277 matches
-
cunoscut. De câte ori trec prin acel loc simt gust de pâine caldă în gură, și mi-l amintesc pe tânărul în cârje ca pe un înger disperat, și mă înfiorez ca de o vedenie, ca de un mort înviat cu ajutorul unei îmbucături... Câți necăjiți ne ies în cale De ce îngăduie Dumnezeu atâta suferință la sufletul lor? Sigur, există un răspuns, o noimă, o provocare bună pentru noi. Ei fac parte din realitate și sunt din ce în ce mai mulți. Priveliștea îi încorporează ca pe niște
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
Horia Gârbea Povestea unui om leneș Amu', cică era odată într-un sat, în vremuri grele de tranziție, un om grozav de leneș. De leneș ce era, nici îmbucătura din gură nu și-o mesteca. La televizor nu se uita, politică nu făcea, în sindicat nu era înscris, iar de citit, citea numai reviste de-alea cu muieri dezbrăcate, dar și alea destul de rar. Oamenii din orașul lui, care
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
țineam buzele încleștate și refuzam să înghit. Până la urmă, impresionat de lacrimile ei (o, de atunci o iubeam pe mama amețitor și sentimentul acesta în timp nu s-a tocit ci a sporit...), cedam și înghițeam cu noduri acele triste-mbucături pe care le uram și de care eram sigur că nu-mi folosesc la nimic. Dar oamenii mari au o viclenie pe care copiii nu o deslușesc. În dorința sa de a mă aduce în rândul oamenilor obișnuiți, de a
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
aruncase de una singură, fusese ajutată să-și ia viața, nu putea spune. Poate, totuși, mai exista o speranță. Cu abilitatea ei de alpinistă, reuși să-i repereze trupul: Albin Negrescu căzuse pe un covor de Floarea Domnului, crescut în îmbucătura a trei stânci. La semnele ei disperate, apărură și princhindeii, pentru a-i executa comenzile. - Trebuie să înfigeți steagurile în bernă! Ordinul ei fu contramandat de Lunetta care, ieșită din Epoca de Aur, avea altă viziune asupra întâmplării: - Nu-i
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
Nu vă temeți! Au drumeții/ De la drum ce și-au ales!" (Nu vă temeți). Alteori se înfățișează ca sarcasm întunecat: Pune explozibilul am țipat eu din vis/ Dar pune-l odată și imediat tăiați tortul/ Să poată înghiți o ultimă îmbucătură cel puțin/ Nainte de a sări în aer din felia lui și mortul" (Pune explozibilul). în sfîrșit, capătă configurația unei arte poetice, modelîndu-se insinuant-felin: "Poezia ca defecțiune de comportament./ Nu o corectezi la timp? Adio!/ Cîntă trecutul. Zbîrnîie amintirea/ așezîndu-se
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
pîndit de indigestie. De care, mai întotdeauna, nu scap. Sunt însă, extrem de puține, e-adevărat, și cărți pe care le degust ca pe caviar, sfărîmîndu-le cu dinții fiecare mărgică, desfătîndu-mă cu zeama lor rafinată, primenitoare. De data aceasta înghit greu. îmbucătură cu îmbucătură. Parcă îmi pare rău că, încet, încet, se termină. Radicalizare și guerrilla de Dan Dediu este o astfel de carte. De la Reflecții despre muzică a lui Ștefan Niculescu nu am mai pus mîna pe un asemenea trofeu în
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
indigestie. De care, mai întotdeauna, nu scap. Sunt însă, extrem de puține, e-adevărat, și cărți pe care le degust ca pe caviar, sfărîmîndu-le cu dinții fiecare mărgică, desfătîndu-mă cu zeama lor rafinată, primenitoare. De data aceasta înghit greu. îmbucătură cu îmbucătură. Parcă îmi pare rău că, încet, încet, se termină. Radicalizare și guerrilla de Dan Dediu este o astfel de carte. De la Reflecții despre muzică a lui Ștefan Niculescu nu am mai pus mîna pe un asemenea trofeu în cîmpul de
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
mai ieftine. Printre zecile de magazine, "Sardana" e singurul care mai păstrează tradiția reclamei - "sufletul comerțului" - de odinioară: aperitivul e pe gustate! O feliuță de salam ori de afumătură, o fărâmă de manchego, brânză de capră și de oaie, o îmbucătură de pită, ca prin Ardeal, și un păhărel cât degetul din vinurile de pe ambii versanți ai Pirineilor. Pe trei pereți, butoaie mari, pe suporturi înalte, cu canea metalică și etichetă cu litere de-o șchioapă: Malaga, Muscat, Porto, Madeira și
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
Ruxandra Cesereanu Keran și Baubo Călăuzita de pisicile din Rodos, alb-roșcate, sub adierea unui evantai cu boare de santal, iată-mă-n insula zisă a soarelui, cea izbăvita de îmbucătura unui zeu furios, care nici ibovnice de seamă nu avea, nici lumea nu stia s-o zămislească îndoit. Roșcove și smochine culegeam în zori cu hitonul încrețit de scaieți, de thyrs mă sprijineam doar atît cît să-mi fac loc
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
ca o Lună, omul anului 1865 verifică legile cosmice citind romane. Deși cosmosul e același, iar legile lui se confirmă, lumea s-a schimbat mult: de-acum încolo orice om poate controla mersul Lunii de-acasă de la el, între două îmbucături, la dejun sau la cină. (Din volumul în intimitatea secolului 19, în curs de apariție la Editura Humanitas)
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
atunci îl vede pe Militar și începe să tușească. Lui Max.) Ai văzut?::: MAX: Am văzut. MAMA: Și?... MAX: Nimic... Mănâncă mai departe... MAMA (încearcă să mănânce, dar nici ea nu mai poate): Nu pot... Parcă mi-ar număra fiece îmbucătură... MAX (părând curajos): Ei, la dracu'!... Nu-ți face probleme din orice... (Vrea să mănânce, dar nu poate.) E un... oarecare... (Tăcere.) BEN (vede și el Militarul): Hî!... MAX (exasperat): Ce e? BEN (speriat): Nimic... (O pasăre ciripește deasupra lor
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
stă lipit de piciorul meu ca un îndrăgostit și mă privește în ochi. Secretul: l-am momit, agitând o bucată de carne pe sub masă, și acum, strategic, când nu se uită nimeni la mine, îi strecuram, pe furiș, câte o îmbucătură, până mi-a ingerat toată porția. Când Paul m-a întrebat dacă mai vreau un supliment, l-am refuzat, dar îmi părea rău de cățel, el ar mai fi vrut. Londra. O doamnă de la centrul Great Britain mă invită la
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
cânte inimii mele, ochii tăi au băut prima dată din nesfârșirea mea, degetele tale desenau conturul dragostei atingându-mi somnul, gândurile, inima. tălpile tale îmi rezemau glasul pașilor mei fugind de întuneric... nicio pasăre nu-mi vorbise despre tine! nicio îmbucătură de cer nu gustase vreodată din tăcerea ta! tremurai, îmblânzit de o pată de lumină vie, mică, incoloră. Nu! Nu știam cine ești! dar ți-am încredințat ție totul din mine, ne-cunoscându-te, ne-gustându-te, ne-mai-întâlnindu-te vreodată! ți-am dat ție primăverile
SCRISOARE PENTRU DRAGOSTEA MEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381631_a_382960]
-
plină, ne spuneau că nu vor să dezamăgească atâția oameni care au venit să îi vadă! Apreciez respectul lor pentru public și pentru noi. Ne mulțumeau pentru cel mai nesemnificativ ajutor acordat. Și cu toții au iubit mâncarea tradițională de la prima îmbucătură. Personal, felul copilăresc în care reacționau artiștii când gustau sarmale sau tochitură m-a făcut să mă simt de parcă aș fi gătit eu mâncarea. Poate pentru că la fiecare degustare mulțumeau și țineau neapărat să sublinieze că n-au gustat niciodată
Povești din culisele Brașov Jazz amp; Blues Festival [Corola-blog/BlogPost/99232_a_100524]
-
poate merge rău? Ei bine, daca peștele afumat e foarte gras și-n cantități considerabile, nici tortilla prăjită, nici cașcavalul topit și nici salată verde din mijlocul farfuriei nu mai pot salva situația. N-am reușit să înghit decât două îmbucături, apoi ficatul mi-a dat un ghiont și-am abandonat lupta. Vă recomand însă cremă de ciuperci!
Burghez... da’ nu prea [Corola-blog/BlogPost/96839_a_98131]
-
cu vânt sub fuste care dau târcoale în jurul copiilor ca lupoaicele la stână, dacă nu numai la împovărarea și grijile bietelor mame! De la ele, tot răul și înstrăinarea. De la hărmăsăroaicele astea cu sângele fierbinte, care nu se gândesc decât la îmbucătura lor și la ambiția lor de-a te înlătura, încet, încet, sau dintr-o dată, și de-a te face uitată în inima copiilor, ca o buturugă putredă-n ploaie. Nu era însă proastă să se dea de gol. Își împietrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu atenție ce se petrece cu noi și în jurul nostru și, foarte important, muncind cinstit. și, cred că, la fel de important, ajutând cum poți pe cel de lângă tine. Nu trebuie să fii bogat ca să vezi că cineva are nevoie de o îmbucătură și, dacă tu o ai, împarte-o cu el, chiar dacă este numai mămăligă și ceapă. Ai să vezi că a doua zi vei avea și tu pâine albă pe masă. Cu atât mai mult nu trebuie să uiți atunci să
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
sau alune, sau alte bunătăți de felul ăsta; oricum, nu era dispus să riște. Și nimic, domnule, nimic de mîncare pe-aici! Celălalt mistreț, care în tot acest timp mestecase zgomotos, lăsîndu-i șefului întreaga plăcere a tratativelor, se înecă cu îmbucătura. Să-mi sară ochii dacă am mîncat ceva de trei zile încoace! Să nu mă mai ridic de aici! Lupino se abținu cu greu să nu rîdă. Înaintă un pas. Vă asigur că nu mi-e foame deloc, găsi de
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
mai teribilă „trâmbiță” din regat. Strigătele sale prelungi se pierd deasupra îmbulzelii de pe bulevardul Geniu și Prosperitate. Până și băcanii își șterg în grabă mâinile de șorțurile murdare și înhață câte un exemplar din Adevărul. Funcționarii înghit cu noduri ultima îmbucătură de corn și se caută de mărunțiș. E o larmă nemaipomenită, mai rău ca în ’916, în ziua mobilizării generale. Dreptunghiurile oficiosului guvernamental sunt agitate ca niște steaguri, cu miile de găuri făcute de plumbii ciudați ai lui Gutenberg. Capitala
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
părintele Gherasim? Ar fi putut întreba la Ambasadă, că ăștia știau și toaca-n cer, dar renunță la idee, din motive de prevedere. Îi veni o altă idee restaurantul Miorița. Intră. Comandă o ciorbă și niște sărmăluțe și, între o îmbucătură și alta, legă o discuție cu Costel, chelnerul. Îl știa pe părintele Gherasim. Slujea la Catedrala din Cartierul Latin. Îi dădu și adresa, 9 Bis Rue Jean de Beauvois, în apropiere de Sorbona. Îi mai spuse că părintele e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Spunând acestea, și-a luat ulcica de pe măsuța lui și s-a așezat lângă moș Dumitru. Pâcu încă mai avea de lucru cu ulcica lui de vin și o plăcintă dolofană. Ceilalți mâncau în tăcere. Din când în când, udau îmbucătura cu vin. Când chersânul cu plăcinte a fost aproape mântuit și oala cu vin înjumătățită, Pâcu și-a șters mustățile cu mâneca cămeșii și a pornit să-și îndese luleaua cu tutun. Nu a durat mult și vălătucii de fum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Așa că, frățioare, bucatele de care îi crede că te poți lipsi, mi le-i trece mie în blid... SLAB: Precum ne-am înțeles și precum facem întotdeauna, fârtate. Și tot după înțelegere, tu-mi dai câte un gologan pentru fiecare îmbucătură pe care-o rup din dreptul meu. GRAS: Mai încape vorbă?! (se așază alături) APRODUL: Măria Sa Pricină-Împărat! PRICINĂ (intră. Vădit nemulțumit): Iaca a dat sfântul și-am nimerit! Cam întuneric pe ulițele cetății, frate Gând-Împărat, doar ici-colo câte-un felinar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
prea îndemna... SLAB: Plac, cum nu, da' le iau cu măsură, că nu-s robul pântecelui! PRICINĂ: Eu, bucate ca astea n-am mai întâlnit: nici că pot fi înghițite! Nu mi-i da voie să iau și eu o îmbucătură din blidul tău, să văd, la fel îs? SLAB: Ba-ți dau voie. Numai că pentru asta să-mi dai doi gologani. PRICINĂ: Hm! Pentru asta, celor din împărăția mea le-aș tăia numaidecât capul! Vrei plată pentru bucate primite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tăia numaidecât capul! Vrei plată pentru bucate primite pe degeaba de la altul? SLAB: Acuma-s ale mele... PRICINĂ: Bine, ți-oi da. (îi dă banii, gustă) Tare bune bucate! Numai ale mele... Frate Lehamite, nu-mi dai și mie o îmbucătură de la tine? LEHAMITE: Da' tu n-ai? PRICINĂ: Am, da' parcă-s aduse de pe altă lume. Poftim, ia de ici, să vezi și tu... LEHAMITE: Numai dacă-mi bagi în gură! PRICINĂ: Să te hrănesc, fratele meu, ca pe-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
înfiptă în pământ, iar din blocurile de vizavi se vede perfect cel mai mic detaliu din bucătăria pomenită. Și pensionarii plictisiți din blocurile de peste drum își găsiseră de la o vreme un hobby destul de stânjenitor în a stasă-i numere lui Nae îmbucăturile. Așa că, spre a nu se îmbolnăvi de ulcer pe fond nervos sau alte boleșnițe similare, Nae Stabiliment a pus la punct o strategie impecabilă. Asta pentru că nu mai putea pentru ca să suporte, pentru că de cum apărea în capul străzii, pensionarii se postau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]