37 matches
-
că în părintele Nicolae nu era urmă de vicleșug”. Mă alătur și eu părerii acestui teolog, Ioan Pintea și, prin extrapolare, nu pot spune decât: eu l-am ales pe Nicolae Steinhardt ca model (citind Jurnalul fericirii, m-am simțit îmboldită lăuntric să urmez Teologia), sau el m-a ales pe mine, ori Dumnezeu pe amândoi? Cert este că spiritele afine se întâlnesc și comunică, într-un fel sau altul, fie și printr-un eseu de felul acesta în care mi-
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
care păstrează tradiții fascinante și pregătesc specialități culinare savuroase, din punctul de vedere al ziaristei asiatice. A locuit în România cinci ani și jumătate, din 2004, până în 2009 și continuă până azi să călătorească deseori, pe ruta Japonia, România, Italia, îmboldita de atracțiile jurnalistice și de scopul menținerii și dezvoltării unor extinse colaborări cu rețele, asociații, organizații românești și europene pe care le-a explorat sau construit în toată perioada șederii sale în România. În cei cinci ani și jumătate de
REIKO-SAN. CONVORBIRI AFECTIVE DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/Reiko_san_convorbiri_afective_aurel_v_zgheran_1375783272.html [Corola-blog/BlogPost/366624_a_367953]
-
mare grabă? Imediat ce vin din parc am să mă apuc de treabă! - Joaca poate să aștepte până temele îți faci, ca să nu mai uiți de ele când te cațări în copaci! Neavând ce să mai facă, în camera lui închis, Îmboldit să facă teme, caietele le-a deschis. - Vezi, spuse primul caiet, cum m-ai îndoit la margini ce urechi urâte am la dragele mele pagini? - Dar de mine ce mai spui, ți se pare că-mi stă bine, zise al
TREI CAIETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1474537291.html [Corola-blog/BlogPost/344835_a_346164]
-
șutit, l-au ascultat pe președinte și-n grabă s-au cărăbănit spre-abrupte zări din lumea largă cu dorul înfășat în ie, lăsându-i pe aleși să-și facă făcutele prin tâlhărie. C-așa e moda la românii de parvenire îmboldiți: Pe găinari politica-i preschimbă în niște bravi nelegiuiți, care de jertfă și onoare vor trăncăni la nesfârșit, fără să simtă pic de jenă pentru ridicolul stârnit! Și-apoi să-i vezi pe șobolani când barca apă stă să ia
BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_balada_afla_george_petrovai_1373155819.html [Corola-blog/BlogPost/363925_a_365254]
-
o afecțiune pulmonară, de un mic infiltrat, îmi explicase ea odată, cuvântul nu-mi spunea mare lucru, ceva în curs de resorbție adăugase, ca totul să fie în ordine. Deși nurii Adinei mă țineau încă în captivitatea lor, mă simțeam îmboldit uneori să-mi îndrept atenția și spre Angela. Simplificând foarte mult lucrurile, s-ar fi putut spune că îmi dădea ghes să mă apropii de ea vanitatea bărbatului ce se știa râvnit de o femeie. Pe vremea aceea, Angela era
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1488635534.html [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
copleșiți de tristețe, ceilalți băieți încă se țineau pe poziția de cocoși neînvinși în ring...Totuși, în zadar, atmosfera gravă îi subjuga încet-încet și pe ei. După momente bune de tăcere, privirile tuturor se odihneau pe chipul Americanului, implorând scăpare. Îmboldit inconștient de speranțele camarazilor, acesta se trezi din letargie, nedezmințindu-și firea dominantă, recunoscută de toți. -Aș vrea să spun că am soluția salvatoare, dar nu o am! Mi s-a golit mintea și abia mă abțin să nu urlu de
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1439100419.html [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
tranziții cvasi-eșuate înspre o economie de piață prosperă. Vorbim, așadar, de un popor îndelung supus presiunii existențiale dusă până la extrem, așa încât ravagiile amneziei sunt imense. După ce se va delecta cu cele douăzeci de povestiri de autor, cititorul se va simți îmboldit să-și spună propria poveste pe care să o adauge ca piatra de pavaj la Strada Revoluției nr.89. Morala acestei cărți: cel ce povestește este cel ce va trăi veșnic. Soluția estetică a cărții este una monicalovinesciană, în cheia
SAU CE INSEAMNA CERCETAREA DE SINE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 by http://confluente.ro/_strada_revolutiei_nr_89_de_dan_lungu_sau_ce_inseamna_cercetarea_de_sine.html [Corola-blog/BlogPost/345001_a_346330]
-
aprecieri pe cât de inexacte prin raportare la standardele democratice europene, pe atât de diferite față de practicile germane din alte cazuri. Fac aceste remarci într-o calitate pentru care mă tem că aveți puțin respect: aceea de cetățean român. Mă simt îmboldit a o face, însă, întrucât dintre cetățenii României, în 1997, în calitate de ministru de externe al țării mele, sunt cel care a exprimat regrete publice pentru ceea ce am socotit a fi derapajele morale ale românilor în raport cu națiunea germană - deopotrivă cea civică
Adrian Severin, scrisoare deschisă ambasadorului Germaniei: Sper că o veți citi nu cu aroganța acelui Reich... by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103626_a_104918]
-
îi oferă alte clipe de satisfacție. Tot acum cunoaște și pe unii dintre scriitorii ieșeni de la "Cronica" (Zaharia Sângeorzan) și i se fac avansuri spre a îmbrățișa cariera de ziarist la "Vremea nouă", redactorul șef pe atunci Vasile Avram, fiind "îmboldit" de "articolele mele din "România literară"" (3275). Tot în acest an finalizează studiile universitare și proiectează teza de licență cu titlul Critica eseistică a lui Mihail Ralea (3011). Asta nu-l împiedică să-și continue lecturile și să urmărească controversele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Umblu noaptea prin Milano/ auiliu-u-u-u-u făăăă/ portofele să șutesc/ viața să-mi agonisesc". Alergând pe clapele instrumentului, mâna-i dezmorțită se ușură de bună parte din frustrările suferite recent. Pentru că în sufletul Marietei răsunau deja muzicile altor sfere, se simțise îmboldit să le acompanieze și el după pricepere. Ce, la nuntă, după darul nașului mare, te poți lăsa mai prejos? Nu era clar de unde anume, dar fata fusese copleșită de o mană a plenitudinii inaccesibilă intrușilor, ce înălța considerabil ștacheta viitoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a fi victima unei curse de natură metafizică. Iată cum dezirabilei noesis îi cresc coarne amenințătoare de paranoesis! Bart așteptă câteva secunde să vadă efectul spuselor sale asupra audienței, după care, încurajat de recepția primei părți a argumentului, se simți îmboldit să continue: − Aș zice că marea capcană generatoare de isterie e chiar credința în salvarea prin strămutare. Dacă n-am căuta ieșirea ca descreierații, labirintul lumii s-ar dovedi, poate, mai primitor, sau în orice caz, lipsit de viclenie arhitecturală
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-l întrebă, curioasă, ce meșterește el acolo. − Mamă, nu pot să-ți spun până nu văd ce-mi iese din ce am gândit eu; − Dar ce-ai vrea tu, dragul mamii, să scoți din scândurelele celea? continuă să întrebe Maria, îmboldită, oarecum, de demonul curiozității; − Lasă-mă, mamă, nu mă mai ispiti atâta, că dacă nu-mi iese ce mi-am pus în gând, ai să râzi de mine. și nu mi-e de matale, dar dacă aud Mihai și Emilia
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
amenința a se [a] prinde și a se nărui. Prin nori de fum roșii vedeai amestecate, ca ochi de aur, stelele timide și tremurătoare. Pământ, aer și cerul asupră-le erau coprinse de același foc... Calul meu, fără preget și îmboldit, zbura poticnindu-se. Aproape de oraș mă coborâi de pe el... pusei lancea în șanțul de - alăturea drumului împărătesc, înfipsei de căciula mea o pană roșie și, suindu-mă pe cal, intrai în stradele aprinse din amândouă părțile ale orașului. Vuietul cel
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-o Janos altă dată, și-o închide cu un ticăit sec și o strecoară în buzunarul pantalonilor, întors pe jumătate către mine, trage cu nesaț primele fumuri din țigară apoi sloboade cu încetineală fumul din piept, aș aprinde o țigară îmboldit numai de simplitatea sacră a gesturilor sale tot astfel precum el însuși, Janos, s-a apucat de fumat, după cum mi-a mărturisit-o, din cauza prețioasei tabachere pe care a păstrat-o ca o relicvă întreaga adolescență, așteptând momentul maturității revelatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de-a o repeta: „Iar noi, într-o boccea de saltimbancă/ La toamnă colinda-vom țara francă." Mistrețul, starea de mijloc a unei transformări fără de veste, de la saltimbanc ce-și rîde de patimile omenești, la melc care nu le cunoaște, îmboldit cînd și cînd de urmele vieții lui trecute, și încercînd să-și anime cu povești pașnicul vecin cu cochilie, e urmărit în furiile și fugile lui. Toate îl vor pregăti pentru o altfel de călătorie, cu încetul, cînd începe să
Călătorie fără sfîrsit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6769_a_8094]
-
constituie caracterul ireductibil și irațional al cronicarului capabil de o spontaneitate ce nu se repetă niciodată. Cînd am primit cele cinci volume de Scrieri* am trăit sentimentul unui Sturm und Drang postmodern, axat deopotrivă pe un tip de elan constant îmboldit, activat fără inhibiții, dezbrăcat de ierarhii bătute în cuie, investit, în schimb, cu simțiri și tensiuni sui generis, evocate așa cum sunt, în curgerea lor naturală, nesilită, dar și pe un tip de enciclopedism care își propune să absoarbe totul, dezvoltînd
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
boceau îndurerate și-și sfîșiau amarnic veșmintele cernite, taman pe la ceasurile în care soldații romani picoteau lîngă lespedea grea de piatră și trupul Mîntuitorului, eliberat de giulgiu-i și ușurat de povara pămîntescă se pregătea să lase mormîntul pustiu, eu, îmboldit bag seama de vreun gînd potrivnic ori de cine știe ce pornire vrăjmașă, dacă nu cumva, Doamne ferește, chiar de amîndouă, m-am uitat la... Surprize, surprize... Adică, asta e, s-o spunem pe șleau și fără fasoane, m-am chiombit la Andreea
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
mereu că nu e firesc ca adevărul să fie spus pe jumătate. Nu poți clădi un soclu durabil poetului Geo Dumitrescu, ascunzînd anumite perioade din activitatea sa, ba chiar trăgînd concluzii pe dos din goluri artificial create. Și, uite așa, îmboldiți, cum spuneam, am mai parcurs cîteva pagini din Saeculum și am căzut peste o suită de recenzii ale dlui Florin Paraschiv. Cităm din aceea conscrată Psalmilor (Ed. Zedax, Focșani, 2003) ai poetului Constantin Ghiniță: "S-ar zice că poetul creștin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
adună mulțimi în piața Wenceslas. Emil se alătură manifestanților. Are 46 de ani și e aproape neschimbat: „... tot deschis, tot calm, chiar dacă în seara asta, contrar obiceiului, nu zâmbește. În seara asta nu i se văd dinții lați." E recunoscut, îmboldit să vorbească, el n-are obișnuința dar cedează, denunță, condamnă, îndeamnă sportivii să boicoteze Jocurile Olimpice. Consecințele nu se lasă așteptate. A doua zi e dat afară din postul de la Ministerul Sporturilor, este exclus din Partid, i se interzice să rămână
Sportivul și ordinea de stat by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/6085_a_7410]
-
dificultăți mai ales cînd întrebările se referă la literatură. Cîți dintre contemporanii noștri mai știu pe dinafară versuri ori poezii întregi, ca altădată, cînd orice bacalaureat poseda un oarecare bagaj de cunoștințe de acest fel? Și cîți se mai simt îmboldiți să exploateze semnificația unor titluri de cărți ori a unor nume de personaje, ca să nu mai vorbesc de citate, în împrejurări de viață cotidiene? Legat de acest din urmă aspect, să spun și că (onoare excepțiilor!) referința literară nu mai
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]
-
în cazul că ar mai fi avut nevoie de oameni calificați și cu experiență pentru completarea echipei redacționale. Și de ce nu?... Era o șansă pentru un om ca el, care stătuse pe tușă atâta vreme și care acum se simțea îmboldit să redevină un câine de pază al democrației. Puse mâna pe telefon și formă un număr. Îi răspunse chiar Doru Ionescu în persoană, cu vocea lui de bariton, care îl făcea să fie admirat de fete pe vremuri, în anii
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Între timp, sarcinile se succedau cu repeziciune. — Charlie vrea să urci posterele mari pe rulotă. — Ce? Habar n-am cum se face asta! zise Kitty derutată. — Îți arată Pedro, răspunse prompt Desert Rose. — Auzi, ia stai puțin, se simți Kitty Îmboldită să Întrebe. Charlie te-a angajat să lucrezi aici? — Oarecum, răspunse Desert Rose cu o tristețe evidentă În glas. Asta nu mi-ai spus. Credeam că ești artista serii, vedeta expoziției de artă. Nu omul bun la toate. Păi, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de la aeroport cu mămica lui, care e frumoasă și o iubesc foarte tare, Vilma era o tîrfă uriașă și lui ce altceva Îi mai rămînea decît s-o aleagă dintre cei trei pe Susan, să se repeadă de gîtul ei, Îmboldit cum era să sară În brațele ei, de gîtul ei, să plîngă strigînd: ajută-mă!... scapă-mă de globul ăsta care vine peste mine!... e uriaș!... mă apasă!... mă turtește!... mă strivește!... mă doare!... Luați-o pe Vilma! pe Nilda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
vreme până să Îi acord mâna mea. Dar să punem lumina orbitoare a farurilor pe viitorul care ne Înfulecă. Messieurs, faites vos jeux: pun pariu doi contra unu că prietenul nostru, diplomatul, nu s-a Înfățișat personal aici În celulă Îmboldit doar de simpla plăcere, nespus de lăudabilă, de altfel, de a-și prezenta omagiile. Intuiția mea, de multă vreme proverbială, Îmi șoptește că actul de prezență al doctorului T’ung nu-i lipsit de o oarecare legătură cu insolita omucidere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Înfățișau cu susul În jos. Marpessa, de Stephen Phillips. Titlul nu-i spunea nimic, Întrucât educația sa poetică se mărginea la Vino În grădină, Maude și la fragmentele din Shakespeare și Milton pe care fusese obligat să le citească recent. Îmboldit să i se adreseze celui de vizavi, a simulat un moment interesul pentru cartea acestuia, după care a exclamat: — Ha! Ce chestie grozavă! Celălalt a ridicat ochii și Amory s-a simțit cuprins de un fel de jenă artificială. — Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]