43 matches
-
la piesa Trei surori, 29 octombrie 1953,pe textul lui A.Cehov, ca a șasea premieră Gaițele din stagiunea 1955-1956, ca al 200-lea spectacol, în 3 martie 1956, unde se menționează că Dorina Stanca interpreta rolul Vandei. Iată și Împărătița lui Michidon, din stagiunea 1955-56, pe textul Ioanei Postelnicu. În goana superficialității zilelor noastre, sunt unii care au luat doctoratul pe teme din Radu Stanca și în cărțile lor scriu Împărăția lui Machidon în loc de “împărătița”. Să-i mai întrebi dacă
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
interpreta rolul Vandei. Iată și Împărătița lui Michidon, din stagiunea 1955-56, pe textul Ioanei Postelnicu. În goana superficialității zilelor noastre, sunt unii care au luat doctoratul pe teme din Radu Stanca și în cărțile lor scriu Împărăția lui Machidon în loc de “împărătița”. Să-i mai întrebi dacă au citit piesa? -D.S.: În rolul iubitei lui Chopin, George Sand, țin minte că aveam un păr roșu. Cu Marietta Sadova ca regizoare în 1948 am avut un mare succes în spectacolul Cei din
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
și urmărește în aceeași manieră traiectoria unor intelectuali ardeleni. SCRIERI: Scrisorile unui fripturist, București, 1926; Movila neagră, București, 1949; Oameni sub patrafir, București, 1950; Alegerea conașului Raul, București, 1953; Întâmplări din pragul veacului, București, 1953; Sub pajura împărăției, București, 1954; Împărătița lui Machidon (în colaborare cu Ioana Postelnicu), București, [1955]; Gardul, București, 1956; Răfuiala, București, 1956; Vânătorii după doi iepuri, București, 1956; Târgul inimilor, București, 1957; Paznicul stelelor, București, 1958; Umbra baroanei, București, 1958; La comisia de împăciuire, București, 1960; O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
grâu, București, 1962. Repere bibliografice: Mihai Petroveanu, „Oameni sub patrafir”, VR, 1950, 10; Mihai Gafița, „Întâmplări din pragul veacului”, GL, 1954, 10; Radu Popescu, „Sub pajura împărăției”, GL, 1954, 35; Liliana Pavlovici, „Sub pajura împărăției”, VR, 1955, 2; V. Mîndra, „Împărătița lui Machidon”, GL, 1955, 40; M. Ghimpu, „Împărătița lui Machidon”, RMB, 1955, 9 noiembrie; Virgil Brădățeanu, „Împărătița lui Machidon”, CNT, 1955, 46; Popa, Dicț. lit. (1977), 618-619; Tiberiu Vornic, DRI, V, 363-367; Popa, Ist. lit., I, 1053-1054. L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
sub patrafir”, VR, 1950, 10; Mihai Gafița, „Întâmplări din pragul veacului”, GL, 1954, 10; Radu Popescu, „Sub pajura împărăției”, GL, 1954, 35; Liliana Pavlovici, „Sub pajura împărăției”, VR, 1955, 2; V. Mîndra, „Împărătița lui Machidon”, GL, 1955, 40; M. Ghimpu, „Împărătița lui Machidon”, RMB, 1955, 9 noiembrie; Virgil Brădățeanu, „Împărătița lui Machidon”, CNT, 1955, 46; Popa, Dicț. lit. (1977), 618-619; Tiberiu Vornic, DRI, V, 363-367; Popa, Ist. lit., I, 1053-1054. L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
pragul veacului”, GL, 1954, 10; Radu Popescu, „Sub pajura împărăției”, GL, 1954, 35; Liliana Pavlovici, „Sub pajura împărăției”, VR, 1955, 2; V. Mîndra, „Împărătița lui Machidon”, GL, 1955, 40; M. Ghimpu, „Împărătița lui Machidon”, RMB, 1955, 9 noiembrie; Virgil Brădățeanu, „Împărătița lui Machidon”, CNT, 1955, 46; Popa, Dicț. lit. (1977), 618-619; Tiberiu Vornic, DRI, V, 363-367; Popa, Ist. lit., I, 1053-1054. L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
disponibilitatea de a parcurge variate registre epice, de a apela la diferite modalități compoziționale, abordând nuvela și romanul, reportajul și povestirea, jurnalul de călătorie și memorialistica literară. A fost tentată și de dramaturgie, scriind, în colaborare cu Tiberiu Vornic, piesa Împărătița lui Machidon (1955). În epoca dominată de realismul socialist, a plătit și ea tribut tezismului ideologic în romanele Pădurea Poenari (1953), Orașul minunilor (1957), Frank and Smith Company (1982). Distanțarea de coercițiile ideologice se observă în scrierile pentru copii - Șerfi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
nuvela lui Mateiu I. Caragiale, romanul Remember se structurează pe alte coordonate, fiind o evocare limpidă și totodată o confesiune despre psihologia feminină. SCRIERI: Bogdana, București, 1939; Beznă, București, 1943; Povestea lui Toma Ferigă, București, 1952; Pădurea Poenari, București, 1953; Împărătița lui Machidon (în colaborare cu Tiberiu Vornic), București, [1955]; Orașul minunilor, București, 1957; Șerfi, București, 1958; Adolescenții, București, 1962; Plecarea Vlașinilor, București, 1964; Toate au pornit de la... păpușă, București, 1972; Roată gândului, roată pământului, București, 1977; Întoarcerea Vlașinilor, București, 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
Aqua forte, București, 1941, 316-323; Virgil Ierunca, „Beznă”, TIL, 1942, 1848; Mihail Chirnoagă, „Beznă”, VAA, 1943, 767; Octav Șuluțiu, „Beznă”, RFR, 1943, 11; I. Negoițescu, Un romancier nou: Ioana Postelnicu, VAA, 1943, 895, 896; Constantinescu, Scrieri, IV, 435-437; Vicu Mîndra, „Împărătița lui Machidon”, GL, 1955, 40; Virgil Brădățeanu, „Împărătița lui Machidon”, CNT, 1955, 46; Vicu Mîndra, Pericolul melodramei, GL, 1958, 17; Negoițescu, Scriitori, 477-482; Corbea-Florescu, Biografii, I, 175-184; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 247-260; Regman, Noi explorări, 75-78; Bălan, Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
TIL, 1942, 1848; Mihail Chirnoagă, „Beznă”, VAA, 1943, 767; Octav Șuluțiu, „Beznă”, RFR, 1943, 11; I. Negoițescu, Un romancier nou: Ioana Postelnicu, VAA, 1943, 895, 896; Constantinescu, Scrieri, IV, 435-437; Vicu Mîndra, „Împărătița lui Machidon”, GL, 1955, 40; Virgil Brădățeanu, „Împărătița lui Machidon”, CNT, 1955, 46; Vicu Mîndra, Pericolul melodramei, GL, 1958, 17; Negoițescu, Scriitori, 477-482; Corbea-Florescu, Biografii, I, 175-184; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 247-260; Regman, Noi explorări, 75-78; Bălan, Repere, 179-186; Cândroveanu, Lit. rom., 83-86; Negoițescu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
1964; Antologie de proză populară epică, III, îngr. și pref. Ovidiu Bârlea, București, 1966; Povești, snoave și legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1967; Nevasta cea isteață, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, îngr. Gh. Vrabie, București, 1973; Păcală. Snoave populare și prelucrări, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
efemerul. Autorul își însușește mai multe surse folclorice, le utilizează direct (Miorița) sau aluziv, proiectându-le, fără siluiri intelectualiste, într-un orizont estetic în parte inedit. R. are, de altfel, o valoroasă activitate de folclorist, ilustrată de culegeri ca Dochița împărătița („basme și poezii populare din Țara de Sus”, 1972), Frumoasa Frumoaselor (1973) sau Dacă poți râde, să râzi (1974), cuprinzând peste șase mii de proverbe și zicători în versuri din Banat. S-a încercat, fără rezultate notabile, și în proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
București, 1987; O copilărie nepereche, București, 1990; Aron Pumnul, Iași, 1994; Domnul Iisus Hristos, București, 1994; Amintiri din Țara Dornelor, Iași, 2003; Cumințenia pământului, București, 2003. Culegeri: Făt-Frumos cu tichia de aur, București, 1971 (în colaborare cu Dumitru Lazăr); Dochița împărătița. Basme și poezii populare din Țara de Sus, București, 1972; Frumoasa Frumoaselor, București, 1973; Dacă poți râde, să râzi. Proverbe și zicători din Banat, introd. Dumitru Lazăr, Timișoara, 1974; Blana ursului din pădure, București, 1976; Făt-Frumos cel luminos, Timișoara, 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
lui Iov (model la care naratorul trimite în mod explicit la p. 53 și 62). Filaret e omul care rezistă oricărei ispite, îndeosebi dorințelor de îmbogățire și de mărire (v. textemele [15], [24] și [25]); chiar și ca bunic al împărătiței Maria, el își păstrează cumpătarea și curățenia sufletească: "Sufletul meu întru nimic nu s-a schimbat; iar acestui trup nu-i trebuie altă haină, căci în curând se va duce acolo unde deșertăciunile trebuiesc lepădate." (p. 105) 3.1.3
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2., macroarticularea acestor CR, ca și articularea raporturilor opozitiv-ierarhice dintre ele, se realizează adeseori prin intermediul microarticulării caracteristice textemelor în calitatea lor de cuante referențiale. 3.3.2. În schimb, capitolele IX-XV corespund momentului endoforic al acțiunii, când, îndrăgostindu-se de împărătița Maria, Kesarion Breb încearcă să o salveze din ghearele Isaurianului. Încercarea înțeleptului dac eșuează, iar unii dintre comentatorii lui Sadoveanu au găsit aici dovada unei strâmbe alcătuiri a lumii 425. De fapt, nu lumea e nedreaptă, ci acțiunile lui Kesarion
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pasiunea lui nu se reduce la instinct. În al doilea rând, dacul acționează în concordanță cu "filozofia" POLIS-ului atunci când îi dezvăluie împărătesei Irina complotul pus la cale de către fiul ei, încercând astfel să "negocieze" o posibilă "eliberare" a tinerei împărătițe. Așadar, Breb se folosește aici de EPISTEME pentru un scop egoist, acela de a-și "recupera" obiectul pasiunii. În al treilea rând, contemplarea chipului ("icoanei") ființei iubite îl apropie uneori pe Kesarion de câmpul DOGMA: "Tovarășa lui Doamna Maria sta
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
legislația lui Matei Basarab al Munteniei”, În Anuar pentru israeliți, XVII, 1895-1896, pp. 77-104. 53. Marcel Olinescu, Mitologie română, București, 1944, p. 153. 54. Tudor Pamfile, Diavolul Învrăjbitor al lumii, București, 1914, pp. 39 ș.u. 55. Petru Rezuș, Dochița Împărătița, Editura Minerva, București, 1972, pp. 172-180, și I.-A. Candrea, „Preminte Solomon”, În Cercetări folklorice, vol. I, București, 1947, pp. 91-106. 56. Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densușianu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
epică, III, îngr. Ovidiu Bârlea, București, 1966; Povești, snoave și legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1967; Cuza Vodă în tradiția populară, îngr. și postfață Vasile Adăscăliței, București, 1970; Tony Brill, Legende populare românești, București, 1970; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, îngr. Ovidiu Bârlea și Ioan Șerb, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1972; Gh. Vrabie, Basmul cu soarele și fata de împărat, București, 1973; Legende geografice românești, îngr. Tony Brill, București, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
memoriei pierdute. Protagonistul romanului, Kesarion Breb, un preot dac, după ce primește o inițiere egipteană în simbolistica religioasă, se oprește la Bizanț ca să studieze noua credință (creștinismul) „comparativ” cu învățătura lui Zamolxis, conform misiunii primite. Încercând să o protejeze pe nevinovata împărătiță Maria de intrigile sângeroase care se țes în jurul tronului, începe să simtă o atracție amoroasă pentru ea și își neglijează sarcina spirituală. Anamneza, „trezirea”, intervine la capătul unui exercițiu mistic de biruire a trupului prin concentrare intelectuală, post și rugăciuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
De nu vii cu sufletul, n-ai ce căuta lângă ei! De ei nu te poți ascunde. Dar am spus că vin! Cu arcanul! Mulțumesc! N-am fost niciodată omul jumătăților de măsură! Ori, ori! Când vei înțelege că ești "Împărătița Moldovei", a viilor și a morților pământului acesta? Cât timp vei rămâne o străină pentru țara ce te-a primit cu brațele deschise? Ești o stea! Strălucești! Dar lumina ta e rece! Măria ta porți încă o coroană cu vulturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
doivent tous recourir, Comblez de foy, sans faincte ne paresse. En ceste foy je vueil vivre et mourir. BALADA CE FĂCU VILLON LA RUGAREA MUMEI SALE CA SĂ SE-NCHINE EA LA MAICA DOMNU’ (1958) Stăpînă-n Cer și-n lumea pămînteana, Împărătița mlaștenii Ghehénii, A dreapta-ți, în sobor fără prihana, Mă-ngăduie părtașă-ntru smerenii. Căci cea din urmă-s eu din toți smerenii. Și mult nemercicíi intru păcate. Doar haru-Ți, nesfîrșit în bunătate, Mai poate izbăvi și înțălege. Ci nu-s hicleana
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
așteaptă pe Felix Kanmacher, și Umbra lui Emilie, cu uluitoarea forță a iubirii biruind spațiu și timp. Mi-a amintit de altă iubire din Creanga de aur de Mihail Sadoveanu: Kesarion Breb își trimite umbra la asfințit să ajungă aproape de împărătița Maria. Romanul lui Jan Koneffke reînvie România interbelică, unde caruselul istoriei amestecă ame- țitor comedia și tragedia, realul și fantezia. Nu rezist ispitei de a cita calamburul unei distinse scriitoare și traducătoare, care a îmbrăcat splendid în straie românești pe
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
vină nu poate fi numai Aspida" (singura frază a subcapitolului) (p. 60). Lumii neconvenabile în care-și trăiesc insatisfacțiile personajele Roxanei Pavnotescu, i se opune o alta, abandonată cândva de om, a cărei imagine superb scrisă apare în capitole precum împărătița Furnică (pp. 125-132) sau Albatroșii "Danzantes" (pp. 215-227). La această lume, neatinsă încă - în viziunea autoarei - de forțele destructive ale civilizației pare să aspire personajele (anonime) din Sub semnul Aspidei. O dificultate tenace se dovedește a fi așezarea cărții, a
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
DE S-A SUPĂRAT PRICINĂ-ÎMPĂRAT Întâmplare veselă în patru tablouri pe motivul basmului Sarea în bucate de Petre Ispirescu Personajele Pricină-Împărat Domnița Ana Domnița Dana Domnița Liana Primul sfetnic Posacul Al doilea sfetnic Lingușitorul Al treilea sfetnic Limbutul Măscăriciul Gând-Împărat Împărătița Lioara Brăduț-Voievod Chelăreasa Ilinca Ceaun Mai-marele bucătar Pârjol Mai-marele oștenilor Cei trei sfetnici ai lui Gând-Împărat Împărații oaspeți: Hulpav-Împărat; Bolovan-Împărat; Lehamite-Împărat; Gras-Împărat; Slab-Împărat Crainicul Curții (voce) Crainicul toboșar Privitor 1 Privitor 2 O fată Aprodul Tabloul 1 La Curtea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să poruncesc să vă taie capul! POSACUL (tușește cu înțeles): Châm... châm... PRICINĂ: Ai zis ceva? POSACUL: Chââmmm... PRICINĂ: Hm, da... ai dreptate și tu o dată. Asta-i pedeapsă pentru alții, nu pentru fețele slăvite. Iaca, de când mi-a murit împărătița, mereu mă-ncurc; ea era cu împărțitul pedepselor, eu n-aveam decât de poruncit. Și-acuma mi-a căzut și grija asta pe cap. Da' de pedepsit, tot am să vă pedepsesc. Altfel nu-mi trece supărarea. Pare a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]