1,072 matches
-
era o excepție, dat fiind mediul în care crescuse, învățase numai să iubească oamenii. Să-i iubească și să-i ierte! Căci inima ei era mare și încăpătoare, și pentru că avea puterea de a iubi și a ierta se simțea împăcată cu sine și cu toată lumea . Plecă așadar, în ultima seară acasă liniștită, fără nici o remușcare. Victor îi spusese că nu știe sigur dacă va putea ajunge la timp să o conducă acasă, însă avu surpriza ca la ieșire să fie
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1487439348.html [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
telefoane și am sunat în stânga,dreapta, în față și până la urmă și în spate. I-am spus doctorului să-i pună stenturile ,am plătit și soacră-mea ,acum ,e bine sănătoasă. Chiar dacă ne-am înglodat în datorii ,măcar avem conștiința împăcată. - Și doctorița aia cu ipohondria ,te-ai dus să-i bați obrazul ? - Nu m-am mai dus.... O să i-l bată D-zeu cândva. Dacă ne lăsam în seama ei ,acum bătrâna ar fi zăcut în cimitir,cu textul negru
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1429344837.html [Corola-blog/BlogPost/354005_a_355334]
-
aștepta ca nepoțelul - tânăr în toată firea - să termine ședința de kinetoterapie, așa cum face în fiecare zi de vreo patru ani. Vine și-l aduce, stă până la ceasul prânzului, când se termină orele, pleacă acasă, de fiecare dată puțin mai împăcată pentru că și-a făcut datoria. Kinetoterapeutul George Bărăscu din Budeasa vine zilnic aici, la 40 de km distanță de casă pentru că-i place să pună în practică zicerea: toți oamenii sunt egali și trebuie integrați în societate, beneficiind de aceleasi
REPORTAJ SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Reportaj_sentimental.html [Corola-blog/BlogPost/357844_a_359173]
-
pe tatăl băiatului pe care abia de-l zărise odinioară, nu-l mai văzuse amândoi din tinerețe și pe care și-l închipuiau fiecare „ajuns” în cele ale îndeletnicirii și ale bogăției lumii ăsteia către care, cum își explicau uneori împăcați „toți tindem și puțini ajungem!” Cu toate că era fiecare cu ale lui, câteodată stăteau la sfadă amândoi și puneau lumea la cale, calea acesteia întrepătrunsă cu a lor fără nici o discuție, dădeau dintr-una-n-tr-alta și-și frigeau creierii tot punându-se în locul
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 437 din 12 martie 2012 Toate Articolele Autorului terapie cu povești... Cic-a fost mai demult, cum o spune cuvântul, Când doar regi și-împărați stăpâneau tot pământul. Între ei... împărat
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Impacat_in_pacat_marin_bunget_1331572243.html [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
scurge sfârșitul. Acum știu c-am greșit, zise-n sine-și slujbașul, Lăcomia mi-a fost și sfârșitul și nașul, Alergând peste văi, peste munți și poteci, Iar acum mi-e de-ajuns doar un loc pentru veci. Referință Bibliografică: Împăcat, în păcat ... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 437, Anul II, 12 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Impacat_in_pacat_marin_bunget_1331572243.html [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
dar era încredințată că nu puteau fi alții. Dumnezeu nu putea ignora puterea credinței acestei mame din Miroslăvești. Și așa a și fost. După ani mulți, când tocmai îl împlinea pe cel de-al optzeci și patrulea, Maranda Pintilii pleca împăcată acolo unde "...nu este durere și nici întristare", pentru că-i avea la căpătâi pe cei doi băieți ai săi, Manole și Nică, pentru care ea consacrase, la scara unei arii spirituale locale, măsura-etalon a dragostei de mamă. Referință Bibliografică: ÎNTÂLNEȘTE
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
și-a pus amprenta asupra performanțelor. Sunt mândru de eforturile lor și sunt alături de ele în orice condiții. Toate merită felicitate și încurajate. Privesc spre viitor cu speranță, avem sportive talentate care trebuiesc încurajate și susținute. Venim acasă cu conștiința împăcată că am făcut tot ceea ce era posibil, prin eforturi mari, la limita rezistenței fizice și psihice” mărturisește antrenorul lotului, Vali Piros, pe blogul Sunt mândru de eforturile lor și sunt alături de ele în orice condiții. Toate merită felicitate și încurajate
BOWLING-UL ROMANESC LA PRIMUL CAMPIONAT MONDIAL, IN LAS VEGAS de LAURENTIU FULGA în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Bowling_ul_romanesc_la_primul_campionat_mondial_in_las_vegas.html [Corola-blog/BlogPost/344891_a_346220]
-
antrenorul lotului, Vali Piros, pe blogul Sunt mândru de eforturile lor și sunt alături de ele în orice condiții. Toate merită felicitate și încurajate. Privesc spre viitor cu speranță, avem sportive talentate care trebuiesc încurajate și susținute. Venim acasă cu conștiința împăcată că am făcut tot ceea ce era posibil, prin eforturi mari, la limita rezistenței fizice și psihice” mărturisește antrenorul lotului, Vali Piros, pe blogul http://valipiros.blogspot.com Laurențiu Fulga Referință Bibliografica: Bowling-ul românesc la primul Campionat Mondial, în Las
BOWLING-UL ROMANESC LA PRIMUL CAMPIONAT MONDIAL, IN LAS VEGAS de LAURENTIU FULGA în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Bowling_ul_romanesc_la_primul_campionat_mondial_in_las_vegas.html [Corola-blog/BlogPost/344891_a_346220]
-
cu liberți îngenunchez iubito să mă cerți cu ochii tăi albaștri, suferinzi aștept statornic să mă vinzi când frunzele coboară tăvălug și se grăbesc spre propriul lor rug am trecut mulțime de izvoare care ne spală de păcate sufletele noastre împăcate pornesc cu dimințile spre mare în cetatea veche cu liberți aștept iubito să mă ierți același sunt dar nu mă recunoști în noi se războiesc atâtea oști fără să știe vremea de solstițiu când sună goarna pentru armistițiu Referință Bibliografică
ÎN CETATEA VECHE CU LIBERŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_cetatea_veche_cu_liberti_ion_untaru_1353145788.html [Corola-blog/BlogPost/351313_a_352642]
-
dar era încredințată că nu puteau fi alții. Dumnezeu nu putea ignora puterea credinței acestei mame din Miroslăvești. Și așa a și fost. După ani mulți, când tocmai îl împlinea pe cel de-al optzeci și patrulea, Maranda Pintilii pleca împăcată acolo unde "...nu este durere și nici întristare", pentru că-i avea la căpătâi pe cei doi băieți ai săi, Manole și Nică, pentru care ea consacrase, la scara unei arii spirituale locale, măsura-etalon a dragostei de mamă. Referință Bibliografică: ÎNTÂLNEȘTE
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
se va despărți de părinți. Părea totul ca un fel de vacanță, dar simțea că va deveni cu adevărat bărbat, va avea o responsabilitate a lui, banii, pe care dorea să-i gospodărească cât mai bine. Ajunseră acasă, liniștiți și împăcați. O greutate se luă de pe sufletele lor. - Mihaela, îi zise Adrian, prietenei lui, eu mă pregătesc să plec la studii în SUA. Ce zici, vii și tu? - Adriane! M-ai făcut praf! Cum de îți poți permite să pleci? - Mi-
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1484398285.html [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
lăsa în plata Domnului fără să-i dai un sfat, o îndrumare care l-ar fi făcut mai bun. Rezultă că Dumnezeu nu pedepsește chiar la întâmplare omul bun și omul rău la fel. Așadar dacă tot satul trăiește omenește împăcat cu Dumnezeu, El va da ploi atunci când trebuie și cât trebuie și veți avea ce recolta. Depinzi deci de bunăvoința Domnului Dumnezeului tău căruia mă îndoiesc că îi mulțumești cel puțin în fiecare seară că tu și familia ta a
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400166596.html [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
realității. Ni l-am imaginat și ni-l imaginăm pe Bacovia fie în camera lui, fie în prag sau stând în grădină alături de acești exponenți ai artei, ascultând și receptând fiecare vers, fiecare sunet și fiecare imagine, cu sufletul mai împăcat și sincer emoționat. Casa Memorială „George și Agatha Bacovia” rămâne în urma noastră cu porțile mereu deschise pentru toți cei dornici să îi treacă pragul fie în scop de cunoaștere, fie pentru a crea, exprima sau mediatiza. A consemnat Elena TRIFAN
TRIBUNA SCRIITORILOR FĂRĂ PREJUDECĂŢI, EDIŢIA A III-A, MAI 2015, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1433149271.html [Corola-blog/BlogPost/382652_a_383981]
-
nori... Iar soarele, --răsfirat în raze peste stânca neclintită-- se miră cum de nu mă-ntreb ce va fi mâine! DAR DE CE? Tremură amintirea, sfidând vremea, în alunecarea lumii. Dar de ce soarele scapătă în marea necuprinsă? Nesfârșitul e blândețea aceea, împăcată, de sfârșit de zi? Dar de ce căderea serii se leagănă simțitor pe valurile nemișcate? Dar de ce tăcerea se revoltă, fără mâini, fără picioare, ca o mângâiere zadarnică? Dar de ce...? Pentrucă toată clipa-i răvășită de cuvinte neîndulcite, strigate și uimite
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1451836587.html [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
pricepută și nici minte s-o priceapă, Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază, Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază. Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface, Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!... Dar deodat-un punct se mișcă... cel întâi și singur. Iată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!... Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii, E stăpânul fără margini peste marginile lumii... De-
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
adânc s-au înnegrit, Ca și frunzele de toamnă toate stelele-au pierit; Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie, Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie, Și în noaptea neființii totul cade, totul tace, Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace... Începând la talpa însăși a mulțimii omenești Și suind în susul scării pân’ la frunțile crăiești, De a vieții lor enigmă îi vedem pe toți munciți, Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți... Unul e în toți
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
Cartea lui Ion Nicolae Anghel desenează, în linii fine, portretul unui om care a încercat, de-a lungul întregii sale vieți, și a reușit să fie liber. Al unui om care, acum, la plinirile vremii și ale vârstei, își savurează, împăcat, între valorile lui dragi, libertatea și puritatea conștiinței. Acesta-i Paradisul: cunoaștea pură de sine. Dacă literatura adevărată (nu cea mizerabilistă) ar mai trezi interesul comentatorilor specializați, aș îndrăzni să prevăd un succes răsunător. Dar așa... * Ion Nicolae Anghel, Iulia
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1464722133.html [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
pe care mi-am scos-o din nădragi, de nu se vedea nici o pată pe el; găsesc și o farfurioară de „porțolan” umplu paharul cu vârf, că deh, conu Iorgu murea de sete și mă prezint la boier cu sufletul împăcat. De setos ce era, boieru trage un gât zdravăn, apoi Doamne ce văzui: bietul conu Iorgu, a împroșcat în tot restaorantul cu un nor des de gaz, căci gaz era în pahar, gaz cu care țața Dumitra umplea lămpile, că
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Poporul, talpă țării, fiind pentru el o latură (poate că divină) din marea să iubire! A și avut o viziune cuprinzătoare despre Dumnezeu, în versurile ce compun: Scrisoarea I Umbră celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface, Și în sine împăcata stăpânea eternă pace!... (a se vedea poezia de la început...) Dar deodat-un punct se mișcă..cel Întâi și singur. Iată-L, Cum din chaos face muma, iară El devine Tatăl... Punctu-acela de mișcare, mult mai slab că boaba spumii, E stăpânul
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_dumnezeu_i_valerian_mihoc_1383186704.html [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
lungă și nedormită nu o să se mai vadă pe chipul tău. Maria nu îi răspunse, se mulțumi doar să-l privească lung, cu o undă de reproș pentru noaptea agitată, o interesa doar ca hainele să îi vină bine. Părea împăcată și dispusă să-l însoțească, iar Șerban nu dorea să afle ce gând îi schimbase deciziile. Opriră pe la Sănica, trebuia cineva să aibă grijă de orătănii și de cei doi șoldani, dacă nu se vor întoarcepână în seară și doar
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392977447.html [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
bucurie de al cărei înțeles nu mai știa nimeni. Iar vântul, asemeni unui braț tandru, curtenitor, apuca din când în când franjurii frumosului fular și îi ridica alintâdnu-i Platoniei obrajii reci, din care doi ochi aprinși, plini de o resemnare împăcată și demnă mai năzuiau să cuprindă imensitatea mării.” În mod paradoxal, moartea Platoniei se produce imediat după momentul unui imens succes de scenă. Platonia este Carmen, o Carmen despre care cei care asistă la spectacol spun că a fost „extraordinară
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_platonia_o_carte_despre_intrebari_si_momente_hotaratoare_semnata_de_mirela_roznovea.html [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
mereu capul spre ușă. - Pe Francesco. E foarte gelos! - Sper să nu mă împuște! - N-ar avea niciun motiv... deocamdată. Mai târziu, nu știu! Îi pun mâna pe genunchi pe sub masă. - Dacă tot mor, încerc să-i explic, să mor împăcat! - Știu un loc unde nu ne găsește nimeni! îmi șoptește complice, confirmând indirect că a înțeles mesajul. Tequila o cam luase de cap. Cred că și pe mine pentru că mă las târât pe ușa din spate a cafenelei, pe un
DRUMUL APELOR, 21 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1487568866.html [Corola-blog/BlogPost/375467_a_376796]
-
Cruzimea oglinzii" la cei doi nu este altceva decât lumina dintre două oglinzi paralele ce nu se exclud una pe alta. Ele multiplică la infinit "Icoana stelei ce s-a stins" (La Steaua - Eminescu), pentru a fi celor doi (ne)împăcați "repaus dulce și suprem..." (Noapte de mai - Macedonski), mărturie pentru necesitatea înțelegerii și definirii lor. Al. Florin Țene Referință Bibliografică: Complementaritatea oglinzilor paralele -Eminescu-Macedonski / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 348, Anul I, 14 decembrie 2011. Drepturi
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
lupta, credința și dragostea Apostolului Pavel, cu care se aseamănă: Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârșit, credința am păzit (Timotei 4, 6-8), Împăratul Constantin primește Taina Sfântului Botez la finalul misiunii sale cerești, pe pământ, având conștiința împăcată și împlinită: În clipa asta pot, cu adevărat, spune că sunt fericit; acum știu că m-am învrednicit de viața cea fără de moarte și că m-am împărtășit de dumnezeiasca lumină. (Eusebiu de Cezareea, Viața..., op. cit. p. 184) Marele Împărat
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]