202 matches
-
vezi (Edit. Tineretului, 1954). E atît de prost scrisă încît mă gîndesc cu groază la faptul că trebuia să figureze, fie și fragmentar, în cartea de limba română, cl. a VI-a". "Realismul socialist" în sine nu e, în ochii împăienjeniți de decepție și inextingibilă amărăciune ai lui Traian Chelariu, decît un pseudoconcept dăunător creației, rod al ignoranței și tendențiozității imorale: "Principialiștii cer lucruri despre care nici ei nu au habar. Realismul socialist e, în fond, propagandism socialist și, ca atare
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
și tot el ia"), se îndreaptă spre mașină, înconjurat de oamenii lui; cîteva rafale de împușcături îi lichidează pe toți, numai stăpînul rămîne în picioare, calm, așteptînd; cel care se apropie, ca să-l împuște privindu-l în ochi, cu ochii împăienjeniți de lacrimi (Tom Hanks), e un om pe care îl iubește și care l-a iubit, ca un fiu adoptiv; replica bătrînului nu va fi "Și tu, Brutus", ci "Mă bucur că ești tu"... Dacă nu aveți răbdarea pentru dantelăria
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
să sune telefonul/ Dar nu s-a întîmplat nimic/ Am închis ușa, am tras storurile/ și am încercat să-mi amintesc ceva amuzant/ o întîmplare roză și oricum bună de/ potolit singurătatea/ Numai că dintr-odată ochii mi s-au împăienjenit/ și mi s-a făcut milă de mine/ ca și cum aș trece pe strada mare/ și toți trecătorii m-ar izbi cu pietre” (Aniversare cu pietre). Poetul nu ezită a-și mărturisi eșecul, a se autoflagela printr-o confesiune aparent flegmatică
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
nu se apuce de tradus -, hotărârea de a duce la bun sfârșit lucrul început. Și - ceea ce va părea curios - o anumită rezistență fizică: a sta ore și ore nemișcat la masa de lucru, mânuind totodată grele dicționare până ți se împăienjenește privirea nu-i lucru chiar atât de ușor." Că o muncă pe cît de grea, pe atît de importantă în plan cultural e subevaluată și bănește, că nu există retribuții diferențiate în funcție de dificultatea textului (una e să traduci polițiste sau
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
Plutești În cer în ocean Visez Focul dealurile Vara Se stinge în patos Furtună fierbinte Seceră în iarba uscată Cu toate aromele verii Mă răpește în constelație Centaurul Astfel cît să nu înțeleg rostul terestru Al vieții mele Din deal Împăienjenește ochii Lumina Printre degete în raze Pleoape rar Se închid în Lumina cernută cu măsura Vieții ce mi-o trăiești Smuls dintr-un fruct imperial Daca mi-e dor ce am să fac Te aud plîngînd lipsa mea În cercurile
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/4999_a_6324]
-
lectura presocratică. Dacă mi-aș putea impune ca, în toate aceste pauze, să mă gîndesc la carte, dacă mi-aș putea forma un reflex în sensul ăsta, aș fi salvată." Iată, cu rictusul lor antipatic, deloc puținele constrîngeri exterioare care împăienjenesc și mai mult "înțelegerea". "Haosul neînțelegerii" despre care scrie în chiar ultima notă este vraiștea la care sîntem cu toții, mai mult sau mai puțin, conștienți sau nu, condamnați. Efortul de-a te aduna, de-a despărți ce vrei să faci
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
fulger fără furtună tu ai rămas ca o }ară-niciodată-ntâmplată ca o biserică a pântecului meu născocitor tu du-te la gingași la cei fără aripi și buze eu te vomit ca pe o mireasă stricată în mijlocul nunții ei mă va împăienjeni păcatul într-o livadă mută mi se vor despica tălpile să calc doar pe pânze de sânge și răni adio adio fetusul meu fără sexul știut tu umbra mea repetată prin porțile umerilor tăi nenăscuți îmi car sacii cu moarte
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
activități de rutină, atât de familiare, de la pregătirea micului dejun, la mersul la școala și la întâlnirile cu părinții. Este înspăimântător gândul că „vedetele" pot avea o viață familială atât de comună. Mai ales că până și viața aceasta exclusivistă, împăienjenită în coconul de siguranță al câinilor și sistemelor de pază, poate fi amenințată. IMPERIAL BEDROOMS Less Than Zero își găsește continuarea 20 de ani mai târziu. Ultima carte a lui Bret Easton Ellis, Imperial Bedrooms, continuă firul vieții personajelor din
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
mai e voie să bocim. Sau, dacă o facem, bocetul trebuie, prin el însuși, să fie frumos. M-am trezit pe la patru jumătate dimineața și am început să mă gîndesc la telefonul de ieri după masă. Spaima indefinită care-mi împăienjenise sufletul de două săptămîni era, deci, reală, cu suport foarte precis. Deși pot acum să o așez pe o cauză, îmi dau seama că nu mi-a trecut.
Vechi cotidian de gingășia (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14795_a_16120]
-
cânt eu în zadar despre victoriile de seară și înfrângerile de dimineață despre prietenii duși sau gustul zmeurei după ce ai fumat de copilărie bătrânețe nu-mi amintesc nu mă înspăimântă moartea mea doar moartea celorlalți doar vârsta de mijloc se-mpăienjenește în zori cântul de greiere în casa pustie dimineața mă trezesc de-a binelea din coșmarul de treizeci de ani pe podea deschid ochii ea e acolo se lăfăie mi-a luat perna pătura zâmbetul Ťmarș, potaie, nenorocito, javrăť îi
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
ca un posedat. Eram violent, nestăpânit. L-am lovit pe temnicer, l-am insultat pe comandantul locului, am scris tuturor celor cărora le aparțineam. În zadar. Nimeni nu mi-a răspuns și vocea mi-a răgușit. Privirea mi s-a împăienjenit. Trupul voinic s-a speriat, devenind acest corp obez pe care aveți bunăvoința să îl iubiți. Nu mi-au rămas decât amintirea soarelui fierbinte din La Coste și penele. De gâscă, de corb, de cocoș... Le preferam pe cele de
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
Antoaneta Ralian, Barbu Cioculescu, Dan C. Mihăilescu, Gabriel Liiceanu, Gabriela Tabacu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Micaela Ghițescu, Monica Pillat, Radu Paraschivescu, Tania Radu și Victor Ieronim Stoichiță. Fiecare cu experiența lui de locatar, cu ochiul lui, mai ager sau mai împăienjenit de melancolie, cu vârsta pe care o alege, cu memoria și capriciul lui. Așa încât case sunt de toate soiurile: mici, făcând față cu greu generațiilor suprapuse dinăuntru; viluțe elegante, de oraș, amenințate însă, într-o viață lungă, de vremurile mereu
Pereții amintirilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2434_a_3759]
-
la puterea infinit."; " Viața mea crește dintr-o imensă și adâncă oboseală; urcă la cer anapoda, împleticindu-se la fiecare secundă, cu aripile pleoștite, ca o pasăre beată. Credința, cărțile, iubirea nu fac decât să-i îngreuieze urcușul, să-i împăienjenească mai tare ochii. Uneori simt inima smucindu-se în sus cu putere - ar vrea să se smulgă, sărmana, și să scape o dată pentru totdeauna din această mlaștină fără fund." etc. în bibliotecile din Paris, autorul jurnalului se surprinde adeseori gândindu
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
un singur perete, practic nu mai pot sta în picioare de oboseală. Mă cațăr pe un maldăr de polistiren expandat, ca să ajung să dau cu pensula în colțurile de sus și sunt sincer îngrijorată să nu cad, din cauză că am privirile împăienjenite de la efort. Nu am făcut niciodată în viața mea ceva mai epuizant, deci nu vorbim de o muncă foarte grea, ci de o muncă imposibilă. Până și urcatul pe schele mi se pare o încercare. Sunt alunecoase și abrupte, iar
Ultimul tango la… ultimul reportaj la Cațavencu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19626_a_20951]
-
schimb, capul tău. Cât cinism, cât dezinteres pentru soarta țării în această cerere, Roberta! Tu, care vorbești atât de des despre interesul național, știi mai bine decât mine. Tu, care, de-atâtea nopți tulburate de grijile țării, vii cu ochii împăienjeniți la serviciu, de vezi dublu cu ei și nici nu mai ești în stare, sărăcuța de tine, să numeri, percepi - sunt convinsă! - mult mai dureros decât mine gestul nerușinat al Opoziției. Și te perpelești, minut cu minut și oră de
Scrisoare deschisă, cu ochii în lacrimi, către Roberta Anastase by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19856_a_21181]
-
decât euthanasierea. Cu alte cuvinte, decât să ajungă să se mănânce între ei în adăposturi, mai bine o injecție letală făcută de un veterinar Așa văd lucrurile. Dihotomia “iubitor”/”hater” e o tâmpenie și numai o privire răuvoitoare, cu ochii împăienjeniți de furie, poate ascunde multitudinea de nuanțe. Nu dețin “iubitorii de animale” monopolul iubirii și al umanismului, iar a fi de acord cu euthanasierea nu înseamnă ură sau dorință de carnagiu, ci o opțiune cât se poate de rațională. A
Iubitorii de animale versus urâtorii de animale. O convenție tâmpită. by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20228_a_21553]
-
Simona Tache Poveștile pe care urmează să le citiți vă vor face rău. Mai întâi or să vi se taie genunchii, apoi o să simțiți cum vă cuprinde o furie neputincioasă, iar, în cele din urmă, o să vi se împăienjenească ochii. Mie așa mi s-a întâmplat. Da, între 12 și 27 iunie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Fundația Konrad Adenauer propun bucureștenilor un exercițiu de memorie asupra evenimentelor din 13-15 iunie 1990
13-15 iunie – Poveşti şi mărturii cutremurătoare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20343_a_21668]
-
Io Io pășește, sub privirile celorlalți, spre locul lui. Nici el nu este limpede la cap. Totul este confuz și când totul este confuz se poate întâmpla orice. Când să facă trecerea de pe scară pe postament spre birou, cu ochii împăienjeniți de atâta ură, primarul alunecă și cade pe spate, de la înălțimea de trei metri, cu bazinul peste o ladă din plastic plină cu sticle. Ce o fi căutând acea lada plină cu sticle exact în locul unde a picat el!? Impactul
PRIMARUL, EP.7 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378132_a_379461]
-
-mi lustruiesc pantofii ăia negri rămași de la nunta fiului meu între mine și distanța de afară există multă ceață mi-au amorțit brațele și încheieturile tremur nervos mi-e frică de o blocare a privirii dincolo de lumină mi s-au împăienjenit ochii mă târăsc aproape inuman vorbesc gângăvit de parcă aș avea un opritor de cuvinte mi s-a făcut frică o frică închisă precum rana care refuză durerea și mi-e puțin frig simt că mă afund deviant într-o lume
SUSPECT DE MOARTE de TEODOR DUME în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378221_a_379550]
-
și invidie, schimbând drumul drept și luminos al Domnului cu mersul pe poteci îndoielnice. O normalitate rătăcită în neant, se dispensează după niște zaruri aruncate de soartă, de noi, de cine mai știe, cine sau de ce? Contagiune terestră, o banalitate împăienjenită pe care nimeni nu se-nduplecă s-o schimbe, făcând economie de sentimente și fapte bune, fiind absolut convinși că așa e practic. Referință Bibliografică: Banalitate împăienjenită / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2183, Anul VI, 22 decembrie
BANALITATE ÎMPĂIENJENITĂ de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377301_a_378630]
-
scosese lăbuța dreaptă, ceea ce însă nu-l salvase, întrucât nu avusese cum să se deplaseze ca să-și găsească de mâncare. Avea un cap delicat, ca de căprioară, și trăgea să moară. Tremura, cuprins de frigurile morții, iar privirea îi era împăienjenită. Întrucât de mai multă vreme ploua, era scufundat cu sac cu tot, până pe la jumătate, într-o apă rece și murdară. Greoi cum sunt, am făcut eforturi mari ca să cobor în șanț, punând un picior pe o grămadă de gunoi
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]
-
Rândurile de mare vibrație emoționale par așternute printre lacrimi de bucurie: Când am urcat încet panta de jos a bătrânei noastre ulițe, pe care în anii copilăriei tale ne-am dat de atâtea ori cu săniuța, ochii mi s-au împăienjenit, gura mi s-a uscat de-a binelea și sacul cu micul meu calabalâc a cântărit deodată mai greu în mână, atât de copleșit am fost de emoție revăzându-le pe toate aievea, cum le lăsasem cu cinci ani, patru
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
în locuri neumblate, sub o semnătură care era, de-acum, garanția unei aventuri dincolo de granițele visului. Se schimbase. În sfârșit, se simțea bine în pielea lui, zâm bea cu toți dinții, bea numai în serile frumoase, fără să i se împăienjenească privirea și ajunsese să cunoască fiecare centimetru al sufletului fetei cu ochi de pisică, nelipsită din toate călătoriile lui în care iubirea lor, odată neîmpărtășită, creștea în direcția pe care și-o dorise el atât de mult și pe care
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
am dorit să fiu altfel. Și cred că am reușit. Cu ajutorul Durerii din mine... 24 martie... Azi, doamna Geta era îmbrăcată într-un taior albastru. Și-a vopsit iarăși părul, în roșu strident, de data aceasta, iar combinația mi-a împăienjenit privirea. Am simțit și un nod în gât, n-am avut aer câteva secunde, dar nu a fost ca atunci când se apropie momentul în care Durerea dorește să iasă la suprafață, prin carnea mea. Nu. Mi-a venit să vomit
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
vrea să trăiești până la adânci bătrâneți. Intrasem în panică și nu știam ce să mai spun. Nu mă mai necăji. Atât am avut putere să mai spun. Buza de jos a început să-mi tremure și ochii mi s-au împăienjenit de lacrimi. (rând liberă Am să vă vorbesc acum despre șarpe. Într-o după-amiază, cu patru-cinci zile în urmă, copiii din vecini au găsit vreo zece ouă de șarpe ascunse lângă țărușii gardului. Ei susțineau că sunt ouă de viperă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]