42,441 matches
-
Muscat de Italia care, am mai spus-o și-o voi mai repeta obsesiv spre pomenirea dureroaselor lacrimi vărsate de nașul meu Bebe: circa 4.000 de metri pătrați acum îi erau plocon, nici măcar de „bog-da-proste”, rusului Pietricică prin forța împrejurărilor politice. Altfel, cu toate aceste neajunsuri triste, Natura a alcătuit, din vechi și noi, ...cum au fost, un Rai adevărat al copilăriei mele în care mă jucam nestingherit, dar supravegheat, bineînțeles, îndeaproape de mama! Când la poarta noastră bătea sau
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Cine_n_are_carte_n_are_parte_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1337264391.html [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
condescendență; pe urmă spiritul de disciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări sau cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se raporta la semenii săi, la fiecare în parte într-un mod deosebit și unic fiind foarte respectuos, accesibil și deschis toate acestea descoperind, în persoana sa
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI, ROTUNDEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 80 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1431069321.html [Corola-blog/BlogPost/369816_a_371145]
-
regulile prin dreptul acestui tip de discurs, că în votul popular s-ar găsi o simetrie, ași zice că experiența hristică a legiferat mai degrabă eroarea majorității, având în vedere eșecul istoric al votului care l-a condamnat pe Hristos. Împrejurare ce a fost pusă sub semnul unei arhetipalități defavorabile. Astfel, decizia colectivă, în afară de aceea că se iluzionează în himerice raporturi morale, sau că își obiectivează subiectivitatea înnăscută, odată trecută prin filtrul unei precare statistici nu are suportul ontic și legic
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Critica_literara_si_de_arta_impune_op_al_florin_tene_1336205561.html [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
se prăbușește", dragii mei, este mult mai posibil decât să "...învingă toate forțele României, forțele renașterii, de apărarea naturală a Carpaților răsăriteni! Nici rușii nu intrau la noi în țară dacă nu era trădarea. Trebuie să cunoaște-ți, în toate împrejurările, cuceririle mari n-au stat în forță armelor, ci în forță trădărilor, a vânzărilor. Când ne vom mântuii, Trădarea nu va mai străpunge nici "glia" nici "neamul" Eu am crezut și cred dintotdeauna: în apărarea noastră sunt: lumină și credința
VREM A NE MÂNTUI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1483953133.html [Corola-blog/BlogPost/380247_a_381576]
-
ar fi continuat să se îngrașe spre necazul acestuia din urmă. Poate că Eliade, Cioran și Vulcănescu au frământat de-a lungul anilor multe din întrebările de mai sus. Și-au putut ei găsi vreun răspuns? Nu știm. În anumite împrejurări, istoria devine biografie, se adâncește în suflet și curge, liniștit sau dureros, printre șisturi și spade. Alteori, biografia devine istorie. Când a murit Socrate, învățăceii au stat cu el și i-au descris ultimele zile. Când a murit Iisus Hristos
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
și își desfăceau haina, arătându-și pieptul gol. Toți își vânduseră cămășile în hotel la Erevan. Noi nu venisem pregătiți pentru comerț. Ne-a luat pe neașteptate și nu putusem să dăm decât „hainele de pe noi”. - Cum și în ce împrejurări ai decis să îți lărgești orizontul cunoașterii plecând în Lumea Nouă? - În primul rând cred că mai toți tinerii studenți pe care îi cunoșteam la București își doreau să vadă lumea de după cortina de fier. Și nu se putea pleca
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
a răspuns. Îmi amintesc că am plecat cu ea în brațe, deși era grea și mă gândeam că mulți dau tăcerii un nume expresiv, mai oportun, îi zic calitate; alții însă îi zic virtute și pot avea dreptate, pentru că sunt împrejurări când tăcerea implică o mare putere sufletească. Iar poeții sunt într-adevăr cei ce caută și adoră tăcerea. Tăcerea poate fi de câteva clipe pentru spălarea unui gând, pentru luminarea lui înainte de a fi rostit, dar există și tăcere care
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
acelea la care te reîntorci mereu și nu îți e niciodată îndeajuns, am pierdut întâlnirea, cam rară, e drept, cu mormintele alor mei. Dar am plecat spre împlinirea destinului meu, urmându-l pe cel care îmi este alături în orice împrejurare și mă sprijină în tot ceea ce întreprind. - Ce ne puteți spune despre viața dvs. pe continentul nord american? Puteți face o paralelă între viața din țară și cea din Arizona? ce vă place și ce vă displace... - Oh, nimic nu
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
și care v-au marcat formarea intelectuală? - Am fost aproape tot timpul în contact cu oamenii cărții, mai întâi urmărind încântată întâlnirile tatălui meu cu prietenii, la un pahar de literatură, apoi prin natura studiilor mele, și mai târziu prin împrejurări fericite care m-au găsit deschisă în fața a tot ceea ce ține de creație. Foarte puternice impresii păstrez despre profesorii mei de literatură pe care i-am adorat, în așa măsură încât eram geloasă că mai predau și altor elevi. De
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
promovată de mass-media oficială, care susține că este posibil să apuci o bucată de căcat de partea curată". Autorul nu este român. Dovadă ar fi că acesta nu și-ar permite o cacofonie. Dar se potrivește. Ținând seama de aceste împrejurări sugerez partidelor politice ca, la numirea în funcție a persoanelor de conducere, acestea să depună public un jurământ similar cu rugăciunea sus specificată. Vor avea astfel ocazia să găsească mai ușor „partea curată a ..” Jurământul ar fi necesar si din partea
SIMPLĂ SUGESTIE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1409385508.html [Corola-blog/BlogPost/370427_a_371756]
-
domniei-voastre este după Arghezi, înseamnă ceva? Vă face să vă simțiți într-un fel deosebit? M.H.S. - Păi sigur, că o onoare ca asta se susține. E nevoie de anumite explicații, literatura mea fiind cea mai încifrată, mai subtilă în unele împrejurări, mai complicată, chiar. Sigur, că orice scriitor trebuie să se îngrijească puțin, să pătrundă în gândurile măcar ale profesorilor, pentru a se prinde gustul și întregul mesaj artistic al pieselor pentru a se pătrunde în conștiința cititorului, pentru a fi
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
nu ca pe o sleire așteptată ci ca pe încărcare de energie voluptuoasă, ambițioasă, dătătoare de speranțe. Atunci, în prezentul acela, făcea exerciții de memorie, nici nu-și mai căina insuficientele tatonări, le lăsa pe seama curgerii la întâmplare a feluritelor împrejurări ca pe niște îmbrobodiri perverse ale unui destin din capul locului ratat, de a cărui lucrătură nu se simțea vinovat și nici nu împărtășea, cum făceau alții, distribuția pe felii a răspunderii ... Închidea ochii pe jumătate, apăsa amândouă urechile cu
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
arăta și ce forme va lua „priponeala” de care pomenea mai înainte pentru a-și menaja sau îndulci anumite „extremități de procedură” la care mintea îndrăznea când și când și-i dădea ghes și ca într-o neprevăzută răsturnare de împrejurări schimbă gândul și realiză momentul critic pe care-l traversează și el și Damas, trebuiau întâi și-ntâi să se salveze pe ei și pe deasupra câteva fleoarțe de-or mai putea s-o facă, cât să nu rămână goi și
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
și mizerii pe care le prinseseră și curățaseră torenții de pe coaste, rostogolindu-le de-a berbeleacul până la vâltoarea cea mare din fundul văii, cu toate că numai la asta nu i-ar fi stat gândul și s-ar fi potrivit tocmai acum împrejurările ... După ce imaginea dialogului se mai estompase - întrebări lăstărite care încercau să închege într-o logică a mirării dreptul vârstei de a cunoaște lumea din jur și pe Creatorul ei, cu răspunsurile mamei al căror temei se regăsea în mod sigur
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
de vorba cu vreun băiat de cartier, niciodată același. Nu primea nici un fel de explicații și dealtfel nu explicații dorea de la ea. Să fi fost o vară pierdută? Ei bine, nu a fost să fie așa. După ceva timp, în împrejurări în care tot ceea ce este dincolo de “zidurile” cazărmii capătă o semnificație aparte, avea să înțeleagă, să simtă mai mult. Să întâlnești, în această conjuctură, pe cineva care cunoaște aceleași locuri ca și tine, mai mult poate, să găsiți chiar cunoștințe
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
este un stat laic” - despre viziunea Domnului Victor Opaschi - Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică și Culte religioase, în România contemporană... Partea a II - a În altă ordine de idei, într-un alt context și altă împrejurare, în cursul lunii iunie, anul acesta - 2015, Domnul Secretar de Stat pentru Culte Victor Opaschi, a vorbit într-un interviu pentru Q Magazine despre diplomația religioasă, subiectivismul credinței și politică printre culte. Căci, de 23 de ani neîntrerupți l-a
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
îndreptarea anomaliilor, a erorilor, a lipsurilor și a slăbiciunilor politice și sociale la care membrii ei colaborează sau asistă cu indiferență. Pe de o parte, trebuie să se conștientizeze și de către cei care sunt nostalgici după “modelul bizantin” că în împrejurările de față, Biserica nu-și poate revendica sarcini care îi depășesc atribuțiile. Ea nu poate înstitui cenzura pentru unele acțiuni politico-economice ale Statului, dar nici nu poate fi redusă misiunea ei la un “pur ethicism”. Trebuie să se ajungă la
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
românilor le era interzisă limba maternă cu apostrofări de genul „nu vorbi țigănește!”, dar mult perfecționată peste ani, la răspîndirea diversiunii „rrom-român” au pus umărul în principal străinii(1). Din păcate însă, nu numai ei. Ci și românii cretinizați de-mprejurări: tinerii români de la posturile de televiziune pentru că așa li se cere și pentru că au spectrul șomajului în față, cei maturi fiindcă așa un ieșit din comunism. Ar mai fi de adăugat rușinoasa categorie a românilor dispuși la țigănirea propriei lor
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
cu ea? Tatiana Onofrei: Probabil această idee mi-a venit cu timpul, de când mă tot gândeam că ar fi ceva informativ de modă, iar viața m-a ajutat să întâlnesc oamenii creativi, care pot face lucruri originale. -Ce concurs de împrejurări ți-a favorizat împlinirea acestui plan, sau dacă dimpotrivă ceva ți s-a opus, iar în ciuda acestui fapt tot ai izbutit să creiezi cafeluta.md/eModa.md...? Tatiana Onofrei: Eu am simțit că vreu să încerc acest domeniu, căci și
INTERVIU CU FONDATOAREA EMODA.MD – DOMNIȘOARA TATIANA ONOFREI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1432152580.html [Corola-blog/BlogPost/367690_a_369019]
-
-o la întâlnirea din ziua precedentă, la tabăra noastră. Mi se părea firesc să se întâmple așa. Oare pentru a mă justifica eu în fața propriei persoane? Nu cred. Întotdeauna am avut convingerea că omul lipsit de emoții, mai ales în împrejurări care fac sufletul să vibreze, trece pe lângă tot ceea ce este frumos, înălțător, fie că este vorba de sentimente ori de gesturi, acțiuni, sau manifestări entuziaste, fără să le simtă, fără să pătrundă esența acestora și rolul lor în viața oamenilor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
și să ni se chezășuiască drepturile străbune... Drept aceea în timpul de față, pe lângă activitatea și lucrarea ce trebuie să depunem fiecare ca cetățeni și fii ai patriei, să împlinim datoriile ce reclamă și că a noastră poziție în asemenea serioase împrejurări, fiind de a înălța rugăciuni părintelui ceresc pentru unirea și înfrățirea românilor într-o singură voință și un cuget ca să aleagă pe deputații lor vrednici de a lor încredere, care să sprijine și să ceară drepturile și viața patriei lor
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
rostește mitropolitul Nifon în deschiderea lucrărilor Divanului Ad-hoc, împreună la fericirea și prosperitatea patriei...fiecare trebuie să vază... această strălucită ocazie în care ne putem da mâna... spre a lucra pentru întemeierea neamului și a binelui obștesc... Suntem puși în împrejurarea cea mai glorioasă și cea mai delicată. Să avem... bunul simț de a ști să ne folosim de urmările sale, dreapta judecată de a prețui bine trebuințele și rara înțelegere de a alege mijloacele cuvincioase spre a le împlini. Priviți
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Augustului Împărat, cei drept toți apuseni, rămași în agonia fumigenă de spuză, dar însutit responsabili de discordia științifistă intenționat creată. Este cunoscut faptul că începând cu secolul al XVIII-lea, diferiți istorici din Apus care au îmbrăcat haina ghiftuitoare a împrejurărilor favorite calomniei, au disprețuit cu toată ura lor izvoarele istorice creștine, prelucrând altele înverșunate, încărcate cu fiere și venin, depreciind și devalorizând Chipul Împăratului: admirația, cinstirea, slava, credința, măreția, sfințenia sa, contribuția incomensurabilă adusă Istoriei creștinismului, respectiv Bisericii lui Hristos
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
în primul rând de limbaj (realizat prin calambur, ligamente, încălcări ale normelor lingvistice evidențiind agramatismul unora, folosirea eronată a unor maxime latinești, schimbări spectaculoase de sens sugerând adevărata idee din spusele unui personaj), mai apoi de situație, surprinzând ipostaze echivoce, împrejurări surprinzătoare care schimbă cursul evenimentelor, are un rol important în narațiune și contribuie la realizarea trăsăturilor personajelor. Așadar, folosind cu talent arta cuvântului, Constantin T. Ciubotaru aduce în fața cititorului (a câta oară?) mărturii cutremurătoare despre o societate în care adevărul
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
ex. Bârsana), iar episcopul era ceea ce profesorul și istoricul Mircea Păcurariu numește în Istoria Bisericii Ortodoxe Române - horepiscop (adică episcop de țară). Voievozii maramureșeni au încercat, și adesea au reușit, să înfiripeze centre bisericești superioare pe lângă curtea lor, însă datorită împrejurărilor istorice și spațiului geopolitic căruia aparținea Maramureșul și a interesului Imperiului Austro - Ungar față de aceste meleaguri, însuși voievodul Bogdan din Cuhea Maramureșului, unul dintre cei mai reprezentativi, a fost nevoit să-și părăsească Maramureșul drag și să plece în pribegie
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/Telegrama_de_apreciere_si_felicitare_2_stelian_gombos_1340797387.html [Corola-blog/BlogPost/355092_a_356421]