9 matches
-
determinări) ale obiectului și alcătuiesc împreună conceptul obiectului. Sunt unele note cari nu se suferă una pe alta și pentru aceea nu se pot uni laolaltă ca împreună să poată alcătui un concept al vreunui lucru. Aceste note se numesc împoncișate, contraluptătoare sau contrazicătoare, iară altele sunt cari se suferă una pre alta și pentru aceea se pot uni într-o înfățoșare, și aceste se numesc note împreună-sunătoare. Acum fiindcă noi orice cugetăm cugetăm numai pin o unire laolaltă a notelor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se suferă una pre alta și pentru aceea se pot uni într-o înfățoșare, și aceste se numesc note împreună-sunătoare. Acum fiindcă noi orice cugetăm cugetăm numai pin o unire laolaltă a notelor, de aci se ivește această lege: notele împoncișate nu se pot împreuna într-o cugetare. De exemplu: nu pot să cuget pre un om de cinste care să fie totodată și mincinos sau un cerc care să fie totodată și pătrat. Adevărul acestei legi se dovedește pin conștiința
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
totdeodată și a fi și [a] nu fi. Deci mai bine se poate spune acel principiu cumcă: cu neputință este ca un lucru tot în aceeași privire totdeodată să și fie și să și nu fie. Acum fiindcă prin note împoncișate nu e putință de a cugeta ceva pentru că, neputîndu-se ele nărăvi laolaltă, nu se pot nicidecum împreuna într-o înfățoșare sau unitate a conștiinței, urmează cumcă din contra, acele note, care se nărăvesc laolaltă, se pot împreuna într-o 564
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se cuvin atare forme cari se numesc și hotărârile dânsului, și [e] chiar cu neputință ca vreo hotărâre în același moment al cugetărei obiectului să se și cuvină și să nu i se cuvină, firește urmează cumcă din două hotărâri împoncișate numai una se poate însuși obiectului cugetărei. De aci se naște ca și o universală lege a cugetărei, adecă aceasta: dintre hotărâri împoncișate numai una putem să punem și punând pe una trebuie să ridicăm pe cealaltă. Această lege se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
obiectului să se și cuvină și să nu i se cuvină, firește urmează cumcă din două hotărâri împoncișate numai una se poate însuși obiectului cugetărei. De aci se naște ca și o universală lege a cugetărei, adecă aceasta: dintre hotărâri împoncișate numai una putem să punem și punând pe una trebuie să ridicăm pe cealaltă. Această lege se poate numi principiul contrapunerei (principium oppositionis). Deși este adevărat cumcă din două note împoncișate numai una se poate însuși obiectului logicei; totuși de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o universală lege a cugetărei, adecă aceasta: dintre hotărâri împoncișate numai una putem să punem și punând pe una trebuie să ridicăm pe cealaltă. Această lege se poate numi principiul contrapunerei (principium oppositionis). Deși este adevărat cumcă din două note împoncișate numai una se poate însuși obiectului logicei; totuși de aci nu urmează cumcă fieșcărui obiect neapărat ar trebui să i se însușească una din oricare două note împoncișate, căci noi lesne am putea să lăsăm obiectul în oarecare privire nehotărât
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
numi principiul contrapunerei (principium oppositionis). Deși este adevărat cumcă din două note împoncișate numai una se poate însuși obiectului logicei; totuși de aci nu urmează cumcă fieșcărui obiect neapărat ar trebui să i se însușească una din oricare două note împoncișate, căci noi lesne am putea să lăsăm obiectul în oarecare privire nehotărât, pentru exemplu: de este oarecareva om bogat, învățat ș. a., atuncea numai când are un obiect îndeplin să se hotărască, nu este cu putință ca aceluiași obiect vreo notă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
principiul scoaterei terminului celui de mijloc sau celui al treilea (principium exclusi medii sau tertii scilicet inter duo contradictoria). Despre legile cugetărei celei întîmplătoare Fiindcă în toată întîmplarea când are să se cugete ceva ca îndeplin hotărât, una dintre hotărârile cele împoncișate trebuie să se pună, iară în sine privindu-se toată hotărârea poate să se pună: subiectul cugetătoriu n-ar putea nimic să pună, de n-ar fi ceva prin ce s-ar porni el spre a pune una sau alta
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ecualității cei relative. Aceste sunt legile și principiile cugetărei celei mai înnalte și din aceste învățăm, cumcă atuncea numai vom cugeta drept, când nu vom pune nimic ce este contrazicătoriu; când în tot același act al cugetărei din două note împoncișate vom pune numai una și vom lega laolaltă aceea ce vrem să punem după raportul temeiului și a urmărei. Din neîncetată punere, contrapunere și încopciere se nasc toate șirurile cugetării pentru că numai aceste trei lucrări se repetă de-a pururea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]