79 matches
-
l-au purtat prin Buzău, Sibiu, Brașov, Cluj, Năsăud și iarăși Buzău, după care s-a stabilit la București, circumstanță ce l-a făcut a declara: „auzul și gîndul mi-au fost dăruite deopotrivă cu dulcile adieri moldovenești, cu cotiturile împestrițate ale graiului regățean și cu unduirile înțelepte ale celui ardelean”. Poezia l-a prins în „mrejele” ei încă înainte de vîrsta de 10 ani, cînd așternea stihuri prin maculatoare și pe foi răzlețe. Debutul i se... multiplică. La 11 ani îi
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
omenesc trebuie - ceva mai mult decît un stat politic - o societate așezată de pe vremuri. O așa societate, în urma prefacerilor din Europa în secolul acesta, nu o avem. La noi n-avem azi decît o strînsură de lume din ce în ce mai mare, mai împestrițată și mai eterogenă. Această strînsură de năvală, care-și schimbă fizionomia în fiece zi, care nici o nevoie mai presus de cele individuale, care nu poate avea o tradiție, și, prin urmare, în nici o împrejurare unitate de gîndire și de simțire
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
pat străvechi.) Să zaci, nefericitule, aici, Legat cu noduri strînse de iubire! Paralizîndu-te Elena, nici Nu-i prea ușor să-ți vii în fire. (Privind în jur.) Mă uit în sus, aici, de-o parte, E totul neschimbat și neatins; Împestrițate geamuri par că-s moarte, Doar pînza de păianjen s-a întins; Cerneala s-a uscat, hîrtia-i pală, Dar totul e la loc știut, Și pana chiar, cu care, la-nvoială, El, Faust, diavolului s-a vîndut. Da, ea-n
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
ani, și în Balcani nu se va mai vorbi aromânește. Am informații că, de exemplu, în Pind, în satele aromânilor, nu mai auzi vorbindu-se acest dialect decât la oamenii în vârstă. Chiar și așa, ceea ce se vorbește este foarte împestrițat, mai ales cu grecisme. Asta se întâmplă și în Albania, și în Macedonia, la Skopje, unde, de asemenea, am fost“. În ceea ce privește declararea aromânilor din România, de către ei înșiși, drept minoritate națională - lucru luat în discuție la un moment dat -, cu
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
negreșit, și „gheneralul” Vlădescu... Poate vă-ntrebați „Vlădescu și mai cum...” Credeți că are importanță? Oricine dintre noi poate fi „gheneralul” și împovăratul... Oricine dintre noi putem (și bine-ar fi) să preluăm exemplul acestui „gheneral”, nu doar pe cele împestrițate, care ne-nconjoară și ne înspinează la tot pasul!... Mda, „ucigă-l toaca” mutilează sufletele, luați aminte! El îi vinovatul, iar noi, musai, s-ar cuveni să alergăm la duhovnic, să ne primenim sufletul. Musai! A mai rămas în ființa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92562_a_93854]
-
specificul literaturii lui Costache Negruzzi din perspectiva experienței de viață a autorului. Criticul încearcă să vadă lumea prin ochii lui Negruzzi, în contextul lumii românești de la începutul secolului al XIX-lea, când tinerii de la noi începuseră să ia drumul Parisului, împestrițata lume medievală privea cu uimire dezgustată spre noile ținute bonjuriste, bărbile patriarhale se transformau peste noapte în favoriți, iar monoclul devenise simbolul aroganței burgheze. Limba română se afla și ea în tranzit. Oala în fierbere a latinității nu reușise încă
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
În sulfat de cupru, au o frumusețe sinistră și Înfricoșătoare. În ciuda farmecului lor, simțim că sunt primejdioase; ele au În atitudinea lor orgolioasă, provocatoare sau perfidă, conștiința unei forțe uriașe sau a unei irezistibile puteri de seducție; florile lor puternic Împestrițate și dungate, de-o culoare purpurie, ce seamnă cu sângele Închegat, sau de un alb clorotic, emană parfumuri Înțepătoare, pătrunzătoare, amețitoare. În caliciile lor otrăvite, roua se preschimbă În aqua-tofana și În jurul lor nu mai zboară decât cantaridele, cu cuirasa
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
țâșnească prin aer, zvâcnind din cozi sângerii, bibani dungați, cu spinări împodobite de țepi, lini cu stropi violeți și mustăți de nisip, plătici și lipani subțiri, de-o palmă, fântânei cu aripioare de păsări, mrene și roșioare, văduvițe și păstrăvi împestrițați, somni mătăhăloși, tolăniți pe paturi de gheață. Carașii deschid gurile, se zbat în coșuri de rafie. Urechile mi s-au umplut cu apă. *** - Ați luat tot? Ați strâns sforile? Ați adunat scripeții? Ați legat cutiile? - Da... - Nergal... Măi, bezmeticule, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
atunci arendată de Spiridon Herțanu, proprietarul moșiei Mărăști. Istoricul cumpărării moșiei Dobrena „în primăvara anului 1918, prin luna martie, s-a început demobilizarea. - Venind acasă, unii dintre noi, iar o parte am rămas până la sfârșitul lui mai. - îmbrăcămintea ne era împestrițată: unu cu pantaloni vătuiți rusești, altul cu tunică nemțească, altul cu manta rusească. Îmbrăcămintea ne era un echipament de la cele 3 armate: românești, rusești și nemțești. Pe la sfârșitul lui mai și începutul lui iunie, într-o sărbătoare, am fost la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de-aici ideea Marea Neagră-i ca femeia, frumoasă, învălurată și de alge parfumată, navalnică, furioasă, când nebună, când duioasă... Soarele în zori răsare poleind întreaga mare și delfinii trec călare pe albe valuri foșnitoare; cerul pare decorat cu nori albi împestrițat. Ce frumoasă, ce splendoare Marea Neagrămi se pare, o cunosc din altăviață și de-aceea mă răsfață... uneori un val mai mare mătrimite la plimbare. Nisipul ei este fin, pare un covor divin, cu cochilii presărat, când pășești ești mângâiat
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
fiecare grup, le priveau indiferenți și le mângâiau ori sărutau vulgar, din când în când, după fiecare frază ori banc menite să provoace explozii de râs. Un râs... de râsul lumii! Cu voci răgușite, în hohote lipsite de muzicalitate și împestrițat adesea cu râgâieli dizgrațioase. Pe băncile mărginașe și cu mai puțină umbră, câțiva pensionari își odihneau oasele. Dacă erau cel puțin doi, discutau. Cu voce joasă. Discutau și înjurau. Dacă erau mai mulți, discutau și ei. Cu voci mai puternice
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
de noapte nu îi flutură în vânt...ÎI PLACE ATĂT DE MULT ALEXANDRU! Veșnic jocul acesta: DE-A PRINSELEA PRINTRE CULORI, jocul străzii! “ ...Mașini țâșnind aproape de ea, oameni grăbiți sau nu, mulțime anonimă curgând pe străzi ca un lichid murdar, împestrițat, gata să o păteze; pe frunte cu semnul unei întrebări dureroase pe care și-o pune abia acum: Ce drept am eu asupra acestui băiat? Dreptul unor amintiri frumoase, dreptul unor trăiri simultane, dreptul unor drepturi care, la un anumit
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
scenei, apoi în sală se aude intermitent: Cu-cu Cu-cu! CUCU: Dacă nu te arăți una două îți dau foc la drăcovenie. (Scoate și aprinde bricheta). ESCROCUL: (reapărând în interiorul cabinei sale improvizate): Cu-cu! Cucu: Unde ai fost mă' împestrițatule că ți-am dus dorul? (Escrocul își pune pardesiul și iese din cabină). ESCROCUL: Te inte... te inte... te inte... vrei și tu la fel? CUCU: Mă dau în vânt, nu alta. ESCROCUL: Mai dai niște ba... mai dai niște
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
a învins natura și s-a instalat, confortabil, sigură de sine! Semnele naturii renăscute sunt certe. Primăvara a venit cu Lumină, cu ÎNVIEREA DOMNULUI, cu bujori explodând în căldările țigăncilor. Cu lăcrimioare. Cu multe lalele în toate nuanțele, dar și împestrițate, precum ouăle roșii, fierte în foi de ceapă, într-un ciorap de nylon, cu frunze de pătrunjel sau rostopască, așa, ca să rămână modelul. Fala gospodinelor care s-au și grăbit, de Paștele Blajinilor să le așeze pios, în coșul de
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
ales, sa fiu pregătit pentru cumpărături gen brățări, coliere, cercei, ii sau străicuțe... Recuperez cu siguranță, însă, în weekendul 15-27 iulie când, ca în fiecare an, va avea loc Târgul meșterilor populari. Este o plăcere să vezi farfuriile și oalele împestrițate, viorile cu goarnă, pledurile și cămășile tradiționale, frumoasele icoane sau sculpturile în lemn, măsuțele, clopurile și mărgelele. Păstrarea tradițiilor este esențială pentru spiritul poporului român așa încât orice târg de acest fel este binevenit și faptul că se organizează în fiecare
Se adună meşterii populari [Corola-blog/BlogPost/100034_a_101326]
-
de zid cu grădini îndărăt și ulițele largi că un drum de țară în care un copac răsărea deodată, împingeau satul până către inima târgului. Peste această patriarhalitate se așezase un burg de provincie austriacă, înăsprind liniile. Pe drum, lumea împestrițata a Bucovinei. Țărani români, ruteni, târgoveți trec pe langă evrei cu caftan și ungrofili austriecești. Pe largă Hauptstrasse se opresc trei călăreți în fața unei cazărmi cu gherete vărgate pentru sentinele, iar poștalionul aleargă răscolind colbul, tras de patru perechi de
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Dacă cineva poate crede că golul dintre spițele roții nu-și au un rost, exclude de la capăt la capăt legile dinamicii. Pildă sunt în acest sens emisiunile moderate de către Dana Grecu. Ele preiau din spațiul public întreaga față a României împestrițată ca roata, din spițe și găuri, cu o faptă de multe ori rea și aceea, o sută de pauze, altă faptă, altă sută de pauze... Pauzele țării, asemănătoare golurilor dintre spițe sunt aduse în prim planul emisiunilor Danei Grecu, ele
DANA GRECU. SIMPLITATEA SENTIMENTELOR PRIN SINCERITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381882_a_383211]
-
scenei, apoi în sală se aude intermitent: Cu-cu Cu-cu! CUCU: Dacă nu te arăți una două îți dau foc la drăcovenie. Scoate și aprinde bricheta). ESCROCUL: (reapărând în interiorul cabinei sale improvizate): Cu-cu! Cucu: Unde ai fost mă' împestrițatule că ți-am dus dorul? (Escrocul își pune pardesiul și iese din cabină). ESCROCUL: Te inte... te inte... te inte... vrei și tu la fel? CUCU: Mă dau în vânt, nu alta. ESCROCUL: Mai dai niște ba... mai dai niște
COANA MARE SE MĂRITĂ, 2 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375346_a_376675]
-
ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Într-o pădure-ntunecată, Vulpea trăia, cam leșinată. Atât de foame îi era, Că doar din visuri se-nfrupta. Dormea, tânjind la iepurași, La rațe mari de pe imaș, La gâște multe, îngrășate, Și la găini împestrițate. Când foamea tare-o înghionti, Pe loc din visuri se trezi, Porni agale pe cărare, Sperând să-i iasă hrana-n cale. Ea nu se duse mult, așa: În tufe, ceva se mișca. Se-apropie încet, șireată, Pe iepure îl
VISUL VULPII de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375399_a_376728]
-
2219 din 27 ianuarie 2017. Într-o pădure-ntunecată, Vulpea trăia, cam leșinată. Atât de foame îi era, Că doar din visuri se-nfrupta. Dormea, tânjind la iepurași, La rațe mari de pe imaș, La gâște multe, îngrășate, Și la găini împestrițate. Când foamea tare-o înghionti, Pe loc din visuri se trezi, Porni agale pe cărare, ... Citește mai mult Într-o pădure-ntunecată,Vulpea trăia, cam leșinată.Atât de foame îi era,Că doar din visuri se-nfrupta.Dormea, tânjind la
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
pe cărare, ... Citește mai mult Într-o pădure-ntunecată,Vulpea trăia, cam leșinată.Atât de foame îi era,Că doar din visuri se-nfrupta.Dormea, tânjind la iepurași,La rațe mari de pe imaș,La gâște multe, îngrășate,Și la găini împestrițate.Când foamea tare-o înghionti,Pe loc din visuri se trezi,Porni agale pe cărare,... XVIII. PRIETENUL HAPSÂN, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. Doi prieteni se-ntâlnesc, La plimbare-ncet pornesc, Mergând veseli
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
Poezie > Amprente > CRISTIAN PETRU BĂLAN - IMNUL STATELOR UNITE ALE AMERICII TRADUS IN LIMBA ROMÂNĂ Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Singura traducere în limba română a Imnului de stat american (Steagul împestrițat cu stele) a fost făcută de Cristian Petru Bălan - traducere autorizată și integrală, inclusă și în „Enciclopedia Imnurilor de Stat ale Țărilor Lumii”, o carte de același autor, apărută în „Editura Mileniul III-Ploiești” în anul 2008, având prefața scrisă de
IMNUL STATELOR UNITE ALE AMERICII TRADUS IN LIMBA ROMÂNĂ de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375186_a_376515]
-
acel obiect pe care briza În timp ce suflă intermitent deasupra înaltului abrupt, Aci abia-l ascunde, aci abia-l expune? Acum el prinde strălucirea Primelor scânteieri ale dimineții, Reflectând în acest moment pe deplin glorios sclipirile apei: Da, acesta este steagul împestrițat cu stele. O, fie ca el să fluture în veci peste pământul celor liberi Și peste casa celor viteji! Și unde se află acea bandă de inamici Care cu atâta lăudăroșenie jurau Ca în dezastrul războiului Și în confuzia luptei
IMNUL STATELOR UNITE ALE AMERICII TRADUS IN LIMBA ROMÂNĂ de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375186_a_376515]
-
nici eu care stăteam ... X. CRISTIAN PETRU BĂLAN - IMNUL STATELOR UNITE ALE AMERICII TRADUS IN LIMBA ROMÂNĂ, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2132 din 01 noiembrie 2016. Singura traducere în limba română a Imnului de stat american (Steagul împestrițat cu stele) a fost făcută de Cristian Petru Bălan - traducere autorizată și integrală, inclusă și în „Enciclopedia Imnurilor de Stat ale Țărilor Lumii”, o carte de același autor, apărută în „Editura Mileniul III-Ploiești” în anul 2008, având prefața scrisă de
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
Steagul împestrițat cu stele”), care a fost combinat cu o compoziție din 1770 a organistului și compozitorului britanic Stafford Smith (30.03.1750 - 21.09.1836) ... Citește mai mult Singura traducere în limba română a Imnului de stat american (Steagul împestrițat cu stele) a fost făcută de Cristian Petru Bălan - traducere autorizată și integrală, inclusă și în „Enciclopedia Imnurilor de Stat ale Țărilor Lumii”, o carte de același autor, apărută în „Editura Mileniul III-Ploiești” în anul 2008, având prefața scrisă de
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]