30 matches
-
săraci - lipiți: Hai la lupta/ Cea mare..." (Înfierarea); , Prin curte, unul câte unul,/ Din boxele de porci sunt scoși țăranii -/ Cei ce-au dormit către vânt,/ Vești stranii cunoscând și zvonuri/ Adeverite mai târziu: pe-un pat de lemn/ Sunt împilați; călăii îi încalecă,/ Cu clești de aur le scot limba;/ Șomoiog de cânepă înmoaie/ În bidonul cu venin de ierburi;/ Prinsă de cap, ca lipitoarea,/ Limba țăranului e amorțită:/ Se știe locul clevetirii; rădăcina/ De unde iese vorba cârtitoare -/ Cu ștergătoarele
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
li se spunea liderii Junei drepte), P.P. Carp și Titu Maiorescu. Eminescu, director la ziarul conservator Timpul (apoi a fost înlocuit din această demnitate), nu împărtășea acest punct de vedere, socotindu-l un proiect asasin la adresa românilor transilvăneni subjugați și împilați, s-a înscris și în Societatea "Carpați", menită să ducă la eliberarea fraților din Ardealul cotropit, și scria, cu radicală înverșunare, împotriva liberalilor, polemizînd cu C. A. Rosetti (directorul Românului), deși nu se știa și nu se știe dacă și
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
ordonez pe hârtie tot ce mă frământă; cuvintele și ideile își vor găsi singure drumul mai departe și eu am să mă trezesc într-o zi în fața lucrului împlinit: cartea pe care v-o dăruiesc din toată inima vouă, celor împilați, hăituiți, cinstiți, debusolați, vânduți pe un pumn de arginți, pentru interese meschine de neoameni, avari, egoiști, parveniți ș.a.m.d. Dar și acestora le doresc să învețe ce înseamnă iubirea, faptele luminoase, gândul bun, calea adevărului și dreptății. Fie ca
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
viciul călărind ca hunii el po(h)etul logothetul. Clopote se smulg din funii și-n poetica țărânii port și navă/cimitirul leapădă cu trandafirul duhul tămâind mireasma arsă la catapeteasma spinului aminului. Crucea-n piatră netăiată piatra-n stâncă împilată stânca-n munte răstignită zac și tac în stalagmită lacrima neîntrupată. Dalta/fulger n-a ajuns mutul azimut ascuns sunetul în șlefuire literele la galere legănând într-o psaltire un copil ca un pistil sânge-ntors din alte sfere. L-au
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
desparte capul de inimă... Sperăm că în calitatea ta de marxisto-comunist “generos și ușor utopic”, să înțelegi de ce vor oamenii să-ți “naționalizeze” blogul! De fapt, mă așteptam să-l distribui benevol(distribuția Pareto?),în rații mici, să ajungă tuturor “împilaților” și nu să te comporți că un baron care-și urechează iobagii pt că i-a prins braconindu-i pădurile! Cît despre obtuzitatea facocereasca cu care RESPINGI EVIDENȚĂ(“nu văd argumentul lui Platon,nu vreau să zic ba da”..),molfăind “sensuri
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
creeze o școală, să dea un număr de elemente bine pregătite, care au cerut reforme democratice, ca votul universal și exproprierea moșiilor boierești și mănăstirești. Și la Iași, de la catedrele pe care le-a deținut, el a cerut pentru masele împilate, drepturi politice și condiții de viață omenești. Cu tot programul școlar extrem de încărcat, Simion Bărnuțiu a fost atent, la manifestările vieții sociale și politice, exprimîndu-și, în diferite modalități (lecții sau scrisori), atitudinea avansată care continua linia fundamentală exprimată in 1848
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
și universalitatea izbăvitoare a patimilor Fiului Lui Dumnezeu, era în definitiv un gest epopeic, conjunctural și trebuincios pentru a gândi în voie o “soluție” definitivă de a scutura lanțurile supunerii și a redobândi libertatea atât de prețioasă a unui popor împilat, norodul lui Israel și al lui Avraam, Isaac și al lui Iacov. La intrarea în Bethleem, grupuri-grupuri dau târcoale, se tocmesc și cumpără dintr-un târg unelte și bunuri de-ale gurii necesare întoarcerii acasă la vetrele lor, nu înainte de
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
În vremea studenției ceata s-a răsfirat, dar viața a curs lin printe meandre. Ne vedeam vara la Rucăr, în joc de billiard cu chegle, chibițat la poker ori în urcuș pe piscuri pentru chiolhane la proțap. Timpul de adevăr împilat a închegat familii și-a dezbinat prietenii, cu ascunziș și temeri. Iar anii presărați cu bine și cu tot și-au scurs menirea-n neștiut. Prietenia ne-a adunat, cununia ne-a înmulțit, tulbur de vreme ne-a-mpărțit și moartea ne-
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
Bălcescului din zorii revoluției pașoptiste Sau, cum ar spune poetul sfințind prin adeverirea metaforei porunca vremurilor noi, „după o îndelungată noapte istorică, petrecută în cătușe și gemete, în lacrimi și răbufniri năpraznice, mângâiate și călăuzite însă necontenit de steaua speranței, împilații veacurilor izbutiseră să ajungă ziua cea mare a înlăturării lanțurilor și a proclamării libertății și unității visate de înaintași”. George Nicolae-PODIȘOR Referință Bibliografică: Unirea cea Mare ! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I, 01 decembrie
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
1936, p.259. ). Trick precizează și mă deslușit funcția bufonilor și a conducătorului: Îl regne: nous rions... Acești bufoni ai lui Cromwell au conștiința lucida a rolului pe care-l îndeplinesc. Hugo a întruchipat în bufon atitudinea protestatara a celor împilați, împotriva tiraniei și a abuzurilor. Precizam că adevăratul personaj principal al piesei lui Hugo, si in acelasi timp cel mai complex, este Triboulet. În bufonul din Regele petrece trebuie să vedem în primul rând protestul poporului față de asuprirea și inechitatea
FUNCŢIA BUFONULUI ÎN TEATRUL LUI VICTOR HUGO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342540_a_343869]
-
știe-acel creștin Cum să treacă peste toate Piedicile care-i vin. Cu Iisus orice se poate. CE-I PREA MULT STRICĂ Prea mult de Țeghea m-am legat Punând acolo începutul Dar Dumnezeu nu m-a lăsat Să fiu acolo împilat. Prea mult de Țeghea m-am legat Să uit nu voi putea Că primul șanț noi l-am săpat Și, iată, azi e mănăstirea. Prea mult de Țeghea m-am legat Dorind a face-un Sfânt Locaș Măicuțele le-am
DESTAINUIRILRE UNUI DUHOVNIC (POEME) de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381959_a_383288]
-
totuși, spune acesta “este așadar un miracol că acest popor (!) și nu altul (!) se reprezintă încă atât de unitar și mai are o vădită conștiință de sine! Dar pentru câtă vreme!?”. “Pentru că în marea parte a existenței sale a viețuit împilat, exploatat și înșelat. Înșelat de cel venit de afară, de cel ce i-a fost trimis stăpân, sau chiar de cel de un neam cu El”, vorbind despre oportunismul său, “sau, mai pe înțelesul cuvintelor noastre- șmecheria”, despre lipsa rigorii
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
totuși, spune acesta “este așadar un miracol că acest popor (!) și nu altul (!) se reprezintă încă atât de unitar și mai are o vădită conștiință de sine! Dar pentru câtă vreme!?”. “Pentru că în marea parte a existenței sale a viețuit împilat, exploatat și înșelat. Înșelat de cel venit de afară, de cel ce i-a fost trimis stăpân, sau chiar de cel de un neam cu El”, vorbind despre oportunismul său, “sau, mai pe înțelesul cuvintelor noastre- șmecheria”, despre lipsa rigorii
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
amintirile. Romanul se înscrie printre creațiile valoroase ale literaturii noastre noi, ale poeziei noastre de proporții”. • Eugen Campus. - Act de acuzare. În: Viața românească, nr.2, febr., 1953: „Scrisă cu pasiune, cu ură necruțătoare față de exploatatori și dragoste pentru masele împilate, noua lucrare a lui Zaharia Stancu, Dulăii, constitue un act de acuzare împotriva regimului burghezo-moșieresc. Scriitorul a ales o perioadă istorică de maximă încordare: vara și iama anului 1906, în jurul răscoalelor din 1907. Prima parte a povestirii lămurește premizele cazului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realitate mult doritul cuvânt libertate, iată că din nou într-un alt decembrie, urât și friguros, sărac, poate chiar mai sărac de data aceasta, se aude iar ca un geamăt de peste timp, acest cuvânt, atât de îndepărtat de poporul acesta împilat, nu de către străini de aiurea, ci de către proprii lor concetățeni. Adrian Sobaru, electricianul de la TVR, a ales calea sa proprie, pentru a protesta împotriva relelor din zilele noastre, rele, care erau de neconceput chiar și pe timpul lui Ceaușescu. Când Boc
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
blând și răbdător manifestațiile, mitingurile și moțiunile, nu le mai periclitează liniștea, pot să doarmă liniștiți în fotoliile lor moi parlamentare, fiindcă știu precis că jandarmii și sepepiștii sunt destul de specializați pentru a crea cordoane perfecte între ei și poporul împilat ajuns la disperare. Chiar și nădejdea cea mare a pârliților, Măria Sa Presa nu mai are acum forța de a mișca oamenii, iar elita sau așa zisa elită a țării, intelectualii cei mai mari sunt de mult pe statele de plată
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
formă vie relativ acceptabilă, aceea a primei și unicei viețuitoare aflate în imediata apropiere, respectiv a animalului titular al vizuinii! Un bursuc! *** Acum, urmează Arhanghelul, tu, Mare Maestru, îți vei putea duce la capăt misiunea. Un suflet drept, batjocorit și împilat, a strigat cu amărăciune către Tronul Celui Prea-Mărit și a cerut, pentru Pământ, pedeapsa cea mai aspră. Cel Milostiv l-a auzit. S-a îndurat și s-a înduplecat. Și i-a chemat pe toți mai marii Îngerilor Necuprinsului, care
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o parte a ei pe Prutul graniță între două state românești. Și nu pentru că președintele Ion Iliescu ar fi vrut... Iată de ce, nu pentru că aș avea intrare oricând la omul ajuns președinte, ci pentru că l-am simțit suferind pentru existența împilată a națiunii românești, nevoită să accepte un alt DIKTAT, îmi aplec și capul și condeiul în fața patriotului: DOMNUL Ion Iliescu. Președintele României. (Meridianul, An II nr. 18 (147) Luni, 12 februarie 2001, Editorial) EMIL CONSTANTINESCU Venit la Vaslui, în campanie
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care fusese invitat) este un prilej pentru narator de a face o disecție a organismului social albanez mutilat psihologic de doctrina marxist-leninistă a Conducătorului (cu episoade trecătoare de titoism, de maoism, dar mai ales de stalinism) și totodată terorizat și împilat de mecanismele suspiciunii și ale denunțului. Obișnuit să-și disimuleze adevăratele sentimente și reacții, naratorul colectează nuanțele psihozei învederate de relațiile interumane definitiv otrăvit. Supunându-se el însuși acelui ralenti analitic instaurat de romancier, protagonistul ajunge să se întrebe dacă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
o parte a ei pe Prutul graniță între două state românești. Și nu pentru că președintele Ion Iliescu ar fi vrut... Iată de ce, nu pentru că aș avea intrare oricând la omul ajuns președinte, ci pentru că l-am simțit suferind pentru existența împilată a națiunii românești, nevoită să accepte un alt DIKTAT, îmi aplec și capul și condeiul în fața patriotului: DOMNUL Ion Iliescu. Președintele României. (Meridianul, An II nr. 18 (147), luni, 12 februarie 2001, editorial) Din interviul din ianuarie 2005 de la Vaslui
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
încă de la sfârșitul războiului pe teritoriul României. Revoluția din Ungaria din 1956, precum și povestea coabitării noastre cu vecinii de apartament, în cartierul Grivița Roșie - două evenimente: unul extraordinar și răsunător ca un sunet de trâmbiță anunțând prima deșteptare a popoarelor împilate, celălalt mediocru și obscur ca imaginea vieții oamenilor supuși regimului totalitar - au avut asupra existenței noastre o influență hotărâtoare. Gândindu-mă la ele mult mai târziu, am fost surprinsă de evidența lucrărilor destinului, de acea înlănțuire neprevăzută care poate să
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
credibilitate. În al doilea rând, șia construit un personaj cu priză la public. Prin el, Cristian Tudor Popescu transmite ideea că e un om din popor și pentru popor, veșnic nemulțumit de felul în care cei mulți sunt prostiți și împilați. (Veșnic, pentru că frustrările celor mulți sunt, la rândul lor, veșnice.) De-aici încruntătura, rictusurile sarcastice (trebuie să recunoș tem că îl ajută și fața foarte mult - osoasă, mobilă și expresivă; închipuiți vă un rubicond în rolul „durului“ Popescu și o să
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
2000, 7-8; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți (1775-2000), Cernăuți, 2000, 471-481; Mihai Iacobescu, „Iluzii și lanțuri”, „Bucovina literară”, 2002, 3-4; Mihai Cimpoi, Critice, II, Craiova, 2002, 183-185; Mircea Popa, Vasile Tărâțeanu, poetul Bucovinei împilate, „Familia română”, 2003, 3-4; George Vulturescu, „Dinafară”, PSS, 2003, 150-153. G. B.
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
unei îmbunătățiri determinate și generalmente recunoscute; va respinge taxele de timbru și de înregistrare, pentru că nimicesc cu totul principiul gra tuității justiției și lovesc mai mult în acele stări ale societății, cari, fiind mai lipsite de instrucțiune, sunt mai lesne împilate. Ea va stărui încă pentru desființarea legii băuturilor spirtoase. În fine, presa va cere revizuirea sistemei existente de dări, din punctul de vedere al justiției, al echității și al egalității. XII Presa va apăra naționalitatea și autocefalia bisericii noastre contra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cum cântă neamțul în România, Ghimpele, an. XIII, nr. 36, 22 oc tombrie 1872, p. 3 (poezia are în total șase strofe). Din Telegraful: gașpar-vodă Țara geme de durere Și tu, Prințe, ai uitat, Ducând timpul în plăcere, Pe poporul împilat!... Gașpar, Gașpar te deșteaptă Vezi poporu-i subjugat, Timpul fuge, nu așteaptă Mâine el e răsculat! Și din munte până-n mare Toți, ca unul, vom striga: Fugi, te du peste hotare, Nu te vrem, măria-ta!21 Mă opresc aici. Aceasta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]