45 matches
-
izvor o culme cum ar veni de băut un șuierat din degete cheamă lumînările (cîinii rămîn deoparte) iarna descinde din întunecoasele neisprăvitele poduri și deodată începe să ningă peste tălpile zidarilor încă înveselite de vin. Rustică Stîncă pe limbă știrbit îmbrîncit dihorul peste grui și-adîncuri în altele iască-n crîngul cărunt al minții cîmp înlăuntrul femurului văz ager înspre coloana de trunchiuri osoase de vite peste umărul drept umăr mort în senzorii rîului. Semn de carte Vapor fără porturi tren fără
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7242_a_8567]
-
Patria nu reușiseră să le deplaseze pe cele vechi și de toți cunoscute -, povesteau și fabulau cu deliciu, sorbiți din ochi de toată suflarea casei. Un neastâmpăr perfect explicabil se înstăpânea pe familia gata de drum; în tramvai sau troleibuz, îmbrânciți dar fericiți, membrii ei schimbau priviri complice savurând dinainte voluptățile către care tindeau cu toată ființa lor. Apoi, în sala de cinema, ce mai vânzoleală la căutatul și găsitul locurilor (adesea ocupate de intruși: de aici supărări și vociferări repede
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
vacarm nu putea trece neobservat faptul că a apărut în sat o mașină neagră a miliției, care claxona de mama focului ca să atenționeze pe cei care umblau fără rost pe drum. Din mașină a fost coborît, mai mult tras și îmbrîncit, Fotache. Cînd l-a văzut pe bărbatul ei în mijlocul milițienilor, cu o vînătaie la ochiul stîng, cu barba crescută pînă sub pleoape, cu hainele flendurite, ținut cu mîinile la spate, Catinca a avut o presimțire: - Nenorocitule, tu l-ai omorît
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
discuții ce nu trebuie cunoscute de jurnaliști. Mai grav este că tot acest episod s-a încheiat brutal deoarece primarul Cretu a chemat poliția locală să-i evacueze pe jurnaliști iar o jurnalistă cu state vechi în breaslă a fost îmbrâncita și bruscata de către polițiștii care au evacuat-o din sala unde se desfășura o sedinta publică. Consider gestul că un atac inadmisibil la adresa democrației, a libertății de exprimare și o încălcare a drepturilor și obligațiilor breslei jurnaliștilor, un abuz venit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93132_a_94424]
-
evenimentelor cu toată ura, înverșunarea și tinerețea mea. Eram la Universitate, la Intercontinental, după baricadă... Când au apărut forțele de ordine n-am fugit, nu m-am ascuns. Am fost înșfăcat alături de alții, de polițiști, lovit, târât până la o dubă, îmbrâncit și iar lovit la Secția 1 de Poliție, urcați din nou în dubă și duși la sediul Poliției Capitalei. Acolo ne-au bătut bine, ca dușmani ai poporului ce eram, ne-au cerut buletinele, ne-au cercetat unde stăm, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
să vedeme ce putem găsi să-i Înfigem În cur homălăului ăsta, să vedem cît de mult poasă ducă puțoiu. — Marfă. Ne fac vînt afară din mașină și ne Îmbrîncesc pe o scară. Scări. Putem vedea treptele de sup picioare. Îmbrîncit. Cioroiu. Ne obligă să ne mișcăm prea repede și ne Împiedicăm de tocuri, poticnindu-ne, dar ei ne țin să nu cădem și urlă la noi obscenități. Mișcăți curudă homălău de căcat! — Haidiodată pămpălău de rahat ce iești! Locul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ana, Elena Badea Jurnalistul de la Evenimentul Zilei, Mircea Marian, a fost, joi, înjurat, îmbrâncit și lovit în plin centrul Bucureștiului de către un cetățean care i-a spus că-l pedepsește pentru ceea ce afirmă la televizor și i-a cerut să fie atent de acum înainte la ce mai spune în emisiunile TV. Ziaristul este
Mircea Marian, agresat pe stradă pentru ceea ce afirmă la televizor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79407_a_80732]
-
Oxford și mă întorceam la Londra joi seara la ora nouă. Ori de câte ori ieșeam cu colegi de-ai mei, Lotte explica de ce nu putea locui în Oxford. Zgomotele permanente ale clopotelor îi perturbau munca, zicea ea. În plus, ești mereu împins, îmbrâncit sau lovit de câte un student care aleargă disperat pe străzi sau de câte cineva care merge pe bicicletă, absorbit de ce se petrece în mintea lui. Cel puțin o dată în timpul unei astfel de cine o auzeam pe Lotte cum spune
Marea casă by Carmen Toa () [Corola-journal/Journalistic/4697_a_6022]
-
populism și îngâmfare stupidă pentru ambii “estici” - mă refer la Silvio Berlusconi - a dat bir cu fugiîii și ne scutește de obișnuitele sale bufonerii (mă întreb la cine se mai duce Băsescu să se plangă după ce va fi din nou îmbrâncit - la propriu - de un la fel de iritat/plictisit Sarkozy, așa cum s-a întâmplat la Consiliul anterior?!)", scrie Victor Ponta, pe blogul personal.
Ponta: Participarea României la Summit, "câine surd la vânătoarea europeană" () [Corola-journal/Journalistic/46675_a_48000]
-
este posibil. Zunaira rezumă procesul talibanizării. „Noi toți am fost uciși. Iar acest fapt s-a petrecut cu atât de mult timp în urmă încât am și uitat de el” (125). Oamenii Kabulului rătăcesc precum niște spectre sub cnutul talibanilor, îmbrânciți, ca o turmă, în staulul rezervat lor de ulemale isterice. Singura soluție existențială este pasivismul, întoarcerea spre și în sine sau cei foarte apropiați, fatalismul oriental. Așa cum spune inspirat Mussarat: „Ia lucrurile așa cum sunt ele, nu dramatiza, nu le ignora
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
a ministerului de Interne cu privire la acest eveniment regretabil și îmi doresc să avem cât mai rapid rezultate” a declarat premierul Victor Ponta, referitor la ceea ce a pățit, joi, jurnalistul Mircea Marian. Acesta a fost, în urmă cu o zi, înjurat, îmbrâncit și lovit în plin centrul Bucureștiului de către un cetățean care i-a spus că-l pedepsește pentru ceea ce afirmă la televizor și i-a cerut să fie atent de acum înainte la ce mai spune în emisiunile TV. Ceea ce însă
Ponta condamnă agresarea lui Mircea Marian. Ce spunea Igaș, în cazul lui Ciutacu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37456_a_38781]
-
inchizitor căzut pe gânduri. Totul e pur, înalt și fierbinte! Tot ce atingi, se întrupează din carnea lui ,nu se poate". Totul reîncepe - secundă de secundă - să fie, ca pentru ultima dată. Parcă. Da. Sub ochii tăi, totul, totul e îmbrâncit - oho - în ființă: aici, în țara numită perplexitate, într-o tăcere de moarte prevestind un destin nou, ce te absoarbe împotriva voinței tale. Aproape. Reînveți lucrurile. Le numești aidoma unui copil: apă, fântână, iarbă, cărare, scară, cal, floare, cer... și
Aura Christi by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/10449_a_11774]
-
cuminte și cu siguranță, printr-o rostire directă dublată de aspirația spre simetrie și armonie. Stilul e limpede și curgător, cuvintele nu sunt încărcate cu poveri peste puterile lor, ele ni se dezvăluie parcă din propria lor plăcere, nesilite sau îmbrâncite să ajungă în față. Folosind un limbaj obișnuit dar care se sustrage banalității, ea reușește să creeze expresivități lirice care o definesc. Cuvântul „acasă" din poezia „Toamna, acasă, la mine-n Ardeal" are în el ceva din sfințenia locurilor și
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
prins foarte bine această împărtășire argeșeană, pregătindu-ne parcă pentru refuzul de mai târziu al servitorilor maghiari înfoiați în nesimțirea caracteristică, refuzându-ne cu de-ale gurii, contra preț, în țara noastră. Pur și simplu ne-au respins. Mai rămânea îmbrâncitul. Dar vina cea mare este a noastră. Prea ne-am tâmpit cu toleranța noastră prostească, umilitoare, dăunătoare, de-a face tot timpul pe bunii creștini. Dar în creștinismul ortodox-evanghelic nu există toleranță fără dreptate. Așadar, Cabana Capra este ținută în
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
cuminte și cu siguranta, printr-o rostire directă dublată de aspirația spre simetrie și armonie. Stilul e limpede și curgător, cuvintele nu sunt încărcate cu poveri peste puterile lor, ele ni se dezvăluie parcă din propria lor plăcere, nesilite sau îmbrâncite să ajungă în față. Folosind un limbaj obișnuit dar care se sustrage banalității, ea reușește să creeze expresivități lirice care o definesc. Cuvântul “acasă” din poezia “Toamnă, acasă, la mine-n Ardeal”, are în el ceva din sfințenia locurilor și
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
fost nedereptățit și vin și îl iau la întrebări pe dascăl și asta se întâmplă de cele mai multe ori în afara cadrului legal care este ședința cu părinții. Dacă ne uităm pe internet o să găsim filmulețe cutremurătoare cu dascăli loviți de elevi, îmbrânciți, amenințați. Cred că s-a ajuns prea departe”. „Profesorii sunt fiii ploii” Mulți dintre dascălii bătuți sau înjurați de elevi sau părinți, admite Hăncescu, nu vorbesc niciodată despre ceea ce li se întâmplă - din cauza rușinii. Spune că există elevi de gimnaziu
Când AL TREILEA PĂRINTE devine victima elevilor. „Peste ani, mă întâlnesc cu ei pe stradă...” () [Corola-blog/BlogPost/338310_a_339639]
-
de pumni și ghionturi, Mii de ocări și-afronturi... Cand au ajuns la pod, Îngenunchiați în glod, Pălmuiți, loviți cu spini, Precum Isus printre păgâni, Limbi tăiate, în ochi sare, Calcați cu sete în picioare, Cu-ochii străpunși de ace, Îmbrânciți încolo-ncoace... Plângeau zarea și văzduhul Peste martirii ce-și dau duhul Loviți în piept, în cap, Pân-la cer jeliri nu-ncap... Spintecați cu ascuțișul, Jalea lor o duce Crișul Din Șimand de sub greul nor Unde-i plâng români cu
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
această rugăminte, lăsându-¬l să-¬Și bea paharul suferințelor? Noaptea de joi spre vineri, El a fost prins de către ostași și dus înaintea Marelui Preot Caiafa. Acolo este legat la ochi, batjocorit de nenumărate ori, scuipat, lovit peste față și îmbrâncit. În curtea lui Caiafa, Iisus trăiește al doilea stadiu al suferințelor Sale. Și câte încă avea să mai îndure până la Înviere? De la Caiafa, l-¬au dat pe mâna dregătorului Pilat din Pont. În ziua de Paști, Pilat avea obiceiul să
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
des întrebări de felul: "Și acuma noi! Nu sîntem noi în aceeași situație cu ungurii?" [...] Se mergea și mai departe de necrezut: milițieni sau agenți ai Securității în uniformă care îndrăzneau să urce într-un tramvai erau luați în rîs, îmbrînciți, chiar bătuți. Caschetele zburau și cei mai curajoși nu ezitau să-i scuipe în față, iar, în cele din urmă, cu capul gol, cu nasturi pierduți, imprudenții coborau grăbiți, de bună voie sau forțați". Sovieticii au restabilit situația în Polonia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Mulțimea, nebună de groază, Își caută scăpare În fugă. Fricoșii târăsc pe eroi. La pod se Înghesuiesc să treacă deodată cai, oameni și tunuri. Se face o larmă și-un vălmășag de nu mai știu Încotro să se miște. Sinan, Îmbrâncit, cade de pe pod și-și rupe dinții. Un supus Îl ia În spate și-l scapă. Soldații și Pașa fug laolaltă, lăsând și arme, și steaguri În mâinile românilor, care-i gonesc, lovindu-i de zor, până când noaptea ia sub
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
erau cei care n-au putut să facă în timpul... N.I.: Da, n-au putut să urmeze cursurile în perioada aceea. Vremurile erau tulburi. În curtea facultății aveau loc frecvente mitinguri. Cu această ocazie, mulți dintre profesorii noștri au fost insultați, îmbrânciți, acuzați de fascism. Se exercitau presiuni asupra cadrelor didactice. Îmi amintesc că la o ședință a cadrelor didactice s-a propus organizarea sindicatului. Cu acea ocazie, unul dintre conferențiari a luat cuvântul și a rostit câteva fraze memorabile: „Noi suntem
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
între viol și ținuta ei de vară. Dar pe ea o apucă râsul. Mi se pare că ideea o însuflețește, o încântă. Și eu trebuie să mă lupt pe mai departe pentru onoarea ei prin cârciumi și pe la chefuri. E îmbrâncită, pipăită, i se fac propuneri rușinoase - și iată-mă ridicându-mi iar cu greutate pumnii plini de zgârieturi. Eu îi spun că toate se întâmplă pentru că iese pe stradă ca o revistă cu nuduri. Și asta i se pare tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și Dumnezeu a folosit aceeași metodă? În loc să ne ilumineze, a descoperit că e mult mai comod să ne poruncească. În zece porunci a rezolvat totul. După aceea s-a putut retrage liniștit. Poruncile aveau să îmbrîncească pe cel ce trebuia îmbrîncit, să ucidă pe cel ce trebuia ucis, pentru ca lumea să vadă că nu e de glumit cu împărăția cerurilor și că, la nevoie, păcătoșii vor fi minați cu biciul spre mântuire. Dar să las în grija altora împărăția cerurilor și
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
lăsase chiar să fie stăpân peste gândurile lui, ca dintr-odată să nu-l mai vrea, fără explicați, ca un amant țâfnos. Sunt multe lucruri greu de suportat, iar izgonirea este unul dintre ele. Este o îmbrâncire la care cel îmbrâncit nu are dreptul să spună nimic. Cu cât este mai insistent, cu atât respingerea lui este mai violentă. Această nouă înfrângere l-a epuizat și i-a smuls speranțele. Aproape că s-a târât până la Ancuța, speriat și stors. Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
se tulburară. În vâltoarea pulpanelor răsu cite, a pașilor împleticiți, a coatelor îndesându-se, multe luminițe se stinseră, dar se aprinseră altele în ochii care luceau măsurând cu lăcomie distanța până la cazanele aburinde. Mulțimile coborau dinspre Mitropolie ca un zid îmbrâncit, o lavă curgând gros din toate părțile. Primul pe care îl izbiră fu Costică Ologu. Cârjele îi săriră în lături ; rămase încă o vreme în picioare, căci trupurile care îl îmbrânceau din toate părțile îl și țineau să nu cadă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]