39 matches
-
va fi în stare să înțeleagă ce a citit? Și, dacă va înțelege, o va face într-un moment în care sufletul lui va fi poros, dornic să absoarbă, așteptându-și într-o blândă feminitate întregirea sau, dimpotrivă, închis și împlătoșat de orgoliu, suficient sieși, reflectând sigur de el și deformator orice gând ce s-a apropiat din afară, orice durere care încă nu l-a atins?" însă din păcate calvarul așteptării autorului (așteptarea, o așteptare înfrigurată, cu deschidere, am zice
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
este minunat în lumea asta. Copilul meu trebuie să parcurgă niște texte imbecile, un amestec halucinant de scriitori minori și scriitori importanți - care să îi facă credibili pe ceilalți - de teme patriotice vechi și prăfuite, trebuie să facă propoziții cu "împlătoșat", să învețe poezii și texte scrise de Marcela Peneș și presărate prin manuale. Texte care sînt parcurse conștiincios la ore, citate, unele, memorate. S-au terminat poveștile fantastice ale lumii, poeziile cu haz, fabulele, gata cu toate și cu toți
Cui i-e frică de manuale? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7903_a_9228]
-
adînc și îndelung secretul cel mai intim de sub mătăsurile sublime. Ca vechi medicinist știu că celulele mucoasei olfactive au aceeași origine ca și celulele mucoaselor genitale. Olfacția e stimulentul numărul unu al erecției! Și mi-i închipui pe acești bravi împlătoșați în ce situație delicată se puneau în nădragii lor de fier! Iar ele, celestele, inocentele, virginele întru eternitate, știau, ba chiar căutau să producă efectul bățos! Posibil că, înfuriat pe oameni, îmi descarc, nestingherit, fierea pe personaje. E și asta
Săracul Mugur, cîte scandaluri nu i-am făcut... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13639_a_14964]
-
Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1439 din 09 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului La o fereastră a vechiului castel, Printre armuri și artefacte, Cântă bătrânul menestrel Cu gândurile prea departe, La baluri cu prințese fine Și cavaleri împlătoșați, Iar cântul său, parcă devine Ecoul anilor îndepărtați. Cu pletele lui lungi și sure Căzute pe cămașa alb-albastră, Privirile poate să-ți fure, Ca o statuie la fereastră. Doar mâinile se mișcă blând Pe cobza strânsă prea solemn, Iar sunetele
MENESTRELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384594_a_385923]
-
galop. Carul își continua drumul spre Galați. Cei șase ieniceri care formau escorta capturii domnești, călăreau tăcuți, aproape unul de celălalt. Fuseseră recrutați din stepele tătare și erau în stare de orice crimă, pentru o pungă de bani în plus. Împlătoșați, pe cap cu cucile ienicerești, cu lingura de lemn în loc de panaș, cu archebuzele la umăr și furcheții la mâna stângă, se clătinau la fiecare mișcare a cailor. Când săltau după șei pungile cu praf de pușcă de la cingătoare le loveau
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
coardă arcului, "Luváh și Vala plutesc Triumfator în ceru-nsîngerat, si chipul Omenesc nu mai există". Fiind numai urechi, aștrii-auziră, și prima rază-a dimineții porni napoi: El către Tatăl său strigă "pleacă! pleacă!" fu însă Prins deodată, Si in oțel împlătoșat, si Calul sau cu semeție necheza; el bătălia o simți 405 În depărtări. Și năpustindu-se-ndărăt, roșu de mînie, Tatăl cel Puternic Își apucắ strălucitoarea cată de cioban, cu nestemate și cu aur smăltuita; o învîrți în jurul Capului, cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mânăstirii. Pâlcul de oșteni abia răzbate. În frunte merge un oștean călare ca să deschidă calea. După el vine un călăreț cu chipul rotund și privirea semeață. Calul lui e numai spumă. Stă drept În șa. Pletele Îi curg pe spatele Împlătoșat, ca valurile pârâului care Îi duce cine știe unde. Călărețul acesta este Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei. Ce apă este asta ? Întreabă domnul Ștefan. E Putna, Măria ta - răspunde oșteanul din frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-i, cine-i? (un șoimar intră) ALEX[ANDRU] Ce zgomot se aude? ȘOIMARUL Măria Ta, o minune s-a întîmplat. Azi, adunată fiind împrejurul castelului domnesc mulțime de oameni câtă frunză și iarbă, fiind zi de Direptate mare, un tânăr împlătoșat a adormit la o parte de osteneală în arșița soarelui. Atunci, ce să vezi? Un vultur mare își întinse aripile drept soare deasupra lui, de dormea tânărul în umbra lui. Oamenii făcură cerc împrejurul lui și se uitau cu mirare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
neadormită, de mormânt luminătoare. [REPLICI RĂZLEȚE] 1 2276 Om nu mare la făptură, dar voinic nevoie mare. 2 2282 Dacă inima-i vârtoasă, fie zidul cât de slab, Căci în inimi e cetatea, bade Gruie Basarab. 3 2254 Între mâni împlătoșate răzimând a sale tîmple: "De-om muri - întreabă jalnic - oare ce-o să se întîmple? " 2276 - De-om muri, atâta rău. Iară platoșele noastre sunt mâncate de rugină {EminescuOpVIII 233} MIRA 2254 [PERSOANELE MIHAI VODĂ Domnul Tării Românești TOMA NOUR - HILARIU
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
asupra românilor, auzi că ei se pregătesc să năvălească asupra orașului Serras și, fără să fi cercetat întîi bine numărul exact al inamicilor, dădu îndată semnal din trâmbiță să plece împrotiva lor, încălecă el însuși cel dentăi calul de bătălie, împlătoșat și armat până-n dinți, întinse sabia-nainte contra unui inamic ce nu se vedea încă și porni în galop, cu toată oastea tot mereu înainte, parc-ar fi mers la un vânat cu hăitași sau la vreun joc de întrecere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fugă îndată după începutul luptei și-naintea unei ciocniri serioase, lăsîndu-se urmăriți cu și mai mare necumpătare de cătră aprinzăcioșii latini; dar după o fugă de vro două mile, se-ntoarseră repede, se reculeseră și ademeniră pre nesocotiții cavaleri, greu împlătoșați, alergând pe cai grei ce-și pierduseră sufletul și osteniți, și-i atraseră tocmai în locul unde li se pusese cursa. De aci izbucni Ioannițiu; un nuor negru și greu de dușmani învăluie din toate părțile pe vitejii cavaleri, carii nici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
șirurile lor preste tot cinci legiuni mai mari, dușmanii într-ale lor numai patru, dintre cari una se compunea din persieni, ce apăruseră la chemarea catalanilor. Bătălia începu cu năvala alanilor și turcomanilor asupra catalanilor, iar acești din urmă, greu împlătoșați, eminent de viteji și sperând un apropiat ajutor, își bat în liniște joc de săgețile azvârlite asupra lor, rezistă ca un zid tare și-și mențin inimoși poziția lor. Deodată și fără a fi siliți alanii și turcomanii se risipesc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de odihnă, dar calul lui Mitsuhide se oprise, iar seniorul stătea în șa, profilându-se pe cerul înstelat. Observând că, pentru moment, n-avea de gând să pornească, generalii din jur, îmbrăcați în armuri scânteietoare - și lungile șiruri de oameni împlătoșați, steaguri și cai din urma lui - așteptau, neliniștiți, în întuneric. — Undeva într-acolo susură un izvor. Aud murmur de apă, pare-mi-se. — Acolo e! Apă! Bâjbâind prin bălăriile râpei de lângă drum, unul dintre militari descoperi, în sfârșit, un pârâiaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu aripi și nimb de aur. Lazăr, înfășurat în bandaje ca o mumie, se ridica în capul oaselor în cutia verzuie a mormântului, pe când Isus îi arăta un pergament răsucit pe care scria, probabil, "Scoală-te și umblă". Arhanghelul Gavril, împlătoșat, cu lancea sprijinită de umăr, purta și el un astfel de pergament. Fiecare icoană, desprinsă din perete, lăsa în urmă un dreptunghi palid, pe care se umflau pânze subțiri de păianjen.Lemnul ramelor, putred, era străpuns de mii de găuri
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să mă desfătez, Dar oricât m-ați întrebat, Fată n-am de măritat. Da-mpăratul din apus Au venit și nu s-au dus, Două vorbe că mi-au spus, Inima că mi-au supus. Era mândru și-narmat, Un oștean împlătoșat, Era mândru și voinic, N-avea grijă de nimic. El înnalt și eu înnaltă Ne sta bine la olaltă, Potriviți cu de prisos Eu frumoasă, el frumos, Amar mie-ntr-un suspin Lacrimile vale-mi vin, Cu năframa de le
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de mac Cu oscior de liliac Ca să nu mă dau de leac. Nu auzi cum sbor prin ramuri, Țip în horn și bat în geamuri? Nu sunt tânăr fără minte Prins de dulcele-ți cuvinte, Nu curtean înfumurat Nici oștean împlătoșat Ci eu sunt Sburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, 112 {EminescuOpVI 113} Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Căci sunt slab de-mi plângi de milă, Orb ca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dezmorțească. Apoi începea să citească, pe sărite, e drept, ca totdeauna când vrei să ajungi iute de pe un mal pe altul. Află astfel că există un fel de cod al făuritorilor de statui. Și anume al celor ce înfățișează călăreți împlătoșați. Când calul este proptit pe postament cu toate patru picioarele se cheamă că războinicul călăreț a trecut teafăr prin războaie, murind creștinește, în patul lui. Când calul are unul dintre picioare ridicat, mai ales dreptul din față, înseamnă că stăpânul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
al mării. Purtăm pe frunți cununi de biruință; Din ciunte arme am făcut trofeu; Din aspre trâmbiți, vesele taifasuri; Din marș războinic, pași suavi de danț. Brăzdatul Marte chipul și-l descruntă, Și-acum, În loc să sperie vrăjmașii, Încălecat pe cai Împlătoșați, El dănțuie-n iatacuri de domnițe La mângâiosul cântec al lăutei. Dar eu, ce nu-s strunit pentru hârjoane Și nici nu mă răsfăț În dulci oglinzi, Eu, crunt ciuntit, ce nu pot să mă-nfoi Pe lâng-o nimfă legănată-n
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
stinge și iertarea îi ia locul, între greci și latini, dar și între venețieni și genovezi, pilda fiind dată chiar de basileu, care se alătură ultimilor o sută de luptători ai Cetății pierdute (Aleoo ee Polis!), căzând sub săbiile ienicerilor împlătoșați. Giustiniani însuși e rănit și condus la corăbiile lui de pe mare. Frații Guacchardi părăsesc ultimul turn al zidului. Palatul imperial al Blahernelor este și el abandonat de venețieni. Urmează jaful avuțiilor și pângărirea simbolurilor puterii, culturii și credinței bizantine. Evangheliile
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
1.1 Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Bărcănești, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Bărcănești, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut despicat. În dextra, tăiată sus, pe azur, un braț împlătoșat, de argint, întors spre stânga, ținând în pumn o sabie de argint. Jos, pe azur, o cheie de argint dispusă în fascie, cu floarea orientată spre vârful scutului. În senestra, pe azur, o biserică de argint văzută din față, cu
HOTĂRÂRE nr. 819 din 27 mai 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158497_a_159826]
-
cu floarea orientată spre vârful scutului. În senestra, pe azur, o biserică de argint văzută din față, cu o singură turlă, având ferestre încadrate între coloane și un pridvor cu trei deschideri terminate cu arcade rotunde. Semnificația elementelor însumate: Brațul împlătoșat, ținând în pumn o sabie, și cheia sunt elemente componente din stema familiei Bărcănescu, a cărei existență este legată de localitatea Bărcănești. Biserica redă Mănăstirea Ghighiu. Coroana murală, de argint, cu un turn crenelat, semnifică faptul că localitatea are rangul
HOTĂRÂRE nr. 819 din 27 mai 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158497_a_159826]
-
face referire în articolele 12 și 13 │ Peste │ Necroza pancreatica infecțioasă (NPI) │ Viremia de primăvară a crapului (VPC) │ Boală renală bacteriană (BRB) │ (Renibacterium salmonidarum) │ Furunculoza (Aeromonas salmonicida) │ (Boală enterica a gurii roșii) (BEGR) │ (Yersinia ruckeri) │ Gyrodactylus salaris │ │ Crustacee │ Ciumă racului împlătoșat (Aphanomuces │ astaci) Anexă 2 la normă sanitară veterinară ZONE AUTORIZATE Capitolul I Zone continentale pentru peste (coloana 2 a listei ÎI din anexă nr. 1) A. Definiția zonelor continentale O zonă continentală constă în: a) o parte a teritoriului care
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 28 martie 2006 privind condiţiile de sănătate a animalelor, care reglementează punerea pe piaţa a animalelor şi a produselor de acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177198_a_178527]
-
de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Pe pieptul acvilei se află un alt scut de dimensiuni mai mici, tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, un dextroșer împlătoșat, de argint, ținând o spadă, de asemenea, de argint, înzestrată de aur, poziționată în bară, în care este înfiptă o inimă roșie; 3) pe verde, două securi consulare române, naturale, încrucișate în săritoare. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Pe pieptul acvilei se află un alt scut de dimensiuni mai mici, tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, un dextroșer împlătoșat, de argint, ținând o spadă, de asemenea, de argint, înzestrată de aur, poziționată în bară, în care este înfiptă o inimă roșie; 3) pe verde, două securi consulare române, naturale, încrucișate în săritoare. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă
ORDIN nr. 126 din 17 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233571_a_234900]
-
de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Pe pieptul acvilei se află un alt scut de dimensiuni mai mici, tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, un dextroșer împlătoșat, de argint, ținând o spadă, de asemenea, de argint, înzestrată de aur, poziționată în bară, în care este înfiptă o inimă roșie; 3) pe verde, două securi consulare române, naturale, încrucișate în săritoare. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246484_a_247813]