6,091 matches
-
unui nostalgic al elitei, ale unui reacționar. Precizez că în perioada în care se petrece întâlnirea cu A.K., adică în toamna anului 1937, scriitorului nu i se atribuise încă funcția de șef al rezistenței intelectuale. Protagoniștii curentului antifascist erau împrăștiați, nu se coagulase deocamdată o unitate a împotrivirii, faptul că erau exilanți stânjenea sforțările de solidarizare. Din acest motiv, în relatarea ulterioară a lui A.K., când în autobiografia sa se va opri asupra episodului, va destăinui că tema angajării
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
fioros și aruncând cu sulița în balaurii raționalismului. Un firicel subțire de salivă pornește din comisura buzelor încleștate, dar, negăsind loc să se strecoare prin coiful ermetic, revine la matcă, într-o autotelică bolboroseală. Altfel spus, calificativele pe care le împrăștie eseistul, atacurile la persoană mustind de imprecații, insulte, scuipați tipăriți, se întorc împotriva emitentului, caracterizându-l pregnant. Să vedem ,opiniile" suportate de hârtia ziarului din 12 septembrie, adunate sub titlul Goma țintește perfect (ca de obicei) și expediate taman de la
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
el îl copleșește... Bucurenci nu o să facă nicio facultate decât dacă își cumpără diplomă sau se reduce învățământul superior de la 3 ani la 6 luni. Bucurenci e eternul “diletant luminat” care o sa aiba mereu o pojghița de cultură nesistematizataq. Se împrăștie în toate direcțiile, în zeci de activități, nu vrea să rateze nimic, nu contează calitatea evenimentului, daca aude că sunt reportofoane în sală, el e acolo prezent. Mi se pare un fanfaron cu manichiură făcută care pozează în “rebel” și
Esquire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82798_a_84123]
-
victorperdevara.wordpress.com/ Poveste de la țară .... Ecologie, fitza sau nu? Chiar n-ar știi nea’ Ion de la Cucuietii din Deal să-ți răspundă. Că-ți spun eu ce face el... Termină de mâncat, ce mănâncă el, dar resturile nu le împrăștie pe ulița... resturile sunt “reciclabile”, adică delicatese pentru animalele din grajd... Gunoiul din grajd (ca să mă exprim frumos) se împrăștie pe câmp. Deci, pe această linie nu se pierde nimic. Pet-urile, veșnică noastră problemă (cât timp am locuit în
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
să-ți răspundă. Că-ți spun eu ce face el... Termină de mâncat, ce mănâncă el, dar resturile nu le împrăștie pe ulița... resturile sunt “reciclabile”, adică delicatese pentru animalele din grajd... Gunoiul din grajd (ca să mă exprim frumos) se împrăștie pe câmp. Deci, pe această linie nu se pierde nimic. Pet-urile, veșnică noastră problemă (cât timp am locuit în capitală, îmi era lehamite de Dâmbovița cea plină de reziduurile vieții moderne), după ce le golește de conținutul aspru - pentru săteni
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
ani, parcă Fram scrie pe el. Și tot așa, toata stradă lor și-a scos vechiturile la poartă, să le ia primăria. Se mai necăjește nea’ Ion primăvară, când își greblează grădină de crenguțele rupte peste iarnă, ca nepoții vecinilor împrăștie peste tot numa pungi și “ambalaje” de-alea moderne și colorate. Dar le strânge într-un sac și marțea le pune la poarta că vine tractoru’ de la primărie. Se gândea într-un timp să facă un gard de scânduri între
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
în ianuarie? Ai fost în America Latină? Dacă da, plssss, deapănă cate ceva la un moment de răgaz și nostalgie. Por favor:) Să ști că nare față de aurolac, cu toate astea. Dumnezeu să i dea Lumină Irinei Nicolau, căci ea a împrăștiat Lumină cît a pășit pe pamant! Dragoș, nu te credeam chiar așa sensibil (modul pozitiv al cuvantului)! Nu e bine să o ții așa mai mult de cateva zile... Păi cam așa se țes poveștile, ascultînd: pe tine și pe
Dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82892_a_84217]
-
vara 2002, căruia scriitorul i-a încredințat ultimile sale pagini scrise: Piniakoteka, dedicate iubitei lui pisici (așa cum scrisese mai demult foiletoanele despre balene, delfini sau cimpanzei). E o perioadă extrem de grea pentru el, după pierderea soției, a cărei cenușă fusese împrăștiată în ocean, așa cum ea își dorise. Kott mai scrie foarte puțin și cu mari pauze, lucrează jurnalul Piniei, debutând cu 3 octombrie 2000, când a luat-o de la adăpostul pentru câini și pisici de pripas și continuând cu meditațiile privind
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
valorilor sociale strigă: "Cum s-o ierți pe adulteră dac-a păcătuit?" Penitentul își sfâșie veșmintele: "De ce să vindeci un orb care se gândește numai la boala lui și nici măcar nu mulțumește?" Ascetul se oțărește: "O lași pe femeie să-mprăștie pe capul tău un ulei scump! De ce să nu-l vinzi ca să cumperi mâncare?" Surâzând, Iisus ține ușa deschisă. Iar războinicii luminii intră, nesocotind urletele isterice." Iluminat sau, mai exact, fecundat de scânteia divină, războinicul luminii aparține arhetipului primordial al
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
hoarda s-a împlinit cu studentele din stație, cu simpatizantele prinse spontan în mișcarea ei de tăvălug. Falanga nu iartă nimic, sparge vitrine, geamuri de mașini, smulge umbrele de pe terasele părăsite în grabă de clienți, le transformă în arme. Teribile. împrăștiate între Școala de Război și Monumentul Artileriștilor, pe tot bulevardul, femeile urlă și izbesc cu bîtele bărbații care li se împotrivesc, îi vînează și îi extermină". Nici urmă de femeia care, cum ne spune Anca Delia Comăneanu în prefață, "se
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
a dispărut dintr-o dată și groaznic de dureroasă e lipsa. S-a uitat prin toate dulapurile. S-a urcat pe toate polițele. S-a strecurat și pe sub covor să vadă. N-a mai ținut seama de porunca data odată a împrăștiat până și hârtiile. Ce mai are de făcut? Să doarmă și să aștepte. Doar de s-ar întoarce el. Măcar să se arate. Atunci ar și afla că nu trebuie să se poarte cu pisica așa. Ii va ieși în întâmpinare
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
în România. Un timp atît de îndelungat de exil tacit din spațiul nostru cultural, în condițiile în care s-a manifestat, totuși, o dorință imperativă, uneori de-a dreptul furibundă, de a ne recupera, fie și tardiv, marile valori culturale împrăștiate prin lume (a se vedea, în acest sens, recuperarea sistematică a lui Eliade, Ionescu, Cioran, ca să nu mai vorbim despre relația delirantă și misticoidă cu Brâncuși), este, pînă la un punct, ilogic, iar de aici încolo, de-a dreptul suspect
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
sub presiunea umană, un autobuz s-a legănat, apoi a căzut ca un elefant, culcat pe o parte. Acest pelerinaj a durat câteva zile și mii de oameni au murit în îmbulzeală. Mult timp după aceea, pe strada Gorki erau împrăștiați nasturi, poșete, galoși, hârtii. Chiar în gura leilor din fața porții Muzeului Revoluției cineva a introdus câte un galoș. În ziua funeraliilor au început să șuiere sfâșietor fabricile și uzinele, să claxoneze automobilele și vapoarele; se întâmpla ceva iremediabil, groaznic. Cum
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
orășenesc al Comsomolului și de comandamentul său operativ, în fapt de KGB. Periodic băieții noștri erau percheziționați, le erau confiscate culegerile de versuri și alte lucrări literare scoase de Samizdat. Agenții operativi provocau în piață bătăi pentru a ne putea împrăștia, nu ne lăsau să ne apropiem de monument la ora stabilită pentru întâlnirile noastre, făcând cordon în jurul lui. Dar, cu toate acestea, nu puteam fi opriți, mai ales că și mulțimea era totdeauna de partea noastră. Concomitent, în presa de
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
mitica organizație. Știam deja atunci toate aceste detalii, întrucât, datorită vechilor relații, încă de pe timpul conspirației din copilărie, aveam mulți cunoscuți în comitetul orășenesc al Comsomolului și chiar în comandamentul operativ comsomolist, care trebuia, formal, să ne alunge, să ne împrăștie și care lucra mână în mână cu KGB-ul. Prin acești cunoscuți primeam informații destul de exacte cu privire la acțiunile ce se pregăteau împotriva noastră și puteam să avertizez băieții. În genere fie spus, încă de pe atunci, printre salariații Comsomolului erau mulți
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
inegalităților stilistice evidente -, a etalării feminității prin întîlnirea celor două orizonturi existențiale: "Ea (Sephora) nu are nevoie să-și măsoare vorbele... e o copilă nevinovată și aruncă fără sfială lațul. Se oferă cu naivă sfruntare, se promite cu nerușinată inconștiență, împrăștie perversele ispite de pomană crudă cu neobrăzarea inocenței...". Seria oximoronică din acest fragment este o mărturie nu doar a dificultății de a surprinde verbal misterul feminin, ci și o confirmare binevenită a ipotezei enunțate inițial, în sensul asocierii paradoxale, la
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
situația să fie clară, catastrofa sigură iar victimele suficient de numeroase și agonizante pentru ca indignarea să se poată manifesta. Marile dezastre, masacrele incontestabile nu mai impresionează, umaniștii se țin la o parte înainte ca teribila limpezime a Răului să fi împrăștiat toate umbrele și confuziile. Bunătatea aceasta, deci, devine implacabilă, sentimentalismul capătă nuanțe de cruzime. Așadar morala umanitară nu mai este suficientă, mai importantă decît ea pare a fi instaurarea unei morale politice, voinței de a ușura suferințele trebuind să-i
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
să poarte el însuși pământul. Întotdeauna afabil, dar "prins", exuberant, dar "orientat", Ovidiu Bălan pare un năvalnic și vârtos mecanism învârtit de o cheie fermecată, fără rest disponibilă. Poate și de aceea, simfoniile sau concertele instrumentale născute sub bagheta sa împrăștie energii torențiale, răspândesc furtuni magnetice, topesc blazarea din sufletele ascultătorilor, impunând anodinului cotidian suportabilitate. Dirijând, Ovidiu Bălan pare a ne spune că paradisul muzicii este totuși cu putință.
Vârsta ca virtute by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14475_a_15800]
-
dulapuri și sertare de-a valma pe jos. Manuscrise amestecate cu lenjerie și medicamente, clasorul cu poze de scriitori, adunate de mulți ani pentru revistă, răsturnat și călcat în picioare, acte printre cămăși și ciorapi, colecția de pixuri și creioane împrăștiată peste tot și scrîșnind sub pași. Doar camera juniorului, care arată întotdeauna ca scotocită de hoți, avea aspectul ei obișnuit. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să alertez telefonic bărbații familiei. Cum știam din filmele cu scene
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
copilul să-și revină din spectacolul desfășurat cu magie, că musafirii au și sosit. Pe o canapea doar pe sfert curățată, ne-am așezat să privim la televizor, cu niște floricele în față, cu copilul flămînd în brațe și cumpărăturile împrăștiate pe jos, în bucătărie. Tensiunea istoriei a estompat nimicurile din capul meu. Atmosfera din casă părea occidentală, non-convențională, eliberată de formalisme. Ca și discursul Președintelui Iliescu. Acum vreo doisprezece ani strigam, într-o altă demonstrație, împreună cu alte mii de manifestanți
Demonstrații și demonstrații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14525_a_15850]
-
nouă sunt ignorate cu destul curaj ori sunt încurajate cu multă ignoranță. Extrema știință adună specialiștii într-o rezervație (naturală și artificială, deopotrivă), împrejmuită de haturi și vizitată din când în când de rătăciți sau de curioși. Extrema neștiință, dimpotrivă, împrăștie publicul virtual în toate colțurile bântuite de fantomele divertismentului, provocând mare înghesuială acolo unde informația e în suferință, iar redundanța - din belșug. Desigur, la un festival de muzică nouă (în care predomină primele audiții) te duci însoțit de un anume
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
scărmănat, la curățat, apoi la prima mașină care îl trage într-un fuior gros cât un butoiaș, după aceea în furioare tot mai subțiri, la început cât un trup de om, apoi ca pe picior, apoi cum alte mașini îl împrăștie în zeci de fuiorașe ca zăpada, mereu mai subțirele și mai curate, până ce nu mai rămâne aproape nimic, decât niște liniuțe de spumă, care sunt apoi toarse în nenumărate calități. Ana vroia să spună mai departe cum, pentru calitățile superioare
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
o acuzare că tot ce ar fi fost în trecut era rău. Un mister al istoriei noastre este acela că vechea boierime se stinge, în mod natural, cam de la 1900 încoace, nu numai din cauza comunismului - care fără îndoială i-a împrăștiat peste tot, i-a împiedicat să aibă copii, i-a omorât la Sighet sau la Canal - ci, pur și simplu nu mai au urmași; nu mai ai Văcărești, Dudești, Câmpineni. - Ați citit "Ghepardul" lui Lampedusa? - Da, splendid! - Nu este oarecum
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
P.S.D.-ului. Trupeții mobilizați de Gușă pentru a confisca o manifestație, acțiune care, așa cum se întâmplă mereu în ultima vreme, i-a ieșit pe dos. Combinagii nevoie mare, gușo-dânciștii nu mai trimit minerii sau specialiștii de la arme chimice pentru a împrăștia protestatarii. Trăim într-un regim al gulerelor albe, așa că tot gulere albe au trimis: conțopiști de la primării, băgători de seamă din parcări, ba chiar și, pentru colorit, niscaiva măturători. Dar toți oameni onorabili, bugetari convinși. Că între figurile lor și
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
gîndindu-mă la fata tuberculoasă și mă și simțeam abătut și febril, de parcă nu mai aveam aer și eram deja vag contaminat. Sus, pe deasupra vilei Susanei, fumul din coș, pe care îl ura Blay, nu urca direct în cer ci se împrăștia ca niște bale negre în jurul gurii lui, rămînînd o vreme suspendat, într-o respingătoare fierbere, risipindu-se apoi pentru a cădea peste acoperișurile și grădinile din apropiere. I-am întâlnit pe frații Chacón expunându-și marfa învechită pe trotuar, lîngă
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]