962 matches
-
În înălțimi ating Fecioara. Mi-e fruntea-ncununata doar cu stele, De la Fecioara ce se vede seară. Eu plâng cu picurii de roua Și plâng cu stropii mari de ploaie, A mea durere v-o transmit și vouă, Al vostru suflet împietrit să-moaie. Statuie sunt printre statui umane, Cu suflete-mpietrite de o viață dura, Cu oameni tâmpi ce-și țin furia în membrane, La fel cum eu și ei pe Dumnezeu conjura. Ei cer o viață-n care fericirea... Moneda calpă
STATUIA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1423306995.html [Corola-blog/BlogPost/367790_a_369119]
-
obiectul acela. Și sângele începuse să-i țâșnească șuvoi din palmă, iar el se uitase la mine așa, dușmănos, cu fața crispată într-o parte, crezusem că mă va face bucăți, dar nu, stătea cu mâna însângerată la piept, ca împietrit, iar mama țipase: Te doare la glonț?, apoi îl ajutase să se culce pe dormeză și alergase să caute ceva ca să-i bandajeze rana. De mine păreau că uitaseră cu totul. Îmi rămăseseră în minte cuvintele mamei, încât, după o
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
ploaia rece, Flămând, cerșind un colț de pâine. Nu ți-am deschis, am tras zăvorul, Să nu-ți aud chemarea blândă! Dar n-ai plecat, ai stat de veghe, Strigându-mă, încet, pe nume. Am zăbovit o viață-ntreagă, Nepăsătoare, împietrită, La geamul casei ducând norii! În loc de flori,...am pus cucută! Am alungat lumina caldă A unui răsărit albastru! N-am vrut să știu de Drumul Crucii, Nu am dorit să-ți fiu tovarăș! Acum, aștept să vii, Preablânde! Înfiorat-am
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
ploaia rece,Flămând, cerșind un colț de pâine.Nu ți-am deschis, am tras zăvorul,Să nu-ți aud chemarea blândă! Dar n-ai plecat, ai stat de veghe,Strigându-mă, încet, pe nume.Am zăbovit o viață-ntreagă,Nepăsătoare, împietrită,La geamul casei ducând norii! În loc de flori,...am pus cucută!Am alungat lumina caldăA unui răsărit albastru!N-am vrut să știu de Drumul Crucii,Nu am dorit să-ți fiu tovarăș!Acum, aștept să vii, Preablânde!Înfiorat-am tras
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
scumpe, Ci doar aripi să zbor spre clipa ne-ntinată, Suflarea mea să fie vulcanul ce irumpe Spre vulturii luminii, de neguri detașată. Poate dorința mea un pic să te surprindă, Dar du-mă, Moș Crăciun, la suflete uitate Ce-așteaptă împietrite ca jalea să cuprindă Speranța și visarea ce-s undeva legate. Ajută-mă să fiu un cuib plin de iubire Pentru micuți sărmani ce suferă-n tăcere, Cuvântu-mi să le-aducă o rază în privire, ... Citește mai mult Privesc
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
-ți cer cadouri scumpe,Ci doar aripi să zbor spre clipa ne-ntinată,Suflarea mea să fie vulcanul ce irumpeSpre vulturii luminii, de neguri detașată.Poate dorința mea un pic să te surprindă,Dar du-mă, Moș Crăciun, la suflete uitateCe-așteaptă împietrite ca jalea să cuprindă Speranța și visarea ce-s undeva legate.Ajută-mă să fiu un cuib plin de iubirePentru micuți sărmani ce suferă-n tăcere,Cuvântu-mi să le-aducă o rază în privire,... XIX. DECEMBRIE, de Rodica Constantinescu
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
imaginația ei îi vedea pe cei doi călugări cum stăteau pe malul râului, smeriți, cu umerii aduși de necaz, și cum, înainte de a părăsi pentru totdeauna aceste locuri, ce le-au fost atât de neprielnice, cu mâna ridicată și fața împietrită, precum a statuii lângă care ne aflam, ei au rostit cuvinte grele de blestem împotriva femeii aceleia viclene și a tuturor urmașilor ei, până la a șaptea spiță. Mă înduioșează și astăzi gândul că nu pentru sine se temea mama de
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
am mângâiat-o, trupul era cald, inima bătându-i puternic, mai să-i spargă pieptul de marmură. Am crezut că visez, dar totul era real. Femeia-statuie mi-a vorbit împărtășindu-mi taina ei. Mi-a spus că este Sonia cea împietrită de dor, iar povestea ei seamănă cu cea a Lui Pygmalion și a iubitei lui, Galateea. Pygmalion i-a dat viață femeii pe care o sculptase, însuflețind-o cu iubirea lui, pe când ea, Sonia, a împietrit din neiubire. Înduioșată, am
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marmura_vie_floarea_carbune_1328100050.html [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
pierdute-n larg, m-aș lăsa adânc în valuri, să mă poarte-ntr-o poveste, fără teama c-aș ajunge prea departe de catarg. Călăuză fără voie, vântul mi-ar deschide calea depărtărilor albastre care alunecă sfidând timpul fără de măsură, împietrit cumva de jalea păsărilor călătoare, cuiburile părăsind. Adunând fantasme albe-n goana fluxului solar, îmi absoarbe infinitul energia pământeană și mă lasă să plutesc, înotător fără hotar, pe întinderile albastre lipsite de-orice capcană. Cerul mă îmbrățișează și să uit
PLUTIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1428994470.html [Corola-blog/BlogPost/367531_a_368860]
-
Mântuitor pe ISUS. Apoi, am reușit să deschid poartă și când am intrat în casa i-am găsit pe toți dormind. Din nou am fost cercetată și am înțeles că la fel ca și ei, eu fusesem adormita față de Domnul, împietrita la chemarea Lui. Din acel moment lucrurile s-au schimbat în viața mea și am înțeles dragostea, răbdarea, milă și harul Domnului față de mine. De asemenea, golul din inima mea a fost umplut și cel mai minunat este că Domnul
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_diana_medrea_horvath_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/364735_a_366064]
-
încet, tinerii se acomodară noii situații. - Părinte, începu femeia cu un ușor tremur în glas, noaptea trecută sperietoarea satului ne-a călcat ograda... La această veste Popa Ștefan se schimbă brusc la față și rămase cu furculița în mână ca împietrit. - Am tras două gloanțe după ea. La primul foc am vrut s-o sperii, dar împielițata nu s-a sfiit de avertismentul meu și a făcut așa de urât încât din instinct am apăsat pe trăgaci și am atins-o
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
ciudată o întrebase zeflemitor „Ce faci, iar te ocupi de farmece ?! Luată prin surpridere, a reacționat ca fiind electrocutată. Au urmat rugăminți ca nu cumva să fie dată în vileag, mai ales în fața soțului, obținând promisiunea. * El, Albert, a rămas împietrit imediat ce a rostit, la adresa Ericăi, vorbe ce nu le-ar fi putut rosti niciodată : „vierme ce ești! ”. Se aflau în apartamentul Aureliei, aliata lor și doar se îndepărtase puțin pentru a o privi contemplativ. Doar împietrirea și bâiguielile, de după împietrire
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1483563098.html [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
în piatră și lut i-au presărat în loc de balsam otravă ce ii ucide copiii se zvârcolește că o fiara rănită se zguduie plânge-n puhoaie și plânsul sau se revarsă amar ducând cu sine în fărâme agonisirile lumii ticăloșite orgolii împietrite clădite fără cugetare și suflet în locul pădurilor înverzite pe pieptul sau sufocat de convulsii ardite. Referință Bibliografica: PLÂNSUL PĂMÂNTULUI / Maria Giurgiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2228, Anul VII, 05 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Giurgiu
PLÂNSUL PĂMÂNTULUI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486310505.html [Corola-blog/BlogPost/383497_a_384826]
-
vestea tragediei a ajuns la urechile tuturor. Familiile copiiilor măcelăriți erau lovite ca de trăsnet. O durere cruntă și întunecată ca noaptea, se lăsa încet, în liniște, peste orășelul îndoliat, în timp ce un colț de lună ascunsă după un nor, privea împietrită pământul, lăcrimând încet, cu lacrimi de ploaie măruntă și rece, de toamnă târzie. Din nou, în aerul îmbâcsit cu miros de praf de pușcă al Americii, pluteau acelea-și întrebări rămase fără răspuns. Până când? Oare cine va întruchipa din nou
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1455356275.html [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
candela neaprinsa și uriașă. Un ocean de lumină stă aprins în lumânarea mică a unui copil din biserică unei sfinte mănăstiri. De sus, ea nu exsistă. O grotă-n dealul acesteia, ascute genunchii unui om. Chipul ascuns în sacul glugii, împietrit, murmura întoarceri. Într-un palat de marmură și altul într-o vilă muzeu, foști diriguitori și mari vătafi, cu părul prea alb de lumină zilelor, multora furate, vor ajunge să numere clipe de eternitate cerând indurare. În marmură și-n
NEBUNUL de VIOREL MUHA în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Nebunul_viorel_muha_1366563950.html [Corola-blog/BlogPost/345941_a_347270]
-
nu mai vezi cei de văzut demult... te-ascunzi mai aprig după deget ca o rană și plângi cu capul ca o perlă în pământ. ce ți-am facut eu fiică dalbă cea după Chip asemănare că stai ca moartă împietrită albă și nici la cer nu ai strigare ? tot ocolești menirea-ți sfântă de-a te trezi în Taină ca o floare nici nu cobori paloarea-ți blândă în cămăruța inimii chemare... până la apusul vieții mai ai șansă mai ai
POEM HIERATIC V- OCHIUL MINŢII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/david_sofianis_1454259136.html [Corola-blog/BlogPost/381104_a_382433]
-
și colțuroase, se înălță, rupând și împrăștiind valurile, cine crezi? vraciul Merlin, mai urât, mai înspăimântător, mai cumplit ca oricând. — Te-ai speriat? rosti Octavia, cu răsuflarea tăiată. — Mai întrebi? Nici să țip n-am fost în stare. Am rămas împietrită. Vrăjitorul părea el însuși de apă, ai fi zis un fel de răbufnire, o cascadă cu brațe și ochi, cu chip și, mai ales, cu grai... — Ți-a vorbit? — Desigur. Și glasul îi era rece și umed, ca nămolul râului
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
viața altcuiva. Adânc în juru-mi caut, în calmul din privire, Răbdarea dintr-un echilibru mult prea ancestral, Care ar putea cumva salva dintru murire, Amantul singular de sincer, omul primordial. Nici limba n-o-nțelegem, din vorbe necitite, Pe buze împietrite, priviri ne rătăcesc , De-am încerca măcar în Morse a ne transmite Că tu mă mai iubești iubite..., inca te iubesc! Dramatic turnul ni se înalță se dilată Asemeni unui mult prea ipotetic început, Privirea noastră, ne- ntâlnită, neîntinata Senzual
BABILON de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1466718842.html [Corola-blog/BlogPost/373714_a_375043]
-
României.... V. EU CRED CĂ MAI EXISTĂ IUBIRE, de Ana Maria Bocai , publicat în Ediția nr. 1404 din 04 noiembrie 2014. Din sărăcie sufletească nu se naște nimic, Cuvântul își pierde esența, Răsună gol, lipsit de sens, Într-o lume împietrită , Lumea oamenilor fără suflet. De ce să îmi spui “iubito” Dacă sufletul tău , atât cât mai ai , e arid Și orice sămânță de sentiment Piere înainte să încolțească ? Din inimă Ți-am trimis o ploaie de iubire, Credeam că asta aștepți
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
iubire. Cândva am văzut o piatră Care săruta picăturile de apă, Ce-i mângâiau obrazul îmbătrânit de vreme. Citește mai mult Din sărăcie sufletească nu se naște nimic,Cuvântul își pierde esența,Răsună gol, lipsit de sens,Într-o lume împietrită ,Lumea oamenilor fără suflet.De ce să îmi spui “iubito” Dacă sufletul tău , atât cât mai ai , e aridși orice sămânță de sentimentPiere înainte să încolțească ? Din inimăți-am trimis o ploaie de iubire, Credeam că asta aștepți însetat,Ca să crești cu
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
din ce în ce mai aproape. pustiul scorojit râde pițigăiat la noi. -mlaștini domestice sordide, dragă! moliile căzute-n letargie drăcească dau fermecător culoare colbului din oase. pădurea livrească miroase a levănțică. crenguțele de brad pascal mângâie blând căpșunile din castron. act rebel? călător împietrit? Dumnezeul nostru-i un îmblânzitor de cobre indecente. Referință Bibliografică: - după storuri cosmice trase ? / - eul / Mihaela Doina Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2299, Anul VII, 17 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihaela Doina Dimitriu : Toate Drepturile
EUL de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1492425353.html [Corola-blog/BlogPost/372390_a_373719]
-
Zidul Plângerii noastre singura scenă din viață/ în care te simți tu însuți/ spatele la public cu degetele răsfirate, plângând/ cu inima pe zidul de granit/ te rogi pentru copiii tăi, poporul tău/ când lume-ți pare surdă..../ și zidul împietrit îți dă/ speranță/ îl părăsești, încet, cu fața spre el/ simțindu-i încă energia/ te întorci apoi spre cei care te-au rănit, ne-au rănit/ și încerci din nou să-nfrunți/ legea junglei noastre./ Ierusalimul meu, redă-mă...” (Noaptea
CELE OPT NOTE ALE GAMEI de GRETE TARTLER în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/grete_tartler_1463022721.html [Corola-blog/BlogPost/366122_a_367451]
-
scârțâie roata Urechea lui așterne tăcerea sub nea, Sănile trag după ele gloata De constelații până apune ultima stea. Atunci ies din cimitire străbunii Să mai dea sfaturi celor grăbiți, Însă sub privirea de gheață a lunii Rămân în cruci împietriți. Alunecă sănile pe vise de zăpadă Când timpul așterne tăcerea sub nea, Doar el a rămas în ogradă Și lacrima ce picură din stea. Undeva în adâncuri decantează vinul via De culoarea obrazului rușinatelor fecioare, Sub zăpezi,încă,mai germinează
GERMINAŢA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Germinata_de_sub_zapada_al_florin_tene_1326209580.html [Corola-blog/BlogPost/361559_a_362888]
-
avut o mulțumire sufletească. Reporter: În perioada când toate lucrurile va mergeau bine, v-ați gândit de ce nu aveti mulțumire sufletească, sau unde o puteți găsi? Mariana Timofte: Aveam o vecină care mă tot chema la biserică. Eram așa de împietrita, așa de răutăcioasa și așa de plină de sine, încât cum să mă fi dus eu acolo, că acolo erau oameni săraci. într-o zi, m-am dus cu vecină această la biserică și am început să merg în fiecare
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_mariana_timofte_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356497_a_357826]
-
Când binele, mila, ajutorul stau în cătușe, se mai poate mișca din loc țara aceasta înfrânată de sărăcie și descurajare?! De fapt, se dorește ca țara să fie urnită din groapa în care a căzut? Într-o societate cu sentimente împietrite, pentru ce vină execută pedeapsa un condamnat cu sentimente umane? Ce jocuri cifrate încarcă pedeapsa lui Gigi Becali atât de greu încât nu se mai ține cont că de bunătatea lui depinde licărirea unei ultime raze de speranță, pentru mulți
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_becali_cei_care_nu_se_aurel_v_zgheran_1386601295.html [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]