113 matches
-
a avangardei. Promovînd nu o dată fronda, anticalofilismul, inovația lexicală, refuzînd pseudo-aventura «trăirismului» și parada producțiilor rimate în ritmul conformismului din acea vreme, poeții ei, fără vreun program și fără mentori, au întruchipat reflexul acut și fertil al apărării poeziei de împresurarea negurii istorice”. Din păcate, sufocarea culturii prin impunerea, ca unică formulă de creație, a aberantului „realism socialist”, a făcut ca multe voci poetice ale generației în chestiune, numite, printr-o analogie cu o celebră formulă a Gertrudei Stein, și „generația
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
de S.Z.(f.68-70 dos. fond. A Înlăturat dispoziția referitoare la revendicarea câtimei de teren de 20 mp și a respins, ca nefondat, apelul reclamanților, cu motivarea că hotarul despărțitor fixat În 120 apel, este cel real și că Împresurările referitoare la câtimea de 20 mp teren nu există. Împotriva acestei decizii reclamanții au declarat apel, invocând nelegalitatea soluției recurate determinată de nesocotirea de către instanțele de fond a hotarului real care rezultă din medalionul (harta cărții funciare și a faptului
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
înconjurat. Nu reușea să-și vadă dușmanii dar era conștient că aceștia sunt acolo. Îi auzise foarte clar mișcându-se la mică distanță de locul unde se afla el. Nu mai încăpea nici un dubiu că tâlharii se pregăteau să închidă împresurarea după care urma să tabere cu toții peste el. Probabil că erau la o distanță destul de mare de tabără pentru ca strigătele sale de ajutor să nu fie auzite de acolo. Ceața deasă care se lăsase îi ajuta și mai mult. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se izbească de vreun trunchi de copac ascuns în întuneric. Din păcate își dădea seama că aleargă în direcție opusă celei în care știa el că se află tabăra dar nu mai avea nici o importanță. Acum trebuia să scape din împresurare iar mai apoi, urma să vadă el cum ajunge înapoi la ai săi. Se părea că estimase foarte bine situația pentru că nimeni nu încercă să îl oprească. Avusese și noroc deoarece nici nu se lovise de copaci în fuga lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Airinei din Ruginoasa (Neamț). Pe unul îl avea în stânga și pe celălalt în dreapta sa când au fost împușcați. Și-a mai amintit moș Vasile și cum a căzut prizonier, împreună cu câțiva ostași de trupă și un ofițer român, la o împresurare a rușilor. Ofițerul reușise să dosească bine, la percheziție, busola, iar el, miteșteanul, o lanternă “pe care o aveam de la un soldat italian, de când s-o făcut schimbul de trupe, la Klițka (Klețkaia)”, reușește bătrânul, pocind numele, să-și amintească
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
și, ieșind, le-a legat paznicilor ruși ușa cu o bucată de sărmă. Și-a eliberat tovarășii, apoi au sărit în râpa umplută cu zăpadă din apropierea barăcilor. Aceasta le-a “deschis drum” spre o pădure. Și, în dezordinea aceea a împresurărilor și despresurărilor, n-au mai avut posibilitatea să se alăture resturilor de trupe românești. Au hotărât atunci, în miez de iarnă străină, “cam pe la Crăciun”, ne lămuri el, să se folosească de cele două “instrumente din dotare” (busola și lanterna
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012 Toate Articolele Autorului “Marea aceasta este mare și largă.... ...Balaurul acesta pe care l-ai zidit ca să se joace-n ea” Sfânta Scriptură. Psalmul 103 Visa oceanul cu împresurarea lui de ape Cu leneșe mișcări se unduia pe valuri de senin Înaltul și Adâncul se contopeau în elemente oarbe Plutind într-o derivă vidă spre un țărm sublim. Prieten îi era doar Timpul, pe care nu-l simțea a
TINEREŢEA LEVIATHANULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346749_a_348078]
-
într-un peisaj apocaliptic. Cei câțiva lancieri și ofițeri români care au supraviețuit, înainte de a se retrage din sat,încă s-au mai împutinat, caci au fost nevoiți să se năpustească în luptă crâncenă asupra unui dispozitiv german care amenința împresurarea diviziei. Este emoționantă descrierea lui Constantin Kirițescu a acestei lupte violente: „După garduri, din mărăcinișuri, de pe ferestrele caselor și podurilor, dușmanul a ascuns zeci de mitraliere, arunca o grindină de gloanțe asupra falnicului regiment. Cai și călăreți cad grămadă unii
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
altfel. Baraba nu era însă un oarecare. Se vorbea despre el că avea un simț în plus după cum îl lăudau mulți. Când era încolțit se lupta ca un leu și nu se predase niciodată scăpând astfel din câteva răfuieli ori împresurări. Romanii aflând că acesta nu se va preda viu, îl prinseseră cu plasa pentru ca acesta să nu se sinucidă, fiindcă toți știau, orice moarte era mai bună decât răstignirea. Aflat în hanul grecesc și intuind ce se petrecea, Hasim puse
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
n-am parte daca nu s-o afla că mănâncă șerpi. {EminescuOpVIII 371} [JUDEȚUL LUI VODĂ] 2277 [VODĂ, TOADER BĂLAN, ȘTEFAN VULPE] [VODĂ] Cum te cheamă și ce pricină ai? [TOADER BĂLAN] Mă cheamă Toader Bălan și mă judec pentru împresurarea ce pătimește un loc al meu despre megieși. [VODĂ]1 (dîrz)Ce te judeci cu megieșii? împăcare nu se poate? Pentru fiece lucru de nimic, la Domnie, ha? Ce socotiți voi, că altă treabă n-am decât să vă număr
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu de-a sila. Tuturor cruciaților din Ungaria, bunăoară, cari s-ar fi arătat gata de-a merge în Slavonia pentru stârpirea ereticilor papa le dădea ocrotirea sa, pre cât de zeloasă pre atât de puternică, în contra oricării supărări sau împresurări în vremea campaniei, i recomanda spre acest sfârșit îngrijirii deosebite a episcopului Bosniei și a celui din Agram, autoriză pe cel dintâi să poată da absoluțiune de multe penalități bisericești, încurajă pe rege și pe ducele din Slavonia, Coloman, care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o mică coroană de aur pe cap [... ] și papuci roșii în picioare, ceea ce era numai prerogativa împăratului. Românii cercară mai întîi să surprindă și să ia orașul întărit Pristav din Em, dar nu izbutiră, deci, considerând greutatea și primejdia unei împresurări mai îndelungate, hotărâră a ocoli orașul și a se coborî din-nălțimile și ponoarele Emului la șes. Se aruncară pe neașteptate asupra orașelor grecești (romeice) și a altor localități din poalele munților, prinseră mulți oameni și târâră cu sine o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
folosească de pacea ce li se dăduse și întăriseră poziția lor după putință. Cetățile și orășelele din munte erau parte apărate cu ziduri și valuri proaspete, parte prevăzute cu cele cerute pentru război și cu merinde contra primejdiei unei lungi împresurări. Împăratul, surprins de această stare a lucrurilor, se abținu cu prudență de la orice întreprindere cu urmări mai întinse și mărgini din capul locului durata campaniei la două luni. Românii iarăși, credincioși tacticei lor, se feriră de orice bătălie la larg
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pîn-acuma în părăsire și făr-de nici o garnizoană din partea romeilor; deci el încunjură cetatea cu mașine de zvârlit proiectile de piatră și cu alte soiuri de praștii de tot felul, adună mari provizii de nutreț, bucate și vite în prevederea unei împresurări mai lungi și așteptă inimos și {EminescuOpXIV 91} cu tărie oastea romeică. Singurul neajuns de care suferea întrucîtva garnizoana lui era lipsa de apă bună de băut, care trebuia adusă cu ciuturele din râu. Între acestea domneau în tabăra romeilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mecanic meșter, odinioară la romei, acum însă cu leafă mult mai mare în serviciul românilor, îndreptă mașinele-praștii c-un efect zdrobitor asupra năvălitorilor și prăvălea mari bucăți de stânci asupra lor. Garnizoana, făcând o ieșire noaptea, dărmă toate lucrările de împresurare ale romeilor, risipi străjile lor și puse o mare parte a oștirii în așa neorânduială încît protovestiarul Ioan, unul din cei dentăi generali, fugi din cortul său, fără de papucii lui în floarea broaștei, pe cari-i purta ca o prerogativă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trupă de 140 de cavaleri, cu suita lor de arcași și scutieri, precum și cu trupele mai sus-numiților doi tovarăși de luptă, înaintînd cu curaj spre Adrianopol. Înaintarea acestei oștiri de agresiune, cam puțină la număr, contra orașului întărit, a cărui împresurare se hotărâse, a urmat în chipul următor: mareșalul Gottfried de Villehardouin conducea avangarda, corpul principal era sub contele Ludovic de Blois, ariergarda sub bătrânul doge Dandolo. Lucrările de-mpresurare începură cu mare zel, și ei nu cruțară nici o osteneală pentru a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor, asemănătoare cu fuga însă făcută cu plan, să apuce același drum pe care-l vor fi apucat la atac. Cu toate că întreaga campanie îndrăzneață a latinilor se făcuse în contra sfătuirii cumpătatului mareșal Villehardouin și cu toate că cea dentîi urmare rea era împresurarea micei armate de asediu de către numeroasele cete ale dușmanilor întruniți, totuși împăratul Balduin și contele de Blois comiseră în fierbințeala luptei o greșală și mai pierzătoare, care hotărî soarta zilei. Precum odinioară parții și mai târziu tătarii, tot așa ușor-înarmații
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atât de strălucit din cucerirea latinilor, primi însă răspuns negativ. Supărat pentru impertinenta amăgire în care-l ținuseră într-adins fățarnicii greci pe câtă vreme avuseră trebuință de el, hotărî să răpească cu puterea ceea ce i se refuza de bunăvoie și-ncepu împresurarea orașului. Totuși nu-i prea mergea cu sporiu, pentru că romîno-bulgarii nu știau bine meșteșugul împresurării și mânuirea mașinelor trebuitoare, împrejurare ce punea izbânda sigură într-un viitor prea depărtat. {EminescuOpXIV 104} Deci hotărî să ridice împresurarea și să mute aiurea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care-l ținuseră într-adins fățarnicii greci pe câtă vreme avuseră trebuință de el, hotărî să răpească cu puterea ceea ce i se refuza de bunăvoie și-ncepu împresurarea orașului. Totuși nu-i prea mergea cu sporiu, pentru că romîno-bulgarii nu știau bine meșteșugul împresurării și mânuirea mașinelor trebuitoare, împrejurare ce punea izbânda sigură într-un viitor prea depărtat. {EminescuOpXIV 104} Deci hotărî să ridice împresurarea și să mute aiurea teatrul războiului. Ioainnițiu, apucând din Tracia spre Macedonia și mai strângând la sine ajutoare de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de bunăvoie și-ncepu împresurarea orașului. Totuși nu-i prea mergea cu sporiu, pentru că romîno-bulgarii nu știau bine meșteșugul împresurării și mânuirea mașinelor trebuitoare, împrejurare ce punea izbânda sigură într-un viitor prea depărtat. {EminescuOpXIV 104} Deci hotărî să ridice împresurarea și să mute aiurea teatrul războiului. Ioainnițiu, apucând din Tracia spre Macedonia și mai strângând la sine ajutoare de oaste, ținti la cucerirea bogatului și importantului oraș Tessalonic, din care apoi avea să puie la cale orânduirea provinciei după gândul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ele nu ispitiseră nici pofta de cucerire a latinilor. Acești oameni ai Apusului, cutremurîndu-se de atâtea neizbânzi, se concentrară acuma la Constantinopol ca la cel din urmă adăpost de refugiu, reparară zidurile cetății despre uscat, se așteptară la o lungă împresurare, îngrijiră s-adune provizii îndeajuns și îngăduiră romeilor locuitori în oraș să se retragă în libertate de cu vremea. Căci începuseră a roi numeroase cete de călăreți romîno-cumani împrejurul mândrei rezidențe a împăraților, se bizuiau a pătrunde în toată forma
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în apropiere și mânau din urmă neopriți cârduri de prizonieri și nenumărate turme de vite, apoi se-ntorceau iarăși la trupa lor principală. Astea au fost faptele a o samă de cete de ale contingentului auxiliar al oștirii române unite. Împresurarea orașului Didymotichos și amenințarea Adrianopolei. Cu puterile sale de căpetenie și cu trupele cele mai alese Ioannițiu se aruncă asupra a două orașe, a cărora câștigare avea să fie adevărata plată și premiul de onoare pentru întreaga campanie: Didymotichos și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
orașul așezat pe-nălțime și bine întărit, încredințîndu-se despre greutatea de-a-l lua, hotărî să abată mai întîi râul Hebrus (azi Marița), carele șerpuia împrejurul orașului, apărîndu-l și prevăzîndu-l, prin canale ascunse, cu apă de băut, pentru ca în acest chip împresurarea să fie mai simțitoare și mai cu efect prin lipsa de apă. Totodată {EminescuOpXIV 106} zvârli din puternice mașine-praștii colosale bucăți de stâncă asupra zidurilor tari ale orașului. Cei împresurați rezistau pe de o parte cu bărbăție, pe de alta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unde nu lipsi de-a pune la cale o aprovizionare cu de prisos pentru ale traiului, apoi intrară în Adrianopol și puseră marele oraș în stare de-a putea rezista și de-a se apăra contra primejdiilor unei mai lungi împresurări în perspectivă din partea romîno-bulgarilor. Toate mișcările acestea într-o parte și-ntr-alta se-ntîmplară puțin înainte și după Paștile anului 1206. Întreaga campanie din iestan a romîno-bulgarilor și cumanilor precum și retragerea lor au fost făcute cu totul în spiritul lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
astfel o samă de orașe avute de ruina ce le amenința și barbarii năvălitori trebuiră adeseori să lase din mâni sigure frumoasa lor pradă. Atunci Ioannițiu se-mbărbătă din nou, purcese în sudul țării, ce nu era apărat, și-ncepu împresurarea marelui și bogatului oraș Thessaloniki. Într-o noapte (a[nul] 1207) îl aflară însă în cortul său, străpuns de-o mână necunoscută, ne-nsuflețit și scăldat în sângele său propriu. Povestea îmbla și se crezu că marele mucenic Dimitrie, patronul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]