32 matches
-
o pată Ce n-o șterge nimenea Nice îngerii din ceriuri Nice însuși Dumnezeu Dînșii poartă dulci misteriuri Preste sufletu-mi mereu Între ei aș vrea să-mi deie Moartea capătul la aț Eu bărbat și tu femeie Sub cerceaf îmbrățoșați Fincă nu este pe lume Miracol minune vis Decît să iubești în spume Locu-acela fix precis!!! P.S. Dragul nostru Anton Pann Mi-a zis c-un surîs complice Pup-o domne fii avan N-o lăsa că-i pitulice Care
Cântec de zvâc și alean În cinstea lui Anton Pann by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9812_a_11137]
-
trebuiește nimicuța, vreau să plec... DĂNILĂ: Unde să pleci, frumosule? Iaca balta ici. Du-te de-i spune dracului bătrân să mai iasă și el la lumină, că nu i-a fi degeaba. Ori poate ai poftă să te mai îmbrățoșeze încă o dată bunicu'... CODÂRLIC: Ia las', măi omule, nu-ți mai râde acuma de mine. Dacă la anii lui s-arată așa vârtos, apoi cum o fi fost la tinerețe? DĂNILĂ: Ești dornic să afli cum era? Ie-te ici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Marian menționează că în comuna Roșia din jud. Gorj exista în trecut o datină de Dragobete, pe cale să se stingă la momentul când făcea relatările (1899), care consta în aceea că în ziua de 24 februarie feciorii și fetele „se îmbrățoșau și, sărutându-se, se încredințau că nu vor căuta a se supăra prin nesinceritate unul pe altul, ci din contră, se vor ajuta reciproc în orice timp și la orișice nevoie”. Dar, în cadrul capitolului intitulat „Baba Dochia”, Simeon Florea Marian
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
Marian menționează că în comuna Roșia din jud. Gorj exista în trecut o datină de Dragobete, pe cale să se stingă la momentul când făcea relatările (1899), care consta în aceea că în ziua de 24 februarie feciorii și fetele „se îmbrățoșau și, sărutându-se, se încredințau că nu vor căuta a se supăra prin nesinceritate unul pe altul, ci din contră, se vor ajuta reciproc în orice timp și la orișice nevoie”. Dar, în cadrul capitolului intitulat „Baba Dochia”, Simeon Florea Marian
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
la orfani [tu, Doamne] fii pavăză, fii Tatăl. (își reașază coroana pe cap ) Acum, Bogdane dragă, te du și vină iarăși, Dar la vânat vei merge fără acei tovarăși. (Bogdan închide coroana și vrea să iasă) Bogdane, vino-ncoace! (îl îmbrățoșază cu patimă) [BOGDAN] O tată-ți mulțumesc. [DRAGUL] Știi tu, eu nu sânt bolnav, eu num-așa tânjesc, Dar azi, chiar azi de pildă, de tot bine mă simt (se-neacă)E drept că... câteodată mi-i sufletul cam strimt Dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Eu n-am nimic... Chiar astăzi de-ai merge la vânat Să știi cumcă din parte-mi nu e nici un bănat, Numai, la orice-ai face, te rog îndeosebi Ca pe un vechi prieten pe Roman să-l întrebi. (îl îmbrățoșază și-l sărută pe frunte) Mergi, mergi acum cu bine... (apart) N-o să-l mai văz de-acuma. [BOGDAN] Cu sănătate, tată! (iese) [DRAGUL] Să nu mă simtă numa. Mi-e frig, mi-e frig de moarte, ca și atuncea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Moldova?... Un Domn desfrânat, vânzător de țară... iată Moldova!... în sufletul acelui nimic, acelui om beat de omor, e sufletul Moldovei... numele lui e numele Moldovei... O, Satana n-a făcut neciodată un aliagiu mai monstruos, prostituțiunea rînjîndă n-a îmbrățoșat neciodată cu mai mult foc pe-o vergină, nimicul n-a sorbit neciodată cu [mai] multă lăcomie ființa unui ceva cum nimicul acestui Vodă a sorbit în pustiurile sale plîngînda soarte a Moldovei. Ei bine, desfă aste două, smulge moartea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
iertarea dumnealor, fie zis: farisei, cu ori fără de animă, precum știm a număra pân-la patru tot astfel spunem și adevărul, oricare ar fi impresiile cu care-l vor întîmpina cei atinși de el. Ceea ce contestăm noi e că dumnealor au îmbrățoșat ceva cu căldură. "Dacia viitoare" e rău scrisă, fără stil, fără idei, fără entuziasm, semn de bătrânețe prematură, de incapacitate de căldură. Ca dovadă că pomadații partizani ai Comunei nu numai că nu știu nimic, dar nici nu pricep limba
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu ne uiți, că tare ți-om duce dorul. Să vii să te vedem și să știm ce mai faci. Eu oi mai pute trece pe la matali doar când m-a trimiti sfinția sa cu v-o treabă la târg. Te îmbrățoșăm, conașule, cu mult, mult drag și te-om aștepta cum aștepți să răsară soarele”.
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Sunt cu tot respectul, iubite amice, al domniei tale preadevotat M. Eminescu 228 [PERSOANĂ neidentificată] Amice dragă, La scrisoarea d-lui I. D. Ionescu poți răspunde că din partea primarului din Constanța n-am primit nimic. Mulțumindu-ți de știrea dată, te îmbrățoșez ca al tău vechi amic M. Eminescu Botoșani, 9 decemvrie 1887 249 {EminescuOpXVI 250-254} {EminescuOpXVI 255} 231 [CORNELIA S. EMILIAN] Botoșani, 26 decemvrie 1887 Mult stimată doamnă, Scuzați, vă rog, da[că] o serie de scrisori au rămas fără răspuns
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mergi! Te rog. - De ce mă rogi? - Pentru că te-aș ucide de-ai mai rămânea. - Cum? - Știu eu cum, zise ea, vicleană ca un copil. Ea-l duse pân-la un hățiș și-l împinse afară din grădină. Apoi se întoarse și, îmbrățoșînd un trunchi, zise încet și c-un fel de ciudă: "Ieronim! te mușc! " Ea bătu cu pumnii în trunchiul de copac; apoi se duse-n odaia ei și, rupîndu-și cu furie pieptarul de catifea, încîlcindu-și părul atât de blond, ea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
îi doresc moartea... te iubesc... Nu, nu! nu crede, nu te iubesc într-atît încît să mi te scap... Adio! Cezara Ieronim ș-aruncă mantia pe umeri și ei merseră încet pe țărmul râului, unde Francesco îi dădu barca lui. El îmbrățoșă pe bătrânul amic în felul lui rău și nepăsător, desprinse barca de țărm și merse în josul râului până ce, ajungând pe pla ***, {EminescuOpVII 149} înaltă a mării, el aruncă cârmă și lopeți în apă, se culcă în barcă sub cerul ce-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai a-l săruta odată... tare și cu zgomot. - Acuma mergi! Te rog. - De ce mă rogi? - Pentru că te-aș ucide de-ai mai rămânea. Ea-l duse pân-la un hățiș și-l împinse afară din grădină. Apoi se întoarse și, îmbrățoșînd un trunchi, zise încet și c-un fel de ciudă: Ieronim! Ea bătu cu pumnii în trunchiul de copac, apoi se duse-n odaia ei și, rupîndu-și cu furie pieptarul, încîlcindu-și părul atât de blond, ea se uita în oglindă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
moară... îi doresc moartea... te iubesc! Nu, nu! nu crede că te iubesc într-atît încît să-ți zic să rămâi... Adio... Ieronim ș-aruncă mantia pe umeri și ei merseră pe țărmul râului, unde Francesco i dădu barca lui. El îmbrățoșă pe bătrânul amic, desprinse barca de țărm, se sui și pluti în josul râului până ce, ajungând pe luciul mării, aruncă cârmă și lopeți în apă, se culcă în barcă și adormi adânc. A doua zi soarele era sus când își deschise
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mergi! Te rog. - De ce mă rogi? - Pentru că, te-aș ucide de-ai mai rămânea. - Cum? - Știu eu cum, zise ea, vicleană ca un copil. Ea-l duse pân-la un hățiș și-l împinse afară din grădină. Apoi se întoarse și, îmbrățoșînd un trunchi, zise încet și c-un fel de ciudă: Ieronim! te mușc! Ea bătu cu pumnii în trunchiul de copac; apoi se duse-n odaia ei și, rupîndu-și cu furie pieptarul de catifea, încîlcindu-și părul atât de blond, ea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
moartea... te iubesc! Nu, nu! nu crede că te iubesc într-atît încît să-ți zic să rămâi... Adio... drăguțul meu! Cezara Ieronim ș-aruncă mantia pe umeri și ei merseră pe țărmul râului, unde Francesco îi dădu barca lui. El îmbrățoșă pe bătrânul amic, desprinse barca de țărm, se sui și pluti în josul râului până ce, ajungând pe luciul înalt al mării, el aruncă cârmă și lopeți în apă, se culcă în barcă sub cerul ce-și ridica înstelata sa măreție, și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
al d-lui Alexandrescu, a plăcut asemenea publicului. Joi s-au jucat între altele și piesa "Doi soldați romîni". Succesul a fost ca acela al reprezentației precedentă și spre mulțămirea publicului îndestul de numeros. Precum vedem, teatrul de vară este îmbrățoșat de publicul iașan, drept care d. Alexandrescu 'și pune toată silința a-i satisface dorințele, iar acesta, în schimb, i dă tot concursul său. [29 august 1876] NERESPECTAREA REGULAMENTULUI Noi știm că esistă un regulament care arată anume oarele până când localurile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
voastră". Majestatea Sa Sultanul stătea salutând la fereastră - mase colosale de oameni aclamau ca vijelia mărei cu strigăte de "Eljen " pe bravii tineri, iar de pe corăbii glasuri inmiite începură (unison? ) cântecul Padișah um cioc iașah - c-un cuvânt toți îi îmbrățoșau cu lacrimele 'n ochi. Par nobile fratrum. [5 ianuarie 1877] EVREII ȘI CONFERINȚA O seminție care câștigă toate drepturile fără sacrifici[i] și muncă e cea evreiască. La orice popor drepturile publice și private au fost rezultatul unei munci seculare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
studiu pentru un an de zile. Dar micul virtuoso au și făcut furore cu executările din Liszt și Chopin, și când în fine a mai cântat cu admirabilă bravură "Campanella " de Liszt și Paganini oaspeții ministrului au început a-l îmbrățoșa, ministrul îl sărută pe micul său compatriot, ba însăși d-na Ziemialkowski, dama de casă, îi împodobi fruntea cu două sărutări. Un alt ziar spune că tânărul, pentru a fi pe deplin convins de talentul său, au cântat înaintea lui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a luptat voinicește alăture cu mine și n-a jignit până acum întru nimic frățasca noastră tovărășie” respectul și împlinirea datoriilor tovărășești pot de multe ori salva viața unor persoane; p. 163, r. 23 24 : „cum se văzură, amândoi se îmbrățoșară” dorul și atașamentul față de o persoană sunt exprimate prin gesturi tandre; p. 166, r. 15 : „tovarășii lui vreu să-l piardă” bunele intenții manifestate față de un tovarăș, se pot dovedi aparente, deci încrederea trebuie să fie rezervată și condiționată. DRAGOSTE
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
este din contra și nu zice nimic prin el însuși, și ea acopere acest mare defect scoțând mereu batista și uscând niște lacrime ce nu curg. Totul este recitat, studiat pe dinafară. Când ea fuge cu bucurie ca să-și poată îmbrățoșa copilul vine cuiva mai degrabă să râză decât să plângă. Ne place jocul cel modest al d-rei Bîrsescu, regretăm că nu se dă nici o îngrijire de a o face să propășească pe calea artei, căci face erorile cele mai elementare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lăcuitori...”. în luptă intrau și boierii pentru „binele patriei”, împotriva politicii lui Mihail Sturdza și împotriva protectoratului rusesc. Astfel, o cauză a nemulțumirilor era „ocârmuirea locală, cari pentru lacome și particulare interese, nebăgând în samă noul Așezământ și pravilele, au îmbrățoșat sistemă tirană, din care se naște: nedreptatea, vroința în parte, împilarea și nesiguranția în tot feliul”. O altă pricină era „rosieneasca protecsie” care s-a străduit a slăbi în Principate suzeranitatea Porții, pentru a-și întări propria influență în „lucrările
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
barbarie, ci vom fi desăvârșiți în înțelepți bărbați, și în numărul celor înțelepte, luminate și mărite popoare ale Europei vom fi. Aspirația spre culturalizare este organică Iluminismului românesc și ea impune tuturor țărilor românești ca punct esențial de program: Să îmbrățoșeze cu cea mai desăvârșită sârguință întâi învățăturile de tot feliul, care acestea aduc luminarea, strălucirea, lauda și toate îmbunătățirile la un neam, carele voiește să fie în numărul neamurilor celor luminate și mărite, iară nu să voiască a să vedea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
oarecare bucurii, cele scrise și arătate de mine. Doamnei Dimitriu - mamei -, multă sănătate și toate cele cuvenite din parte-mi. Pe Jenița, nepoata o sărută moș Jorj cu drag, ca pe Jenița mea, iar pe tine Eugen te sărută și Îmbrățoșează cu toată dragostea Moșu Jorj Când mai dispui de timp, mai aruncă către Botești câteva rânduri, căci Îmi fac mare plăcere și Încurajare rândurile tale frumoase, alese și sincere totodată. Multă sănătate și numai bine vă dorește Moșu Costică preotul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
văzut. Acuma am mai slăbit și eu, și anii ni s-au adăugat și peste o lună și ceva să Împlinesc 92 ani și mai mult, mult, nu cred s-o mai duc (...). Cu acestea Încheind, noi vă sărutăm și Îmbrățoșăm cu drag. Tante Marița și moșu Jorj </citation> <citation author=”TOMEGEA, Vasile N. ” loc=”(Boroaia)” data=”(8.1.1973)” desc=”C.P.”> Mult stimate Domnule Dimitriu, Respectuos Vă mulțumesc pentru frumoasele cuvinte primite de la D-Voastră pentru anul nou și ziua
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]