Autorului Când obosesc când obosesc iau soarele drept umbrela mă întind plapuma peste ierburi și atunci simt apele cum curg, simt cum din trupul meu ies copacii simt păsările cum mi se ascund printre ramuri încolțesc, cresc ,îmbobocesc odată cu florile planetei apoi respir ziua de luni ziua de marți ziua de miercuri ziua de joi ziua de vineri ziua de sâmbătă ziua de duminică - toate se prefac într-un carusel numit viața și mă învârt și mă învârt
CÂND OBOSESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_obosesc_0.html [Corola-blog/BlogPost/357374_a_358703]
-
clădiri. De asemenea, toate formele folosite convențional anterior în alte stiluri artistice sunt redesenate în Art Nouveau fiind pline de viață, părând a crește și se dezvolta în tot felul de forme amintind de plante ce sunt pe cale de a îmboboci sau a înflori. Art Nouveau, ca mișcare artistică, are certe afinități cu Confreria Pre-rafaeliților și cu mișcarea artistică a simbolismului. În același timp, artiști consacrați precum ar fi Aubrey Beardsley, , Edward Burne-Jones, Louis Welden Hawkins, Gustav Klimt, Alphonse Mucha și
Art Nouveau () [Corola-website/Science/301465_a_302794]
-
secolul al XVI-lea, în Moldova acelor vremuri. În biserică se află șase morminte, unul în naos și alte cinci în pronaos. Pe pardoseala din naosul bisericii se află o piatră funerară, având în mijloc un ornament cu o floare îmbobocită într-un vas. Pe marginea pietrei se află următoarea inscripție: ""Acest mormânt l-a împodobit robul lui Dumnezeu Ieremie Murguleț, fiicei sale ... Anisia, în anul 7133 oct. 23"" (=1624). În pronaos sunt alte cinci morminte acoperite cu pietre funerare. Trei
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
despre zeița Tara ca fiind contrapartea feminină a lui Bodhisattva Avalokitesvara. O legendă spune că ea a apărut în manifestare dintr-o lacrimă a lui Avalokiteshvara, care a căzut pe pământ și a format un lac. La suprafața apei a îmbobocit un lotus, care deschizându-se, a revelat-o pe zeiță. Asemenea lui Avalokiteshvara, ea este plină de compasiune, acordând ajutorul ființelor care “traversează marea către un alt țărm”. Ea oferă ghidare și protecție atât în călătoriile pe mare și pe
Tara () [Corola-website/Science/312432_a_313761]
-
umilită, cu fața lui de cătană bătrână umflată până în vârful capului de harurile tinerei domnișoare în chestiune: de familie bună, hrănită de mâna maicii ei cu cea mai pură și mai imaculată mâncare, crescută fără grosolănii sau conflicte, cu pieptul îmbobocit la timp, fără vreun gând rău, neoferind nimic alta decât cea mai limpede fiertură, ai spune - și îmi pot imagina gândurile lui Cinci Proprietăți în timp ce-l asculta, își încrucișa brațele, rânjea și părea că nu-l ia în seamă. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
zice: — Singurul motiv pentru care-i întrebăm pe oameni cum le-a fost weekendul e ca să le putem vorbi despre weekendul nostru. Îmi spun: alte câteva zile de progesteron micronizat suplimentar, și lui Seth ar trebui să înceapă să-i îmbobocească propria pereche de bidoane cum scrie la carte. Printre efectele secundare la care trebuie să fiu atentă se numără greața, vărsăturile, icterul, migrenele, crampele abdominale și amețeala. Încerci să ții minte nivelurile exacte de toxicitate, dar de ce să-ți bați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
chel) etc. „Norii cerului înmărmuriră și se făcură palat sur și frumos.” (M. Eminescu) - exprimă rezultatul unei acțiuni (mai exact, acțiunea și rezultatul ei sunt conținute în semantica verbului însuși): a face + (obiectul direct): a remiza (a face remiză), a îmboboci (a face boboci), a călători (a face călătorii), a benchetui (a face/a participa la banchet) etc.: „Într-o zi se vedeau doi oameni călătorind prin pustiu.” (M. Eminescu) - exprimă obiectul unor acțiuni, devenit el însuși proces: a doini (a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clopotele noastre e o lume mai presus de-aceasta, în care fericirea e stăpână. Urcăm, dar toți venim din clopotul nefericirii, aici, prin porul de fântână. Uite profetul cum trece cu veșmintele-nflorite pe el. Opincile-i dau muguri cămașa-mbobocește Coroana-i înstelată de iriși și de crini. El însuși o grădină-n întuneric năvălit de dor și de aripi așează pietrele cioplite pe zidul templului din neuroni, iluminarea înfloririi care pe stradă trece e un mesaj vibrații emise prin
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
extins - al „onirismului”, căruia poetul i s-a raliat. Predomină însă originalitatea, imediat sesizabilă la parcurgerea oricărui poem. Iată, de pildă, un eșantion de glorificare a obiectului gospodăresc banal (în speță, un dulap): „Dulap obscur, în tine arde-un înger / Îmbobocit pe râșniți de cafea, / Visând piper rotund și zahăr cubic, / Fără să-ți știe taina nimenea. Ouă adânci cu-amiezi sub coaja fină / Tu-ascunzi tăcut, miresme ce le ierți, / Dulci farfurii cu sufletul ca roza / De parfumat lângă mari pești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
tună mult în luna iunie, atunci vara are să fie nouroasă. Cînd primăvara vor înflori porumbeii vrăjmaș e semn că anul acela are să fie zlotos. Dacă înfloresc trandafirii pe la Sf. Maria [Nașterea Maicii Domnului, 8 septembrie], toamna va fi lungă. Cînd îmbobocesc toamna liliecii, are să fie toamnă lungă. Cînd înfloresc copacii spre toamnă sau se fac două rînduri de fragi, are să fie toamnă lungă. Dacă zboară toamna multe ațe de paingăn, va fi toamnă lungă. Cînd furnicile își fac moșinoaie sus, pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu pantofi de rândunele, cu o coroniță din bobocei și o caleașcă feerică din iarbă, coboară purtată cu șase perechi de căprioare, adorata primăvară. Ea poartă mereu un săculeț cu semințe magice care atingând pământul plăsmuiesc viață. Copacii înmuguresc, florile îmbobocesc, păsările concertează, vietățile baletează pe muzica brizei primăvăratice. Și încetișor, pe o rază de iarbă, fluturii zglobii, miresmele proaspete și copiii neastâmpărați sorb cu bucurie licoarea magică a noului anotimp ceși dă mâna cu surata apropiată.
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Bianca Bolum () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2326]
-
decît sînt. Dar nu voi putea trece ușor peste imensul balsam care a fost ea în ultimii doi ani pe care i-am suportat aici în munți! Încă e cea mai frumoasă poveste în care simțurile mi s-au lăsat îmbobocite cu emoții aparte. Ieri a sfîrșit școala și plîngea ca un colț de tablou pe care maestrul nu vrea să-l mai termine, de teamă să nu se supere... perspectiva. Numai că a uitat să mai treacă prin Biblioteca de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de atâta umblet. Fetița aceea purta o rochiță subțire, care-n somn i se trăsese în sus, descoperindu-i pântecele. M-am deșteptat primul și-am rămas uimit de vederea sexului aceluia mic, abia înmugurit. Era asemenea unei flori care îmbobocea inexplicabil într-o cochilie misterioasă. Un suspin ciudat mi-a străbătut trupul și sexul mi s-a ridicat, devenind tare. Colega mea de excursie s-a trezit și m-a îndemnat s-o ating. Atunci m-am apropiat timid și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
retragă. Domniță. Nu mușc. Stai! Voichița a încremenit locului, cu ochii plecați, transpirând, mototolind la piept valul de pânză. Ștefan o apucă de bărbie, îi ridică fața, o privește în ochi și zâmbește: Domnița Maria Voichița... Te-ai înălțat. Ai îmbobocit. Mai-mai, să nu te recunosc. Da' de ce tremuri? Am... am hotărât ca aceste două ostatice de neam, să fie însoțitoare pe lângă Doamna țării, cuvântă Maria cu iritare reținută în glas. Dacă Măria ta nu îngăduie însă... De ce să nu îngădui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
provincie la alta. În alte zone, simbolistica este aceasta: verdele reprezintă pământul plin de grădini și livezi; albul simbolizează puritatea zăpezii, iar rozul este culoarea florii de piersic... Ceea ce s-ar traduce astfel: în livadă (pe pământ), mugurele de piersic îmbobocește sub mantia zăpezii. Cu prilejul acestei sărbători, fetițele primesc în dar păpuși speciale („hina”) care protejează atât familia, cât și pe ele, de spiritele malefice. În trecut, fetițele, îmbrăcate în haine de sărbătoare, mergeau în vizită la prietenele lor unde
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
acum? Da, vreau! I-am răspuns, cât am putut de repede. Cu multă răbdare și în cuvinte simple, mi-a explicat ce însemnă Ikebana; în traducere, „floare care trăiește”. Mi-a arătat, în grădinița casei, doi pomișori: un „ume” deja îmbobocit și un piersic ce înflorea mai târziu, zicând că vom folosi ceea ce avem la îndemână. Pe măsuța, de pe care nora sa adunase ceștile de cafea, a așezat un vas din ceramică. În interiorul vasului se afla un suport din lemn cu
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
se întorcea să-și termine curățenia ori până când n-ar fi deschis cineva un geam. Era prins și terorizat. Achile a ieșit din baie ștergându-se cu prosopul. Printre șuvițele ude se vedeau bine cornițele, iar creasta atârna bleagă și îmbobocită de-a lungul spinării. Zogru se uita din dormitor, cu ochii uluiți ai lui Pampu, fără să îndrăznească să se mai clintească. Descoperirea îi dădea fiori și-l făcea să creadă că avea într-adevăr de-a face cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
m-apropii, de frica Frunții și-a ochilor mei groaznici tremurînd, buzele tale că trandafiri în primăvara se-ofilesc. 190 Cum ai scăzut! strugurii tăi care-n al verii vast Belșug se revărsau, Închiși în purpurii mici învelișuri, de-abia îmbobocesc și mor. Ai tăi măslini care turnau ulei peste o mie de coline, Bolnavi privesc nainte și-abia-și întind către cîmpie ramurile. Și rozele-ți ce se-ntindeau în fața arzătoarei dimineți, 195 Ascunse-n mătăsos mic val de-abia răsúflă și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-i suspină mielul, Și-n balega de fluture, albastră. Un imn sfios și trist va fi rondelul Pentru Marina. Ea e mama noastră Ce cu blîndețe ne arată țelul De dincolo de frageda fereastră Sub care putrezește pătrunjelul Și-n rouă-mbobocește-o brună astră Cînd imn sfios și trist este rondelul.
Un imn sfios și trist va fi rondelul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11363_a_12688]
-
prima oară la examenul de admitere în Conservator. Părea plăpândă, asumându-și firea sufletelor gingașe de a se prăbuși la primul refuz ori eșec, după cum un cât de mic succes o încuraja și o fortifica. Îmi amintea de acele flori îmbobocite prin văi, care se ofilesc dacă sunt răsădite prea aproape de cer, acolo unde se iscă furtunile și arșița soarelui este mult prea puternică. Nu a fost chiar așa. Emigrată acum douăzeci de ani în Germania, Violeta Dinescu și-a etalat
Jubiläumskonzert by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13171_a_14496]
-
obișnuiam etalonul metalic, greu, neîndemînos, periclitînd viața personală și pe-a domnișoarei, doamnei, domnului, mă rog, cei ce-mi călcau pragul, îmi înfruntau vajnici vadul etc.), panglicărindu-l, deci, din vastul buzunar al vestei de dril, fluierînd clandestin tangouri la modă (îmbobocite de compozitori celebri în onoarea și dezonoarea voluptuoasă a unor femei devastator de acute-n grație și suspin), trăgîndu-mi gînditor creionul de cretă tehnicoloră de după urechea clăpăug-străvezie, măsuram rapid, tăiam expert și dezinvolt materialul comandat de, repet, domnișoare (c-o
Reapariția Empampei by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16298_a_17623]
-
a ta de zahăr cubic și fă-le ghem de împletit chestii în trestii. Și mai slăbește-mă, fii poet la tine-n odaia ta, nu umbla orbeț, ca musca prin cetate, nu vicia c-o figură echivocă urbea culturii. Îmbobocește-ți memoria. Descotcodăcește-ți cugetul. A se scuti, urlă demențial îngerul mototolit, a se scuti de smiorcăieli lila, de văicăreli de feleșteoc clăbucărit în balige de pitulice, de bibilice. La baie, la baie! Spulberă-ți sensibilitatea în trei sute șaizeci și cinci de bucățele
Îngerul mototolit (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14871_a_16196]