118 matches
-
altfel. Baraba nu era însă un oarecare. Se vorbea despre el că avea un simț în plus după cum îl lăudau mulți. Când era încolțit se lupta ca un leu și nu se predase niciodată scăpând astfel din câteva răfuieli ori împresurări. Romanii aflând că acesta nu se va preda viu, îl prinseseră cu plasa pentru ca acesta să nu se sinucidă, fiindcă toți știau, orice moarte era mai bună decât răstignirea. Aflat în hanul grecesc și intuind ce se petrecea, Hasim puse
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1410548095.html [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
Airinei din Ruginoasa (Neamț). Pe unul îl avea în stânga și pe celălalt în dreapta sa când au fost împușcați. Și-a mai amintit moș Vasile și cum a căzut prizonier, împreună cu câțiva ostași de trupă și un ofițer român, la o împresurare a rușilor. Ofițerul reușise să dosească bine, la percheziție, busola, iar el, miteșteanul, o lanternă “pe care o aveam de la un soldat italian, de când s-o făcut schimbul de trupe, la Klițka (Klețkaia)”, reușește bătrânul, pocind numele, să-și amintească
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ei_au_supravietuit_macelului_de_la_cot_gheorghe_parlea_1353784472.html [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
și, ieșind, le-a legat paznicilor ruși ușa cu o bucată de sărmă. Și-a eliberat tovarășii, apoi au sărit în râpa umplută cu zăpadă din apropierea barăcilor. Aceasta le-a “deschis drum” spre o pădure. Și, în dezordinea aceea a împresurărilor și despresurărilor, n-au mai avut posibilitatea să se alăture resturilor de trupe românești. Au hotărât atunci, în miez de iarnă străină, “cam pe la Crăciun”, ne lămuri el, să se folosească de cele două “instrumente din dotare” (busola și lanterna
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ei_au_supravietuit_macelului_de_la_cot_gheorghe_parlea_1353784472.html [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012 Toate Articolele Autorului “Marea aceasta este mare și largă.... ...Balaurul acesta pe care l-ai zidit ca să se joace-n ea” Sfânta Scriptură. Psalmul 103 Visa oceanul cu împresurarea lui de ape Cu leneșe mișcări se unduia pe valuri de senin Înaltul și Adâncul se contopeau în elemente oarbe Plutind într-o derivă vidă spre un țărm sublim. Prieten îi era doar Timpul, pe care nu-l simțea a
TINEREŢEA LEVIATHANULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Tineretea_leviathanului_mihai_condur_1328948590.html [Corola-blog/BlogPost/346749_a_348078]
-
într-un peisaj apocaliptic. Cei câțiva lancieri și ofițeri români care au supraviețuit, înainte de a se retrage din sat,încă s-au mai împutinat, caci au fost nevoiți să se năpustească în luptă crâncenă asupra unui dispozitiv german care amenința împresurarea diviziei. Este emoționantă descrierea lui Constantin Kirițescu a acestei lupte violente: „După garduri, din mărăcinișuri, de pe ferestrele caselor și podurilor, dușmanul a ascuns zeci de mitraliere, arunca o grindină de gloanțe asupra falnicului regiment. Cai și călăreți cad grămadă unii
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420984475.html [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
cursulu caletoriei. Articolul 435 Incarcatorulu, în vremea oprirei corabiei, poate sa descarce mărfurile cu cheltuiala să, cu condiție de a le încărca de alu doilea, sau de a despăgubi pe capitanu. Articolul 436 Intemplandu-se se fie în stare de blocusu (împresurare) portulu, la care era randuita a merge corabia, atunci capitanulu este datoru, neavendu alte instrucții împotriva, se între într'unulu din porturile cele mai apropiate ale aceliasi puteri, unde nu'i va fi oprită intrarea. Articolul 437 Corabia, sculele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
fugiseră din Sparta pentru a-l cruța de la infanticid. Dorind spălarea numelui tatălui său, Ephialtes cere aprobarea regelui pentru a se alătura luptei și îl avertizează de existența unei trecători secrete ce putea fi folosită de persani pentru flancare și împresurare. Deși Leonida apreciază dorința sa de luptă, el refuză pentru că Ephialtes nu își putea ridica corespunzător propriul scut ceea ce ar fi compromis formația phalanx (falanga) spartană. Înainte de bătălie, persanii cer adversarilor spartani să depună armele. Leonida refuză iar o ploaie
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
ajutând să se ridice moralul învingătorilor. În timp ce alcoolul era scos cu polonicele și băut, discuția trecu la subiecte strategice. Cum ar fi mai bine, să intrăm în Kyoto, sau să capturăm gâtuitura din Otsu și să-l prindem strângând încet împresurarea și atrăgându-l ca pe un pește mare în plasă? sugeră un general. — Neîndoielnic, trebuie să înaintăm spre capitală și să-l anihilăm pe Nobunaga la râul Yodo și pe câmpiile din Kawachi! propuse altul. — N-ajută la nimic. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
mari puteri. — Probabil că aici s-a terminat, spuse Nobunaga, privind Castelul Itami. Ceea ce însemna că, după părerea lui, totul era în ordine. Deși complet izolat, Castelul Itami nu capitulase. În ochii lui Nobunaga, însă, căzuse deja. Părăsind armata de împresurare, se întoarse pe neașteptate la Azuchi. Era sfârșitul anului. Nobunaga plănuia să-și petreacă Anul Nou la Azuchi. Fusese un an plin de tulburări și campanii neașteptate dar, în timp ce privea peste străzile din orașul castelului, simți aroma unei culturi noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
zidul dinspre apus avea loc o acțiune minoră. Un grup de vasali și infanteriști, sub comanda lui Murai Nagato și a fiului său, năvăliseră afară din conacul guvernatorului, care se afla în vecinătatea Templului Honno. Atacând din spate forțele de împresurare ale clanului Akechi, încercară să intre în curte pe poarta principală. În noaptea trecută, Nagato și fiul lui stătuseră de vorbă până târziu cu Nobunaga și Nobutada, revenind acasă ca să se culce abia la ora schimbului al treilea. S-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
bețe sănătoase, pe care le ținea minte, ș-apoi se ducea să-și vadă de trebi. Scurt drept și.., gratis. Azi mănâncă două-trei bătăi și-și pierde și tot rostul. Dar apoi îndeobște legi franțuzești ne-au trebuit nouă? Pentru împresurarea ce pătimește un loc despre megieși, pentru pescuirea unui iaz, pentru neîngăduirea la posesie, pentru a li se alege părțile, pentru un vad de moara ș. a. trebuiau legi franțuzești, în care să se vorbească despre "lapini", trebuiau miile de advocați
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dinastie la care ținem. Aceea ce nu voim este sufragiul universal, sânt aspirațiunile republicane, despotismul și opresiunea prin mulțime, radicalismul și demagogia. Este incapacitatea erigiată în titlu de merit, prostia și neștiința brevetate ca titluri de recomandare. Ceea ce combatem este împresurarea prerogativelor puterii executive de către Camere, cari nu mai sânt supuse nici unui control mai presus de dânsele, și în genere împresurarea atribuțiunilor reciproce ale puterilor statului precum sânt stabilite de Constituție. {EminescuOpX 163} Este violarea legii fundamentale prin înțelegeri, după conveniențele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și demagogia. Este incapacitatea erigiată în titlu de merit, prostia și neștiința brevetate ca titluri de recomandare. Ceea ce combatem este împresurarea prerogativelor puterii executive de către Camere, cari nu mai sânt supuse nici unui control mai presus de dânsele, și în genere împresurarea atribuțiunilor reciproce ale puterilor statului precum sânt stabilite de Constituție. {EminescuOpX 163} Este violarea legii fundamentale prin înțelegeri, după conveniențele momentului, între miniștrii și reprezentanții din Adunări, anulând astfel răspunderea miniștrilor, furișați tiptil la dosul Corpurilor legiuitoare. Respingem încercările de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
n-rul nostru de la 20 decemvrie, în care am arătat din nou cele ce am zis de atâtea ori, că reacție în adevăratul înțeles al cuvântului nu există și nici poate exista în țara noastră, am spus între altele că combatem împresurarea prerogativelor puterii executive de cătră Camere, combatem violarea legii fundamentale prin înțelegeri, după convenințele momentului, între miniștri și reprezentanții din Adunări, spre a se eschiva responsabilitatea miniștrilor, adăpostiți în dosul Corpurilor legiuitoare. Care este îndealtmintrelea înțelesul constituționalismului dacă nu neatârnarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cel unguresc. Corespondentul foii din Pesta află că însărcinatul cu afaceri al Austriei a fost informat din partea ministrului nostru de interne că ministrul de război, îndată ce i s-a făcut arătare din partea Ungariei, a dat ordine ca să se evite o împresurare de teritoriu. Guvernul s-a declarat gata de-a da afacerea în seama unei comisii mixte, iar ziua întrunirii acestei comisii, compuse din delegați români și unguri, s-a propus pentru 21 august. Delegații români s-au numit deja în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
precizat atitudinea în această afacere. [21 august 1881] ["ASUPRA CONFLICTULUI DE GRANIȚĂ... "] Asupra conflictului de graniță "Nemere", foaie ce apare în Sepsi Szent Gyorgy scrie cu data de 28 c. următoarele: Comisia mixtă trimisă în comitatul Trei Scaune în afacerea împresurării de graniță a ajuns la capătul lucrării ei. Din partea Ungariei au luat parte în comisie prefecții Grigorie Beldi și Iosif Pocia, precum și proprietarul din comitatul Trei scaune baronul Gavril Apor. Comisia a constatat o împresurare de graniță, de vreme ce românii au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
comitatul Trei Scaune în afacerea împresurării de graniță a ajuns la capătul lucrării ei. Din partea Ungariei au luat parte în comisie prefecții Grigorie Beldi și Iosif Pocia, precum și proprietarul din comitatul Trei scaune baronul Gavril Apor. Comisia a constatat o împresurare de graniță, de vreme ce românii au ridicat pichetul dincoace de linia stabilită la 1792 între turci și austriaci. Delegații români aduseseră cu ei un document de graniță confecționat în lași la anul 1792, și care-a fost comunicat tuturor subprefecților; dar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nervozitate care, în împrejurările de azi, nu e la locul ei. Ungaria s-ar fi pus pe un punct de vedere mult mai demn dacă ar fi primit sincer și fără preocupare amenda onorabilă oferită de România pentr-o neînsemnată împresurare de graniță de care s-a făcut atâta zgomot în Pesta decât de-a insista ca această afacere meschină să fie dată în seama unei comisii formale româno - ungare. În unul din articolele sale polemice "Pesther-Lloyd" întreba ce-ar zice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-a făcut atâta zgomot în Pesta decât de-a insista ca această afacere meschină să fie dată în seama unei comisii formale româno - ungare. În unul din articolele sale polemice "Pesther-Lloyd" întreba ce-ar zice Anglia în cazul unei împresurări de graniță? Iată ce zice Anglia: Că ungurii și presa neroadă redijată de jidani fac zgomot pentru niște gogorițe inventate de ei înșii. [21 august 1881] ["RĂUL DE CĂPETENIE... "] Răul de căpetenie al organizării noastre sociale este posibilitatea ce se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Purice, Ilisei Bența, Iacob sin Ilisăi, Nichita Crețu (vieri), Mihai Cozmei, Ioan a Mălancei, Iacob Cozmei, Petru Bran și Miron Bran (slugi) . La 4 mai 1827, moșia Frenciugi se afla În proprietatea hatmanului Roset, care prin jalba sa face cunoscută Împresurarea ei de către vornicul Râșcanu, precum și ridicarea unei mori . Cartea divanului Cnejiei Moldvei din 13 octombrie 1830 atestă jalba hătmănesei Smaranda Rosăt . Moșia Frenciugi ajunge În stăpânirea hatmănesei Zmaranda Roset, care Înainte de anul 1834 pentru ca să (potrivit jalbei din 7 august 1836
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Smaranda, căsătorită cu spătarul Iordache Gane, fără a avea moștenitori. Grigore și Iordache Gane erau veri. Iordache și Smaranda Gane au Înfiat iar averea a rămas lui Iorgu Gane, socrul lui Artur Sion . Procesul pornit de spătarul Costache Burghelea pentru Împresurarea moșiei Frenciugi de către vorniceasa Paraschiva Râșcanu a fost câștigat de cea din urmă la 30 ianuarie 1844. Opisul de documente atestă moara comisului Vasile Costachi Negel aflată la 24 mai 1829 În stăpânirea vornicesei Paraschiva Râșcanu, proprietara moșiei Drăgușeni . Paraschiva
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
la 2 aprilie 1812 despre rășluirea din bucata de loc Sărincuța, În care este amintită . Spătarul Alecu Râșcanu a fost fiul Paraschivei, sora Măriuței Lambrino, care prin vechilimeaua din 10 ianuarie 1835 Îl desemnează vechil În pricina de judecată pentru Împresurarea dughenenilor sale din Iași de către Gavril Moldovanu . La 1900 moșia aparținea locuitorilor care au beneficiat de legea rurală din 1864 și proprietarului Mărgărit Hudic. Casele proprietăresei sunt situate lângă biserică, În partea de Nord a satului Frenciugi . Biserica cu hramul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
jos de Cetatea Albă au fost respinși de cei din acel loc și de cei din Chilia. Au fost capturați vreo cinci sute de ieniceri care alergaseră spre aceasta din urmă [Chilia] și nu s-a făcut nici un fel de împresurare [asediu] contra vreunuia din acela [locuri] și, după câte se zvonea, nu se crede că turcul ar fi trimis să asedieze locurile amintite până nu ar ajunge să se măsoare cu voievodul Ștefan, căci dacă l-ar învinge ar dobândi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Suceava, iar la 26 începea asediul cetății. Regele „după ce s-au întins corturile... și după ce s-a așezat tabăra în formă de cerc, începură să așeze mașinile pentru dărâmarea cetății, care era durată din ziduri tari. Se întrebuințară la această împresurare mai multe tunuri, dintre care două mai ales erau de o mărime uimitoare: unul era tras de 40, celălalt de 50 de cai. Cetatea era întărită cu o garnizoană foarte puternică și se apăra cu o foarte mare bărbăție. Ce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
morți din armata sârbească. Față cu aceste știri, telegrame sârbești spun că micile ciocniri pe care le-au avut trupele acestui general nu au schimbat întru nimic situația militară; cu toate acestea se pare că generalul a renunțat deja la împresurarea Bielinei și că se află cu puterea trupelor sale pe teritoriu sârbesc, avându - și numai avangardele în Turcia, se {EminescuOpIX 181} vede deci că a renunciat de a mai începe ofenziva în Bosnia. Acelaș ziar susține că Ahmet-Eiub Pașa ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]