180 matches
-
ceea ce fusese un reper cert al civili zației europene, după opt sute de ani și mai bine, de la așezarea pietrei de întemeiere, își mai mărturisește biografia doar printr-o parte infimă din zidul de straja și cele câteva mii de pietre îmbucate în brâul igrasios al unei biserici cu navă ciudată și în care, pe vremea comuniștilor, a funcționat un sanatoriu TBC, apoi o Casă de nastere? Dacă zidurile acelea ar avea cum, ar spune și povești cu domnite care au împletit
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
din cînd În cînd. Inimile erau frînte, supurînd dragoste și tristețe, și erau permanent oblojite de rîuri de vorbărie și sex disperat. Wakefield este doar un munte tremurînd de osteneală cînd trage În parcarea de camioane, nouă și strălucitoare și Îmbucă un burrito pregătit la microunde și o ciocolată Snickers, pe care le spală În jos pe beregată cu o cană mare de cafea. Se consultă cu adolescenta din spatele casei de marcat, care habar nu are unde este vechea autostradă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
secte des illuminés, unde se lega de iluminații de orice fel, din Bavaria sau de unde-or mai fi fost ei, anarhiști anticlericali sau mistici neotemplieri, și-i punea În aceeași oală (era incredibil felul În care piesele mozaicului nostru se Îmbucau Încet, Încet, ca prin minune!) până și pe paulicieni, ca să nu mai vorbim de Postel și de Saint-Germain. Iar ceea ce deplângea el era faptul că aceste forme de misticism templier anulaseră credibilitatea masoneriei, care, dimpotrivă, tocmai ea era o societate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ca noi, căci au căruțele. Până la urmă, tot ne-au prins bine căruțele acelea... Dacă nu ne oprim acum, Îi ajungem În arșița după-amiezii, cu caii obosiți și nemâncați și cu brațul slab. Odihnim caii și Îi lăsăm la păscut. Îmbucăm ceva și ne Întindem În iarba Înaltă. Rămân zece străji În jurul nostru, la o aruncătură de săgeată. Pornim În două ceasuri, cu gândul mai limpede și cu caii mai iuți. Îi lovim pe Înserat. Ne Întoarcem pe noapte, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
10-12 anișori. Era prin noiembrie. Poate chiar în săptămâna când erau și Filipii, sărbătoarea care se zicea și se ținea pentru a te feri Dumnezeu de primejdia lupilor. Mă scoală bunica într-o dimineață, ca de obicei, îmi dă să îmbuc ceva și-mi pregătește și trăistuța să plec cu oile. Părinții nu-s acasă? Nu! S-au dus la târg, că-i zi de iarmaroc. Și dacă o să fii cuminte și dacă ei umblă bine cu ceea ce-au dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
o fac guler! Hai, hai, mută-ți silicoanele, că oamenilor ăstora li se usucă limbile și ceru'gurii, pân' la omușor! Mișcă din copane, umblă și tu după lichidități și după culinare, prin frigider și prin congelator... Dă-ne să-mbucăm! Ca să nu-ți umblu eu ție pe sub capotă, pupăză marxistă ce ești! Vacă proastă și tâmpită..., mai mormăie el stins, după dispariția ei. În mijlocul mesei, zăceau: O sticlă golită de tequila, expunându-și propria inocuitate, printre coji de alune smălțuite
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Pentru că fiecare bănuț era câștigat cu multă sudoare, nu ne înduram să-l cheltuim pentru a cumpăra ceva de-ale gurii. Aveam în traistă o bucată de malai sau câteva turte din făină integrală, coapte pe plită, pe care le îmbucam la scurtul popas făcut la fântâna de pe șleahul Teișoarei unde ne potoleam setea și ne răcoream obrajii cu apa ei binefăcătoare. Venirea în vacanțe a copiilor de țărani școliți la oraș era prilej de bucurie pentru familie. Apărea un om
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
reprezentat printr-un fel de cilindru aplatizat, care prezintă în partea superioară o spărtură, ceea ce l-a determinat pe H. Breuil (1952) să susțină că torsul era completat de o altă piesă din material perisabil, iar părțile acum lipsă se îmbucau în această spărtură. Brațele și sânii nu sunt reprezentați, abdomenul este plat, iar regiunea fesieră normal dezvoltată, cu reprezentarea vulvei și a triunghiului pubian. Membrele inferioare, alungite, sunt clar detașate, genunchii nu sunt figurați, labele picioarelor lipsesc (H. Delporte, 1979
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
mînca" la eșantionul de francezi este mult mai sărac în evocări, dar cele șase clase formalizate în studiul corpusului dicționarului se regăsesc și aici. Nucleul ce corespunde acțiunii "A lua" devine clar mai implicit și se traduce prin expresia "a îmbuca" (3% din ansamblul de termeni induși contra 15% din cuvintele asociate lui "a lua" în Robert). Clasa "mîncare" (24% în comparație cu 25%) nu își modifică locul ca importanță, chiar dacă e mai puțin bogat ilustrată. "A lua masa" este mai bine reprezentată
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dimensiuni apreciabile, prevăzută cu niște cupe pe margine și care se învârtea concomitent cu un fus orizontal, lung de câțiva metri. La capătul opus al fusului se găsea o altă roată, mult mai mică și prevăzută cu dinți, care se îmbucau cu dinții celei de-a treia roți, aflate pe un fus vertical, sprijinit cu capătul inferior tigotie (piuliță de fier). Prin intermediul unui proțap sau al unei oiști, animalele înjugate învârteau fusul vertical. În același timp era pusă în mișcare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru cititorul de factură occidentală părțile (strofele, versetele, verigile) poemului rămîn doar niște inele fără fisură, Încuiate și impenetrabile, cititorul nipon versat le simte ca pe niște carabiniere, niște toarte care posedă pe undeva o deschidere virtuală pentru a se Îmbuca cu celelalte zale Într-un Întreg solidar. Citirea unui asemenea poem probează abilitatea magică a celui ce caută și găsește locul aparte unde presînd delicat dar cu dibăcie inelele unul peste altul, o clapetă cedează și ele se Îmbină neașteptat
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cum ai fi îndrăznit să te îndoiești? Gérard Belloin amintește acest mecanism: Nu era un joc îmbinarea gîndirilor noastre. Nu era lăsată nici o marjă îndoielilor. Nu existau terenuri virane interioare pe care să poată rătăci nesăbuința și derîderea. Certitudinile se îmbucau unele într-altele, cu o precizie perfectă. O frumoasă operă. Întrebările sălășluiau în interiorul nostru. Deci în mod necesar în privința dușmanului. Nici la el nu era un joc (...). Cine nu este cu noi este împotriva noastră. Noi, ceilalți 25. Și apoi
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
aducea marfă de la Lipsca și o vindea în Iași, unde avea "o dugheană în ulița mare". Negustorul le-a povestit celor adunați la Hanu Ancuței despre călătoria cu trenul, "un fel de căsuțe pe roate, și roatele acestor căsuțe se îmbucă pe șine de fier", merge fără cai, un fel de căruță "cu foc". În țara nemțească sunt case cu etaj, un fel de "case una peste alta", ulițele sunt făcute dintr-o singură bucată de piatră pe care se plimbă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
răbdarea deprinderea Un împărat a plecat într-o zi la vânătoare. Pe drum, apucându-l furtuna și ploaia, se adăposti la o colibă sărăcăcioasă. Înăuntrul colibei, împăratul dădu de niște copii, care ședeau în jurul unei străchini mari, pline cu fiertură. Îmbucau copiii cu atâta plăcere din fiertură, de ți-era mai mare dragul să-i privești. Obrajii le erau rumeni și bucălați. Cum este cu putință, întrebă împăratul pe mama copiilor, ca să mănânce cineva cu atâta poftă niște mâncare atât de
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Nu se îndura să întrerupă lucrul decât atunci când, răzbit de sete, sorbea apa călie din cofăielul adăpostit la umbra unei tufe. Înceta lucrul la prânzul cel mare, când soarele dogorâtor se afla deasupra capului, pentru a-și potoli foamea. După ce îmbuca în grabă bruma de merinde aduse în traistă și se închina, la sfârșit, după datină, se lăsa pe-o rână, pentru câteva minute, la o umbră improvizată, ca să-și odihnescă oasele trudite și mușchii vlăguiți. În puținele clipe de odihnă
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
trebuit să mă strâmb până mi-aș fi scrântit mutra. — Păi, tuburi de puț, mai mult d-astea fac deocamdată... Mă privea neîncrezător, așa că n-am pregetat să-i explic. Niște chestii d-alea de beton, dom’ director, care se Îmbucă cap la cap. Poți să faci din ele un tunel, prin care să treacă de la caz la caz pisica sau ursul. — Și mie mi-ar plăcea să fac așa ceva. Își aprinse În sfârșit țigara și suflă o trâmbă de fum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și I.C. Massim, 1871-1876). S-aibă ce să povestească Și el l-alți mai nătărăi. Să nu mai poată zapciul A-l tracta de bădăran, Nici Kir Trandafir hangiul A nu-i da ndator la han. Aci, dară, cum sosiră Îmbucând câte cevaș, Se cârpiră, se-nțoliră Și porniră prin oraș. Ascultă-mă, Ioniță, (Zicea bătrânul mereu) Ce căști gura pe uliță? Bagă seama, fătul meu! C-o să vezi lucruri ciudate, Clădiri frumoase și mari, Niște-ntocmiri minunate, Oameni străluciți și tari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu dreapta. Nu este obicei a mînca ceva din poale, căci acela care ar face aceasta și-ar mînca mintea. Cine în ziua de Crăciun mănîncă întîi carne de vrabie, acela va fi ușor la muncă vara, ca vrabia. Cînd îmbuci de două ori mămăligă fără a gusta din udătură e a belșug; tot așa, cînd uiți să iei din udătură și înghiți mămăliga goală. Cînd va curge zamă de lemne în oala cu mîncare, atunci dacă vei mînca ai să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înfruntează altul. Cînd fierbe oala la foc și pe urmă, dacă ai luat-o și ai pus-o pe laiță, ea tot fierbe e semn că ai să trăiești mult. Cînd oala este cu gura spre tine e rău de îmbucat, așa că trebuie să o pui în picioare. Locul oalei cînd o iei de la foc, de pe vatră, să l astupi, că altfel rămîi cu gura căscată la moarte. Cînd fierbe oala la foc, să nu mănînci, că nu vei avea saț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
au așezat pe prispe în fața livezii și neveste grăbite aduc puiul fript și mămăliga în aburi. Ei gustă pe gânduri și, c-o umbră de tristeță sub privirile duioase ale femeilor, vecinilor și copiilor, povestesc despre năcazuri și suferinți trecute. Îmbucă domol și vorbesc despre foamea și pânea mucedă; beau o gură de apă rece și spun despre cruntele zile secetoase și despre negrele umbre ale holerei; se închină apoi liniștiți cu fața cătră răsărit în palidul soare de început de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ia cu botul Și-nghite oul cu totul. "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. "L-a mâncat!" Stai nițel, că te dezvăț Fără mătură și băț. Te învață mama minte." Și i-a dat un ou fierbinte. Dar decum l-a îmbucat, Zdreanță l-a și lepădat Și-a-njurat cu un lătrat. Când se uita la găină, Cu culcușul lui, vecină, Zice Zdreanță-n gândul lui " S-a făcut a dracului!’’ Vocabular: zdrențăros: care are haine rupte, uzate pungaș: hoț lăieț: cu înfățișare
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
apropiat de „brâul strigoiului” din obiceiurile de naștere: „La brâu cu șeapte pistoale/ La ghiozdace gălbeoare,/ Dau raze ca sfântul Soare...” (Giurgiu). Ipostază zoomorfă a haosului, șarpele nu-l poate înghiți pe voinicul însemnat de soare decât până la arme: „Îl îmbucă jumătate,/ Jumătate nu mai poate,/ De curele-ncrucișate,/ De pistoale ferecate,/ De săbioare-atârnate,/ De cuțite ascuțite,/ Șearpele nu poate să-l înghită” (Celei - Gorj). Cumularea substantivelor cu determinanți la participiu are un efect hiperbolic asupra ascultătorului - cititor, în fața căruia Mistricean se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tip de structură: în Animale... cele două „registre” epice alternează și se epuizează, se „neagă” reciproc, narațiunea realist-obiectivă este contrapunctată și „negată” în „adevărul” ei de re-inventarea aceleiași „realități”, făcută de poeticul și „mitomanul” Paul, pentru ca la Bunavestire ele se „îmbuce” de-a dreptul, după modelul, dacă vreți, al păpușilor de lemn rusești, Matrioșca: al „doilea Grobei”, dominantul, mentorul ce iese oarecum neverosimil din pulpana unui semidoct, stângaci până la repulsie, comis-voiajor provincial, încât cel ce citește cu atenție primele capitole poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vară însorită. M-am trezit mai târziu. De obicei, în zilele de sărbătoare mergea cu vitele la păscut, bunica dinspre mamă, lăsându-ne pe noi, copii, să dormim ceva în plus. Cum spuneam, m-am trezit ceva mai târziu, am îmbucat ceva și m-am dus în deal la vie. Aveam via pe dealul cu pantă lină din stânga gârlei, bătut toată ziua de soare. Am intrat într-un lan de grâu în spic și m-am lungit cu fața în sus
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
aveam în inimă un fel de îndoială, de teamă că n-o să primească tocmai cu brațele deschise, când o vedea în casa lui cinci guri de oameni și alte cinci guri de câni, care de al răsăritul soarelui n-au îmbucat 141 nimic. Ceilalți tovarăși ai mei, veseli și nepăsători, mergeau fără leac de grijă și își lingeau de mai înainte buzele, gândindu-se la oalele cu smântână și la puii fripți ce-i așteptau. Când am ajuns în capul țarinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]