2,389 matches
-
cei 2% sau o donație fie și numai simbolică. Dacă aceasta SPIRALĂ funcționează și transmiteți acest mesaj cât mai departe, să fiți siguri că vom strânge cei 2,5 milioane de euro și vom salva multe vieți de-acum încolo, împreuna. Mulțumesc, Mihaela Rădulescu Membrii fondatori: Corina Dragotescu-presedinte Mihaela Schwartzenberg-vicepresedinte Mihai Georgescu-vicepresedinte Teodor Vasile-membru Corneliu Visoianu-membru Mircea Stroe-membru Fundația Teodora Georgescu CIF23295270 Domiciliul Fiscal:București, Str. Știrbei Vodă , nr. 69, sector 1. Iban:RO11 BRDE 410S V080 4477 4100 Cont deschis
Strângere de fonduri în lupta cu cancerul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82863_a_84188]
-
nevoilor noastre pământene. Sângele nu prea are un mare lucru de spus. Nimeni nu are sânge pur. Asta există numai În capul unor visători. Totul se schimbă, totul se preface, viața este o continuă mișcare În care elementele primordiale se Împreunează, se dezunesc, se transformă, prezervând, totuși, cantitatea de energie așa cum a existat de la Început. Aș putea spune că oamenii de știință sau inginerii pot deveni mari scriitori sau poeți, deoarece știința este foarte apropiată de poezie. Lucrez acum la problemele
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
se sufocau în aer. Ajuns acolo, piciorul teafăr, întreg, rămânea nefolositor, suspendat, în vreme ce celălalt, altoit în trunchiul de salcie, se nutrea, furnicător într-o comuniune cu vegetația și cu apa, și cu aerul proaspăt al înălțimilor. Din rădăcini urca sângele împreunat cu seve, în ramuri brațe se iveau noi muguri. Cu glasul retras în cercurile ce marchează anii, cu pleoapele fremătând a frunze, Anton nu mai vedea în fiecare mișcare o luptă, o urmărire, ci numai siguranță și împăcare, un drept
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
Marina Constantinescu Chioggia Am plecat spre Tîrgoviște ca într-o mică aventură. Gîlcevile din Chioggia... M-am gîndit la mare tot timpul. La culorile ei, la mirosurile ei. Afară era iarnă, pe jos gheață, iar ziua se împreuna, discret, cu noaptea. Am înțeles că mergem cu un microbuz și ne aștepta, de fapt, un autocar. S-a precizat o oră de plecare și s-a întîrziat cu mult peste din motive ce ne-au scăpat tuturor. Am ieșit
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
s-au îndreptat în câtăva vreme și au purces cu voie făr' de voie de s-au dus. Acolo mergând, o lună de zile au șăzut și nici un răspuns de nimica nu lua, nici priimiia nimeni ca să meargă să să împreune, ci șădea ca un osândit, de nu știia la ce margine va să-i iasă lucrul. Iar cheltuiele, cum spunea cei ce au fost acolo, au făcut foarte mari pe la unii, pe la alții, ca să-și dreagă lucrul, să să întoarcă
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
au putut până s-au făgăduit că va mai adaoge haraciul, care au și făcut, că l-au mai înmărit de cum au fost cu 240 de pungi și cu aceasta s-au împăcat și l-au primit de s-au împreunat." Se pune întrebarea firească dacă această politică mai slujea "folosului de obște" sau nu. Dar ce anume voia să apere "clasa politică" prin această maleabilitate extremă care ducea compromisul până, sau chiar dincolo, de limita admisibilă? Concret, se urmărea "pacea
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
greu de înregistrat datorită aceluiași demers critic abstract, neadecvat. Câteva exemple. Văduvit de contextul inițial, citatul care însoțește poezia Lauda somnului, vol. O viziune a sentimentelor, este totuși relevant: „Contemplarea pietrei inerte ș...ț presupune acum un elan ascensiv ce împreunează teluricul cu uranicul pe fundalul dematerializării. Zenitul celest este înconjurat de epifanii ale formelor terestre lipsite de inerția gravitațională. Pătrunderea prin transparentizarea albastră ar fi contrapondere la ispita reiterării vechii strădanii sisifice. Din moment ce ființa este observată de un obiect subiectivat
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
stângă/ în rest morții noștri cu sâni plini calzi cu mustața nerasă cordonul ombilical este/ din cârpă și vată cu petice de plastic și pete de cerneală prin el ne schimbăm saliva și/ lichidele intrauterine degetele ni se încurcă se împreunează ca lanțurile amestecate în aceeași cutie/ îți râcâi palma până la os sculptez statuete egiptene cu însemne hymenale mâna mea oarbă conturează/ excită gura unei vaze buricele degetelor se plimbă circular pe hieroglifele metalice.” (Oana Călin Ninu, Constanța)
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
continua să vorbească. Doctorul Azad își termină mîncarea din farfurie, în timp ce mîncarea lui Chanu se răcea. Nazneen gustă din curry-ul de conopidă. Doctorul refuză cu un semn din cap atît o nouă porție, cît și orice desert. Ședea cu mîinile împreunate pe masă în timp ce Chanu, încheindu-și vorbele, începu să mănînce cu zgomot și repede. Se mai uită de două ori la ceas. La nouă și jumătate doctorul Azad spuse: - Ei bine, Chanu, vă mulțumesc ție și soției tale pentru această
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
astfel, cu trupurile complet goale și fără nici o îmbrăcăminte, oferind astfel mulțimilor priveliștea cea mai neomenească, mai crudă și mai lipsită de rușine dintre toate priveliștile. Alții își găseau moartea legați de copaci și de crengile lor prin aceea că împreunau cu un scripete, una de alta, crengile cele mai puternice și de fiecare din ele se fixa câte un picior al martirilor, după care se dădea drumul crengilor să revină la poziția lor firească: în chipul acesta, într-o clipă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să ne găsească alinare suferinței. Aici, însă, nu avem nevoie de nimic din toate acestea: nu tu călătorii lungi, nu tu osteneală, nici consultații repetate, nici cheltuială a banilor, ci ajunge să aducem o credință sinceră, să vărsăm lacrimi fierbinți împreunate cu trezvia sufletului și pe dată găsim vindecare sufletului și dobândim tămăduire trupului. Ai văzut putere a doctorilor? Ai văzut noblețe? Ai văzut meșteșug neînvins de boli? Căci, adeseori, în cazul pătimirilor trupești, îndărătnicia bolii a biruit meșteșugul doctorului. Aici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
grădinile lui Adam!) 5. La San Apollinare In Classe am mai trăit astă-vară o secundă mirată de eternitate în absida aurită, când păstorul își ducea turmele de mioare la păscut, sau poate la abatoare, iar ea stătea îngenuncheată, cu mâinile împreunate în golul ce se deschidea sub cupola de smoală; am mai auzit undeva mările risipind oglinzile sparte, am mai înnoptat în orașul de piatră, m-am temut îndelung că se va naște atunci copilul care mă va scoate din lume
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
ți vine să zici că trec anii la fiecare pas. Și el încărunțește, și ea are mereu părul negru. Și pînă la fund. O culcă el, pe părul ei, cînd fac dragoste de amorul cu care fac sex și se împreunează în timp ce se îngînă unul cu altul, ca ziua cu noaptea. Iar ce curge din ei, atunci cînd fac dragoste, sînt zorii. Și ei se iubesc, da, se iubesc ca nebunii. Trec ceasurile, trec lunele, se trec cîte unii. Și ei
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
toată ziua pe un scăunaș, sprijinindu-și spinarea de zidul de cărămidă, și vindea alune pacienților din spital în stare să se țină pe picioare. Cînd nu avea vreun mușteriu, stătea încremenit de parc-ar fi fost împăiat, cu mîinile împreunate în poală. [...] Orbul era voinic, lat în umeri și în șolduri, iar pantalonii îi erau închingați în talie cu un brîu de piele, lat cît o curea de ascuțit bricele. Nu purta pălărie nici pe arșiță, iar părul tuns scurt
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
acea noapte nu-l părăsea, ba, dimpotrivă, i se instalase într-un vis recurent, care-l vizitase mereu în timpul zilelor petrecute în spital. În vis, aurora scînteia și peste tot zăceau risipite ciozvîrte însîngerate - brațe, capete, picioare, trunchiuri - care se împreunau și se reînchegau în cele mai monstruoase trupuri, alcătuite din părți desperecheate. Șchiopătau, se rostogoleau, se tîrau pe picioarele lor șubrede, pe cîmpul întunecat, ca niște orbi beți. De fiecare dată după acest vis, Inman se deștepta cu o stare
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
care au fost, în bună măsură, și ale mișcării noastre de avangardă în ansamblu, reprezentată emblematic în trăsăturile ei de “sinteză modernă”. În literatura franceză, spre care a trecut după 1933, oarecum cumințit, mărturisind rezerve față de experiențele primei tinereți, când “împreuna cuvinte bizare” și imagini insolite, angajamentul său umanitarist și poezia sa ce se voia “comună” n-au rămas neremarcate, dar nici nu s-au bucurat de ecoul meritat, așteptându-și încă mai dreapta evaluare. Peste mode și timp, vocea autorului
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
insule thailandeze, naufragiat apoi câțiva ani pe o insulă pustie, va avea de-a face cu împărați și pirați, cu călugări și saltimbanci, cu vraci și războinici necruțători, cu femei exotice, târfe sau fecioare, prințese sau sclave mute, se va împreuna și va plânge la pierderea sau la moartea lor... Pentru tinerii scriitori care cred că și-au adjudecat tema sexului deviant, cu perversiuni, transcriu fragmentar o splendidă scenă, deopotrivă poetică și terifiantă, cum, probabil, ei nu vor ajunge să scrie
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
mai) vestea că poetul și publicistul Aurelian Titu Dumitrescu a tipărit o nouă carte, Forme de liniște. Ni se mai spune ceva în Cotidianul și despre cum ar fi scris-o, despre cum scrie în general acest autor: "Cu mâinile împreunate a încleștare Aurelian Titu Dumitrescu tace și scrie exegetic". Întrebarea care ne frământă este cum scrie poetul, fizic vorbind, ținându-și "mâinile împreunate"? Nu e dificil la culme, nu e chiar imposibil? Dar poate că a dictat? Ipoteză exclusă, din moment ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
să cadă drept pe gherghef făcând gesturi de naufragiată. Bătrâna, întrerupându-și lucrul, bătu tare din palme. Era semn bun, se vede. Și o întrebă: La ce veniși, fetița maichii, și ce gânduri bune îmi aduci? Vorbise cu palmele frumos împreunate sub bărbie, ca o ființă deprinsă să se roage. Atunci, gărgărița, - mare minune! - i se adresă omenește, deși cu un accent greoi, ardelenesc: No, că mi-s io, gărgărița Rița, și am de adus o voroavă luminată... - Ti! se miră
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
prunci, căci judecata dreaptă cu privire la împreunare trebuie să vadă scopul ei în nașterea de prunci. Deci cel ce urmărește plăcerea greșește în judecată, socotind ceea ce nu e bine, ca bine. Așadar, unul ca acesta face rea întrebuințare (abuzează) de femeie, împreunându-se cu ea27. În același duh filocalic, Sfântul Ioan Casian menționează : De fapt îmboldirea trupului a fost lăsată de Ziditorul spre nașterea de prunci și spre continuarea neamului omenesc prin coborâre unii de la alții, nu spre curvie [...] Prin urmare, nu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
pare că s-au așteptat una pe alta. Le-am primit pe rând și când am intrat, absolut întâmplător, și în posesia celei de-a treia, mi-am dat seama că trebuie să scriu neapărat despre ele și, mai ales, împreuna. Deși sunt foarte diferite, toate trei produc aceeași impresie și vorbesc, în fond, despre același lucru. Elegantă discreției Anca Pedvis nu este un nume tocmai cunoscut. După debutul cu poezie în 1967 în Contemporanul cu o prezentare de Geo Dumitrescu
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
bucurie confesiunile intime dacă sunt „semănate” cu grijă. (Iubire semănând). Mai există o scăpare de sub iadul iubirii neîmpărtășite ori pierdute - blestemul. El răcorește gândul, devin justițiar, fără Întoarcere: „ Închingă-ți-s-ar trupul cu dragoste grea, / să l prindă cârceiul când s-o Împreuna, / să-l sfârtece chinul de nesomn peste noapte, / să-ți lunece trupul prin țâțe de lapte, / să nu afli clipă de zbatere lină, / să te zvârcolești de dragoste-n tină, / dacă nu te rupi chiar acuma din loc, / În brațe
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
Ca noaptea să nu vină. Vei fi mereu cu mine În suflet și în gânduri Ne vom afla aproape Ca în atâtea rânduri. Vom râde și vom plânge În ziua nemuririi Și vom trăi împreună Și clipele iubirii. Cu mâini împreunate Pe o rază de lumină Vom fi tot împreună În noaptea ce o să vină. Marea Dintre stânci înlănțuite Se va naște iarăși marea Și vor merge iar corăbii Căutând mereu cărarea. Vor ajunge de departe La un țărm bătut de
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eleonora Kohn () [Corola-journal/Imaginative/93_a_123]
-
Științe din Paris, Petersburg, Berlin și la Royal Society. Are lucrări de ecuații diferențiale (ecuațiile de tip Bernoulli), calcul diferențial și integral (alături de Leibniz (1646 -1716) contribuind la dezvoltarea și cunoașterea acestor domenii) introducând metode de integrare a funcțiilor raționale. Împreuna cu fratele său Jacques a inițiat cercetări ce aveau să conducă la apariția calculului variațional (problema izoperimetrelor, descoperirea cicloidei). Contribuții la dezvoltarea mecanicii (principul deplasările virtuale), a astronomiei (elaborând o teorie despre maree), a chimiei, a opticii. Este primul autor
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
1801, anul fondării Ritului Scoțian cu 33 de grade. Stranie contrapondere: două date, două frății rivale. Notez și ziua în care contele a apărut pe lume: 23 august - vreau să cred că la miezul nopții, în cumpăna zodiilor, atunci când se împreunează pentru o clipă Leul cu Fecioara. Visându-l azi-noapte, îi visez de fapt grădina; sfârșise toate plantările, toate tăierile și fasonările. Nimic nu mai depășea linia. Rostul vieții lui era întreținerea în verde; o întreținere constantă, duel necurmat cu excrescențele
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]