4,772 matches
-
Dacă dragostea s-a dus, rămâne speranța, într-un viitor neclar și greu de duș. • Triunghiul conjugal nu e geometrie, ci un act senzual. Căsnicia târzie poate fi plină de poezie. Încercați! • Când partenerii se satura de legătură nu caută împăcare, ci un avocat care să-i separe. • În căsnicia tradițională, sexul e o legatura naturală. • Mariajul este un mare examen de maturitate la care mulți se aruncă, puțini îl trec. • Cel care a inventat căsnicia, cunoștea și slăbiciunea, dar și
AFORISME DESPRE CASNICIE de HARRY ROSS în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1471525062.html [Corola-blog/BlogPost/381312_a_382641]
-
cu el și i-au anunțat Învierea. Când a murit Mircea Vulcănescu, ucenicii și prietenii îi erau în exil sau în temnițe. Și totuși cineva i-au fost alături. Nu a murit singur. Nici în agonie blasfemiatoare. Ci cu o împăcare a tuturor întrebărilor: “Să nu ne răzbunați!” Cei mai mulți oameni judecă succesul unei biografii după ecoul pe care îl are. După zarva produsă. Dar mai sunt și traiectorii care produc tăcere. Nu tăcerea penibilă sau ironică, ci tăcerea rotundă a descătușării
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
să dejoace-n poezie penelul unei lumi abjecte O luptă a celebrității acoperită de sminteală O libertate fără forme ce dă vacarmului spoială O minge spartă între umbre endemic inimii defecte Ce să ascundă după slove o minte plină de-mpăcare Borcan cu miere noduroasă topită-n tocuri de subrete Viori cu forma de feline în voci cu pasuri pe-ndelete Ce să mai scrie-n poezie un matelot cu capu-n soare Referință Bibliografică: Ce să mai scrie-n poezie / Carmen
CE SĂ MAI SCRIE-N POEZIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1492696659.html [Corola-blog/BlogPost/375730_a_377059]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > ÎMPĂCARE Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Împăcare (Din volumul de teatru pentru copii „Reuniune“ Monodramă Decorul: O clădire ca fundal. O bancă în fața clădirii și un tei. X
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > ÎMPĂCARE Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Împăcare (Din volumul de teatru pentru copii „Reuniune“ Monodramă Decorul: O clădire ca fundal. O bancă în fața clădirii și un tei. X (stând pe bancă): Și totul a început cu o ploaie, o ploaie caldă de vară. Eram în fața căminului și
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
primesc un colț de pâine, mâine pun câteva cărămizi la vreo construcție, dar poimâine o să am propria mea colibă unde să pun capul liniștit, netulburat de nimeni. Totul este să mă accept așa cum sunt. Da, totul în viață este o împăcare. Doar în momentul în care te împaci cu o situație poți să mergi mai departe. Împăcat cu tine însuți vei putea să vezi lumina stelelor. Referință Bibliografică: Împăcare / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2249, Anul VII
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
este să mă accept așa cum sunt. Da, totul în viață este o împăcare. Doar în momentul în care te împaci cu o situație poți să mergi mai departe. Împăcat cu tine însuți vei putea să vezi lumina stelelor. Referință Bibliografică: Împăcare / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2249, Anul VII, 26 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
aloe,parcă doarme, în timp ce Duhul Tău s-a dus să sfarme cu slava-i sfântă iadul blestemat. S-au bucurat strămoșii proslăvind pe cel pe care-L așteptau să vină să-i mângâie cu sfânta lui lumină de viață și-mpăcare strălucind. Și raiul a vibrat triumfător că s-a întors în sînul său iubirea, care-a salvat prin sânge omenirea ca Dumnezeu și ca Mântuitor. Ce pace al meu suflet a cuprins ștergând din mine orișice durere, în timp ce-
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1428778971.html [Corola-blog/BlogPost/362288_a_363617]
-
poate să re'nvie cu linele-i acorduri de vioară iubirea care sufletu-mi omoară iar vinul să-l preschimbe-n apă vie *** dă-mi ... dă-mi gura ta ca semn că m-ai iertat să-mi sorb din ea-mpăcarea de fugar ce-a rătăcit cu gândul lui ștrengar și ca zălog că răul e uitat dă-mi sânul tău ca leagăn pentru vise cum marea îi adoarme pe năieri în zori când îl desmierd cu mângâieri aroma-i simt
PĂCATUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1456205811.html [Corola-blog/BlogPost/383971_a_385300]
-
martori ai aceleași făgăduințe”. Mântuitorul nostru Iisus Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare și slujire, Biserica făcând prezentă, ca activitate mântuitoare, prezența Lui Iisus Hristos în lume și în Istorie. Cu
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396007056.html [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
lasă locul sublimului, apostazia se topește în pocăință. Cele trei secțiuni ale volumului nu sunt întâmplătoare, ci răspund unei evoluții poetice de la revolta luciferică la calmul contemplației marilor teme ale poeziei din totdeauna, Eros și Thanatos, de la sfâșierea lăuntrică la împăcare elegiacă, de la barocul imaginii la simplitatea clasică. Anotimp împăturit, prima secvență a volumului corespunde unei efervescențe metaforice care dă expresie convulsiilor interioare ale poetului. Poeziile acestui ciclu circumscriu o lume disonantă, dominată de alienarea care a urmat acelei “morți a
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
un ungher în poezia deja amintită. Ea este una și aceeași cu Maica Domnului din Pieta sau cu „măicuța bătrână” din Miorița. Ea este martora celei mai profunde inițieri: inițierea în moarte. Ciclul Anotimpul regăsit aduce înainte de toate o oarecare împăcare cu eul sfâșiat de contradicții, având la bază împăcarea cu divinitatea: „acum/când las în urmă/atât de multe toamne/primește-mi/sufletul/de piatră/la temelia templului tău Doamne.” (Scurtă rugăciune, p.69) În aceeași direcție a penitenței se
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
și aceeași cu Maica Domnului din Pieta sau cu „măicuța bătrână” din Miorița. Ea este martora celei mai profunde inițieri: inițierea în moarte. Ciclul Anotimpul regăsit aduce înainte de toate o oarecare împăcare cu eul sfâșiat de contradicții, având la bază împăcarea cu divinitatea: „acum/când las în urmă/atât de multe toamne/primește-mi/sufletul/de piatră/la temelia templului tău Doamne.” (Scurtă rugăciune, p.69) În aceeași direcție a penitenței se înscrie poezia Șapte păcate. (p. 79-80) Tonalitatea dominantă a
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
Sunt un lup bătrân): „Femeia din grâu cu pulpele arse/ își răcorește sufletul cu picioarele-n apă,/ mâinile ei ca niște dezmințiri de iubire/ poartă în palme lumina și vântul/ pe care le destăinuie numai păsărilor,/ cu o risipă de împăcare a propriilor zboruri.” (Eu și femeia suntem nisipul). Poetul, fire proteică, se vrea „colac în palma săracului” (Înălțător) atunci când conștientizează că nu e suficient cuvântul. Nefiind din stirpea lui Iov, sau poate e doar o cochetărie bine mascată, Llelu Nicolae
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
semnate de Lia Ruse, dezvăluind, în esența lor, motivul dorului. Dorul de țară, de părinți, de tradiții, de obiceiuri este vizibil. Jalea, profunzimea lui o sfâșie, dar o mărturisește cu eleganță: „Vise de dor mai scutură năframe/ De abur, prorocind împăcări noi...” („Vise de dor” -„Sub cerul armoniei”). Discretă, visătoare, trăiește cu pietate momentul: „Las’dorul meu să umble iar prin lume,/ Intersectând realul, flămând de vise mult...” („Dor aprins” - „Sub cerul armoniei”), îl simte în solemnitatea naturii („Dor lumesc” -„Sub
SPICUIRI LIRICE de LIA RUSE în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lia_ruse_1491199611.html [Corola-blog/BlogPost/381492_a_382821]
-
fost drag din pruncie când mă rugam și-l făceam pe ascuns! nu avea voie copchilul să știe de Adevărul din el nepătruns... Câtă lumină e în numele sfânt, cât întuneric și câtă durere! În semnul acesta de pe pământ e atâta împăcare și Înviere! Învățat-am Semnul Crucii de la Mama, Ca semnul cel dintâi de punctuație- Oriunde mergi copile, tu ia seama Ce mult a suferit această nație! Cu Biblia-i străpunsă de pumnale, Cu sângele ce-a curs din ea șuvoi
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_inven_nicolae_nicoara_horia_1392634592.html [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
Nu ne pierzi, căci ne iubești. Curcubee-aduci după furtună, Lacrima ne-o ștergi de pe obraz, Ne cureți sufletul de zgură, Mereu ne-nalți peste talaz. Răspunde-ne la orice întrebare, Când nu mai știm găsi răspuns Și dă-ne liniște-mpăcare, Tu știi ce-n suflet este-ascuns. Reînoiești în fiecare primăvară, Promisiunea de a Învia, Dacă scăpăm de rea povară, Păcatul, din inima grea. Lumină dă-ne Tu din ceruri, Puterea de a nu greși, Pășește lângă noi prin geruri, Cu
SUB CRUCEA-NSÂNGERATĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1428594394.html [Corola-blog/BlogPost/350330_a_351659]
-
răni mi-a dat putere, Cu dragostea-ți de viață tu, Moartea ai robit, Și-n jur n-a mai fost plâns, și n-a mai fost durere. Din liniștea adâncă în care ai trăit, Spre mine ai trimis atâta împăcare, Pesemne că în lume, anume ai venit, Să mă îndrepți spre-o viață trăită în răbdare... Tu cazi și te ridici, ștergi lacrime cu-n zâmbet, Te rogi ades și ierți pe cei ce te trântesc, În fiecare zi mă
COPILUL MEU, O LECȚIE DE VIAȚĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1475862584.html [Corola-blog/BlogPost/350240_a_351569]
-
apelurilor neîncetate adresate de Sfântul Apostol Pavel creștinilor: noi trebuie să trăim în conformitate cu ceea ce s-a "întâmplat"cu noi în Iisus Hristos; tocmai de aceea noi putem trăi astfel, doar pentru că aceasta a avut loc în noi, pentru că mântuirea, izbavirea, împăcarea și "cumpărarea cea cu preț"ne-au fost deja dăruite iar noi nu suntem "ai noștri". Noi putem și trebuie să lucrăm la mântuirea noastră numai pentru că am fost mântuiți. Trebuie întotdeauna și în tot timpul, să devenim și să
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
iară și iară de dumnezeiescul "năvod"în care am fost prinși și din care, după rațiunea și logica omenească, nu există scăpare. Căci dacă, din cauza "nevredniciei"mele, nu mă apropiu de dumnezeieștile Daruri, resping și refuz dumnezeiescul dar al iubirii, împăcării și vieții, mă excomunic pe mine, căci "dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi"(Ioan VI, 53). Totuși, dacă "mănânc și beau cu nevrednicie", mănânc și beau osânda
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
în ea se pecetluiește unitatea de credință încununând Liturghia Cuvântului. Ea susține creșterea permanentă a creștinilor în Iisus Hristos, în Trupul Său tainic - Biserica - în comuniunea iubirii cu Iisus Hristos și între ei, Euharistia fiind prin aceasta un sacrament al împăcării , al iubirii și a unității profunde a oamenilor în Iisus Hristos, a mântuirii în El și prin El, așa după cum am mai spus în acest studiu. Unitatea creștină trebuie să se răsfrângă asupra lumii întregi, pentru ca să se pregătească în acest
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
puțin curios cum, Iuda Iscarioteanul și-a ales tocmai această Joi a iertării păcatelor, pentru a săvârși trădarea lui, pentru un pumn de arginti. Liturghia din această zi este cea la care, simbolul spălării picioarelor semnifică iertarea de păcate și împăcarea cu toată lumea, când nu poți comite un păcat grav, fără consecințe și mai grave. Un alt simbol material, dar și spiritual, care face parte din sacramentalii este uleiul sfânt, care vindeca, întărește, ajută persoanele în mare dificultate și chiar în
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Simboluri_liturgice_simboluri_pascale_cezarina_adamescu_1334229871.html [Corola-blog/BlogPost/358477_a_359806]
-
exprimau ce trebuie să însemne; respect față de tradiție, comunitate și frumusețe: exprimau demnitatea de a fi ceea ce ești de fapt". Cine nu și-ar dori să stea la o asemenea masă încărcată "de mâncare bine gătită de bunica și de împăcare". Ca cititor te implici total și guști farmecul acelei lumi frumos chibzuite, în care "totul făcea parte dintr-un tabiet, o rețetă de trai frumos și cumpătat. Nu la întâmplare, ci cu chiverniseală, cu băgare de seamă și recunoștință. Totul
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
teamă de vei găsi în locul meu ecoul ... RONDEL MIORITIC Se gudură-nserarea spre ultimele sate Și tremură cămașa pe mine ca o apă, La stâna lor ciobanii țin stelele sub pleoapă Când ugerul luminii e gol pe jumătate Și totuși împăcarea doar pe la colțuri sapă Vulcanul unor gânduri în tâmplă mi se zbate, Se gudură-nserarea spre ultimele sate Și tremură cămașa pe mine ca o apă Pădurile nebune se-ntorc la mine toate Și-n fiecare piatră singurătatea crapă Iar
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/George_tei_inelele_trunchiul_george_tei_1369396025.html [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]
-
Hyde și Jeckill, scriu, nu scriu, astfel eu supraviețuiesc, nebun sau limpede ca apa de izvor. Brusc, ceva din adânc, din ceruri, din codru, Viața, ca florile-n crâng , se duse ca Orbul, Ce să-nțelegem și cum? Duminică a împăcării, Trecutul pare doar fum, ostateci suntem întrebării. Operă-bufă trăim, plângem zadarnic, În ghilimele vorbim, Domnul nu-i paznic, Mările, drogul,poem, visul Nirvanei, bem fără să bem, iubim sfârcul Ioanei. Se făcea că mările au secat, Umblam în gigantice cratere
NU SUNT POETUL ABISAL de BORIS MEHR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_sunt_poetul_abisal.html [Corola-blog/BlogPost/359508_a_360837]