5,758 matches
-
să vă las drept amintire. Restul va trebui să cautați prin descoperire. Doar atunci veți mai putea simții gustul meu de femeie și vă veți putea bucura de tot ce -i mai feeric în astă lume. Și de atunci, frunzele împletite din fel de fel de șuvițe și croieli tivite în modele au ascuns privirii tot ce natura umană primise în dar din măinile divine ale modelatorului. Au trecut ani, veacuri și epoci, femeia a rămas aproape aceeași. Istoria a început
E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1453543721.html [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
-
călătoriei spre vest și multe altele. (O listă a cărților sale se găsește pe internet, pe blog sau pe facebook, cu accesarea numelui traducătorului.) Constantin Lupeanu a fost diplomat și ambasador al României în China, Thailanda, Vietnam, Singapore. El a împletit admirabil activitatea de diplomat cu aceea de scriitor și traducător. I-am solicitat cărturarului român un interviu și a fost de acord să stăm de vorbă, respingând de la bun început cuvântul interviu, care i se pare convențional, rece. ------------------------------------ Doina DRĂGUȚ
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
Letopisețelor și ai voievozilor pentru care pământul românesc era singura Evanghelie. Are în spiritul său un vuiet care ne cheamă să ne întoarcem cu fața spre icoanele din care am primit Binecuvântarea și Legile strămoșilor. Destinul poetei Maria Oprea este împletit de ursitoare cu destinul României, așa cum lumina se împletește cu ea însăși până ajunge propria sa aură. Poeta și eroina populară din Apuseni îi este României și sieși, cântecul din Duhul lui Dumnezeu. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! Laurian Stănchescu
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
singura Evanghelie. Are în spiritul său un vuiet care ne cheamă să ne întoarcem cu fața spre icoanele din care am primit Binecuvântarea și Legile strămoșilor. Destinul poetei Maria Oprea este împletit de ursitoare cu destinul României, așa cum lumina se împletește cu ea însăși până ajunge propria sa aură. Poeta și eroina populară din Apuseni îi este României și sieși, cântecul din Duhul lui Dumnezeu. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! Laurian Stănchescu
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > PE MALUL APEI Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului „ pe malul apei se împletesc cărări ce duc la moară acolo mamă te zăresc pe tine într-o căscioară”, când pașii mei trec pe cărări din margine de apă tu porți pe spate alte zări, acasa-mi faci agapă, măicuța mea, tu ești un fum
PE MALUL APEI de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1473448341.html [Corola-blog/BlogPost/375913_a_377242]
-
zbuciumat luminile-absolute Că șarpele-i de vină, și odiseea. Și s-a creat hotar din infinit, Iar timpul și-a urzit în chip memorii, S-a rupt o umbră din visul nedospit, Iubirea sinelui în trupu-ncătușării. Povești și farmece au împletit poeme Și ochii s-au pierdut la zidul morții, Iar lacrimile-au amintit durere, Și clipe au născut sufletul cărții. În limbi străine s-a împrăștiat iubirea, Străină-n duh, modernă-i omenirea ! Referință Bibliografică: SONET IV / Aurel Auraș : Confluențe
SONET IV de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_auras_1491032124.html [Corola-blog/BlogPost/342890_a_344219]
-
somnul de nici două ore. Fusese duminică. La hanul Ardei, lumea se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care băteau pardoseala salonului cu opincuțele prinse cu șnur negru, ce se împletea peste ciorapii de lână seină sau albă, până aproape de genunchi. Feciorii, pui de domnișani, îmbrăcați în frumosul costum național, cu opinci din talpă, pantaloni din dimie albă, făcută în casă, strânși pe picioare, scoțându-le în relief pulpele sănătoase, pline
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
avea decât 34 de ani. Un om, campion balcanic, decorat cu cel mai înalt titlu pentru decatlon, „Ludo pro România” („Eu joc pentru România”). NOTĂ. Cele prezentate sunt realități domneștene ale deceniului II și III din veacul al XX-lea, împletite cu ficțiunea condeierului. Real este că aici, în Domneștiul basarabilor, a trăit Nicolae Ogrinja, dublu campion balcanic, în 1928 și 1929, țăran isteț, care-și lăsa coarnele plugului și clarinetul purtat mereu în buzunarul din căptușeala vestei de dimie, pentru
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
vârtejul de patimi și visˮ (Ce-i frumusețea), o natură ale cărei taine vrea să și le însușească (cf. În munți, Vânt de apus, vânt de răsărit, Femeia, Am plecat, Taine, Acasă, Îndemn ș.a.), în volumul Darul muntelui povestirea se împletește cu elementele de basm, iar Nana o înfățișează pe autoare ca „fiică a munțilorˮ, ce descoperă Apusenii la maturitate, alături de copiii și adulții în preajma cărora trăiește. Maria Ioniță creează un univers ficțional în care elementele reale se împletesc cu ficțiunea
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
povestirea se împletește cu elementele de basm, iar Nana o înfățișează pe autoare ca „fiică a munțilorˮ, ce descoperă Apusenii la maturitate, alături de copiii și adulții în preajma cărora trăiește. Maria Ioniță creează un univers ficțional în care elementele reale se împletesc cu ficțiunea, istoria cu mitul sau legenda. Atât în poezia, cât și în proza sa, descoperim un topos magic, care vrăjește, în care sunt greu vizibile delimitările dintre adevărul obiectiv și imaginar. De altfel, câteva dintre cărțile anterioare ale Mariei
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
împrumuta ceva din făptura soarelui. Și va fi biruitor pentru încă un an de speranță. După el, se vor naște pajiștile de violete, toporași, lăcrimioare, brândușe. Tot într-un ton nostalgic este și poezia „Gânduri” în care stările sufletești se împletesc cu fenomenele atmosferice „În rătăciri fugare ca picurii prin ploi”. Destul de multă tristețe degajă și această poezie, stare provocată de dispariția iubirii și de căutarea zadarnică a ei. Registrul nostalgic se schimbă în următoarea poezie, intitulată „Buchețele violete”, și e
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
mai 2016 Toate Articolele Autorului Nu scriu nimic! doar fac din șoapte-o carte să râdă-mpovărat în cinstea mea, să vadă cum se stinge-n ea o moarte și alții cum în brațe o vor lua. Nu scriu nimic! doar împletesc cuvinte din roua gândului ce-mi curge-n toc amară, bucăți din suflet cad pe foi cuminte, dar nu regret nimic din ce-o să doară! Nu scriu nimic! doar odihnesc eternul, și plâng,și râd, de dor și de-ntristare
NU SCRIU NIMIC! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1463039368.html [Corola-blog/BlogPost/382170_a_383499]
-
soră cu natura, încolăcindu-se, completându-se, ridicându-se laolaltă spre poarta deschisă a Paradisului. De jur împrejur, falnice și somptuoase, vârfurile munților înțepau cu gingășie, din loc în loc, mantia cerească, ca o cupolă de circ răsturnată. Verdele crud se împletea filigranat în sute de nuanțe comprehensive, iar pământul respira liniștit, primind cu bucurie adevăratul festin ce-l onora. Mireasma brazilor îmi gâdila nările și-mi răscolea plămânii cu prețioasa lor puritate, iar soarele jucâuș îmi zâmbea ștrengărește, pitindu-se din
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Regatul_divin_al_horai_cristea_aurora_1351863264.html [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
ei, îi dă un iz de doamnă Și-n tot ce-a dăruit se lăfăie savoarea. Când față de frumos ne paște lăcomia, Din frunzele-arămii, mai strângem câte una, Să punem vieții dar, să-i invelim câmpia, Cu toamnele-aurii să-i împletim cununa. Referință Bibliografică: E-atâta gol în jur... și-atât de multă toamnă / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 316, Anul I, 12 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
E-ATÂTA GOL ÎN JUR... ŞI-ATÂT DE MULTĂ TOAMNĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/E_atata_gol_in_jur_si_atat_de_multa_toamna.html [Corola-blog/BlogPost/357171_a_358500]
-
se pierde-n constelații, în uitare să m-ascundă. Și mi-e bine și mi-e pace, neștiută-n sihăstrie, Fori de câmp adun spre seară, visul liniștit să-mi fie; Să nu plece spre lumină, dimineața să-l orbească, Împletesc din firul ierbii scut, de zori, să mi-l ferească. Să rămână lângă mine și să sper că, niciodată Umbra, ce-mi intră-n chilie, nu va fi, nicicând, furată; Cu icoana și cu ruga, în genunchi, cu vina-n
ŞI DE-AR FI SĂ CÂNT VREODATĂ... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/violetta_petre_1436238116.html [Corola-blog/BlogPost/368927_a_370256]
-
s-a aplecat spre ea rugând-o să-i facă o vizită. Micuța a acceptat zâmbind iar bătrânul arbore i-a întins un ram pe care a ridicat-o, aproape de mulțimea de păsărele care ciripeau vesel în timp ce-și împleteau cuiburile. Păsărelele erau de multe feluri, unele mici și cenușii iar altele mai mari și cu penele frumos colorate. Printre ele, a recunoscut pupăza, vrăbiile și patru rândunici. Astă-toamnă, pe când se afla la bunicul la țară, a văzut, pe înserat
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
fel sau altul, le sunt străine. Iar în <Poarta coliviei> ambele eroine, Elizabeth, cea din prezent, și Celia, cea din trecut, fac și ele exact același lucru care m-a fascinat timp de atâta vreme.”(Katie Hickman) O poveste care împletește trecutul cu prezentul, „Poarta coliviei” (2008) prezintă descoperirile lui Elizabeth Staveley, o cercetătoare de la Oxford care reconstruiește aventurile Celiei Lamprey, fiica unui căpitan de corabie din secolul al XVI-lea și logodnica negustorului Paul Pindar. Dispărută într-un naufragiu, Celia
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > PRIMĂVARĂ PROMISĂ Autor: Lăură Hubati Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Azi vreau să mă îmbrac doar în culoare, Să mă-mpletesc cu rozul din cais, Apoi, printre suave lăcrămioare, Să sorb un pic din verdele promis. Să înfloresc cum înfloresc și pomii, Sub mugurii de ploaie să m-ascund, În aripi de lumină să schimb norii Și-așa, lumină,-n suflet
PRIMĂVARĂ PROMISĂ de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/laura_hubati_1425811540.html [Corola-blog/BlogPost/372082_a_373411]
-
iubite, femei de carieră, femei de casă, aprope tot, încât este mai potrivită sărbătorirea femeii fixată de europeni în fapt de primăvară, în ziua de 8 Martie. Această zi este precedată de Ziua Mărțișorului, ca o avanpremiera, în care se împletesc prin simbolul șnurului, albul purității, cu roșul, simbolul dragostei până la jertfă. Bătrânii noștri au mai numit această lună și Mărțișor. Scriu aceste rânduri pentru a aduce pe fața tuturor cititorilor special pentru această zi lumină zâmbetelor, noblețea vorbelor și căldura
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
Stihuri > Prietenie > METAMORFOZE Autor: Mirela Borchin Publicat în: Ediția nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Și poate hăul dintre noi e-un loc fertil În întunericul de-apoi Va crește poate Un trandafir uriaș Cu cuvintele noastre Împletite-n petale Ca odinioară degetele noastre Când ne-mpleteam Cu totul în poveste Un trandafir Ca flăcările unei Singure inimi Bătând în două piepturi Deodată. Te știu alături Și te tot caut Prin pietricele Prin nisip Ne-am sfărâmat, iubite
METAMORFOZE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Metamorfoze_mirela_borchin_1384420709.html [Corola-blog/BlogPost/347211_a_348540]
-
nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Și poate hăul dintre noi e-un loc fertil În întunericul de-apoi Va crește poate Un trandafir uriaș Cu cuvintele noastre Împletite-n petale Ca odinioară degetele noastre Când ne-mpleteam Cu totul în poveste Un trandafir Ca flăcările unei Singure inimi Bătând în două piepturi Deodată. Te știu alături Și te tot caut Prin pietricele Prin nisip Ne-am sfărâmat, iubite, Ne-am pulverizat De parcă am trăit De la-nceputurile Lumii
METAMORFOZE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Metamorfoze_mirela_borchin_1384420709.html [Corola-blog/BlogPost/347211_a_348540]
-
la clasa I pentru oaspeți de seamă; e doar un biet marfar! Dar cine știe! Poate că ne vom întâlni cândva; în răsăritul unui zâmbet de soare ... poate pe acel câmp al promisei fericiri; unde am să poposesc un timp, împletind cunună din șoaptele spicelor ce sfioase-și vor da atunci coate; privind roșul sălbatic al macilor înflorindu-și patima iubirilor! Bianca Aura Buta ~ 19 februarie 2015 ~ Referință Bibliografică: Popasul macilor / Bianca Aura Buta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1427623299.html [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
dacă m-a iubit mi-a spus doar că nimic nu mai contează și că singurătatea o scrijelește pe suflet apoi a plecat... mi-aș fi dorit înainte să-i strig numele să vorbesc cu Dumnezeu și poate împreună să împletim lumina în șuvițe subțiri să pot intra în întuneric ca într-un templu apoi să revin pe lavița de lângă poartă să vorbim despre dimineți nesfârșite și despre lucrurile rămase neterminate dar Dumnezeu a ațipit mi-am dat seama că rugăciunea
NUMELE MORŢII, ANA de TEODOR DUME în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437921288.html [Corola-blog/BlogPost/343977_a_345306]
-
considerat totdeauna român. Acum, la 80 de ani, știu că România este țara sufletului meu. Să ne ajute și binecuvinteze Dumnezeu pe fiecare dintre noi și neamul nostru românesc.” Mariana Popa, poetă, „într-o biografie romanțată țesută din fapte reale” împletește dragostea față de locurile natale, față de natură, părinți, bunici, cu cea față de Dumnezeu și față de patrie, cu plăcerea de a călători și de a comunica gânduri, sentimente și impresii în limbaj poetic. În perioada 2005-2014 a publicat opt volume de poezii
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
Secțiunea Poezie, STARPRESS, 2012, Mențiune Specială la Concursul Internațional STARPRESS, 2014. Andrada-Victoria Diaconescu este medic cu preocupări în domeniul cultural și scriitoricesc. Impresionează, în primul rând, prin sufletul nobil, pur, generos, simplu și delicat, în care iubirea față de Dumnezeu se împletește cu cea față de semeni în slujba cărora își pune toată priceperea și dăruirea de medic reumatolog-balneo-fizio-kineto-terapeut la Complexul Balnear „Olănești” din stațiunea cu același nume. Deși este foarte tânără, are o bogată activitate și în domeniul cultural, fiind redactor la
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]