10 matches
-
ouă și în Vrancea, în Oltenia, etc. În ziua de azi se întâlnesc și alte tehnici: încondeierea cu ceară colorată, cu ceară arsă, cu tusuri, etc. La urmă, ouălor li se dă luciu cu lac. În cultura populară actuala, ouăle împistrite sunt, mai mult, obiecte de artă. Este o adevărată industrie a încondeierii ouălor, care constituie mândria Paștelui bucovinean. Ele sunt vândute și peste hotare (mai ales cele din Bucovina), fiind deosebit de apreciate și de străini. Însă tradiția general ținută de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
să fie folosite, transformând vopsirea ouălor într-o formă de artă și un talent pentru experți. Astăzi, ouă adevărate sau din lemn sunt pictate cu desene complexe, sau decorate cu diverse podoabe și puse la vânzare pe durata întregului an. Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începand cu ziua de marți până vineri, pe lânga simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie "împistritul", folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
diverse podoabe și puse la vânzare pe durata întregului an. Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începand cu ziua de marți până vineri, pe lânga simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie "împistritul", folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă. Deși femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însa, și excepții când, familii întregi cunosc și practică acest mesteșug. În zona Bucovinei tradițiile
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
de artă. Deși femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însa, și excepții când, familii întregi cunosc și practică acest mesteșug. În zona Bucovinei tradițiile supraviețuiesc cu greu schimbărilor însă exista oameni care duc mai departe meșteșugul împistritului și care iși invată cu drag și cu răbdare copiii tainele încondeierii ouălor. Sărbătorirea Anului Nou a fost permisă și în timpul regimului comunist, pentru că aceasta nu avea o conotație religioasă. Se crede că nici o persoană nu ar trebui să petreacă
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
de foști domnitori și boieri moldoveni (Mușatinii, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Ștefan Tomșa, Alexandru Lăpușneanu, Familia Movileștilor ș.a.), fiecare cu culoarea sa specifică: Voroneț (albastru), Humor (roșu), Sucevița (verde), Moldovița (galben) și Arbore (combinație de culori). Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începând cu ziua de marți până vineri, pe lângă simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie "împistritul", folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
Humor (roșu), Sucevița (verde), Moldovița (galben) și Arbore (combinație de culori). Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începând cu ziua de marți până vineri, pe lângă simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie "împistritul", folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă. Deși femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însă, și excepții când familii întregi cunosc și practică acest mesteșug. În zona Bucovinei tradițiile
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
de artă. Deși femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însă, și excepții când familii întregi cunosc și practică acest mesteșug. În zona Bucovinei tradițiile supraviețuiesc cu greu schimbărilor însă exista oameni care duc mai departe meșteșugul împistritului și care își învață cu drag și cu răbdare copiii tainele încondeierii ouălor. Imagini
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
ta/care nu semăna cu nimic pe lume,/dar era mereu ca aceea/când m-ai luat,/... /de la gară. “ („Ochii tatei”) „În obor, aplecat peste nicovală/ Cita/își bătea coasa. /L-a primenit Bunica/într-o cămașă albă/cu brâu împistrit,/i-a dat traista,/apă-n cârceag. Și-a plecat la cosit. Era Bunicul ca un sfânt,/deasupra ușii din Biserică,/pictat. Bunicul meu cel bun/și blând... “ („Cita”) ploua/peste mine și în mine/ Cum să te ajut/când
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
oftezi dup-a ta fată, cu ciubucul între dinți? Să te primbli și să numeri scânduri albe în cerdac? Mult bogat ai fost odată, mult rămas-ai tu sărac! Alungat-o ai pe dânsa, ca departe de părinți În coliba împistrită ea să nasc-un puiu de prinț. În zadar ca s-o mai cate, tu trimiți în lume crainic, Nimeni n-a afla locașul, unde ea s-ascunde tainic. VII Sură-i sara cea de toamnă; de pe lacuri apa sură
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
arătau de parcă ar fi dansat fără Întrerupere cine știe câte zile, așa ca În filmul Și caii se Împușcă, nu-i așa? Se târau de ici-colo și nu se Îndemnau la vorbă. Aveau ochii roșii și umflați ca niște ouă de Paști Împistrite, puse În cuiburi de lavandă. O frumusețe! Seara, când se lua curentul, și se lua În fiecare seară, ochii le străluceau În Întuneric precum mira televizoarelor color, vândute pe liste de așteptare, la care lumea se uita cu respirația tăiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]