27 matches
-
dragostea Ta, Să renasc necurmat din dorința De a fi mereu după voia Ta. Împletește mâinile Tale cu ale mele Să binecuvânteze lucrând ce este bine. Să îmbrățișeze oamenii cu mâinile pline De viața eternă ce curge din Tine... Să împrimăvăreze lumea cu credincioșie, Să vină a Ta Împărăție! Cluj Napoca, 27 martie 2016 Primit-am versuri Primit-am versuri ce le țes suav Ca primăvara floarea de pe ram S-aducă învierea înflorind... Și să surâdă viața într-un cânt. Primit-am
LACRIMI DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1459089235.html [Corola-blog/BlogPost/384663_a_385992]
-
este tomată, știți cu toții, îmi asum, Ce gust are, cum arată, unde o plantăm și cum. Tot sămânța-i este mamă și cerințe sunt destule Dacă o ferești de mană, e balsam pentru celule. Răsărite la-ntâmplare, cum s-a împrimăvărat, Vrejuri astăzi, fără floare, pe un prun s-au cățărat. -Ia privește-mă, vecină, vezi până unde-am ajuns? Tomata, invidioasă, nu i-a dat niciun răspuns. Între noi, dragă vecină, nu există-asemănare Poate doar la rădăcină, tu ești mică
ROȘIA ȘI CASTRAVETELE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1486300371.html [Corola-blog/BlogPost/385134_a_386463]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DE CE SĂ STĂM ÎN IARNĂ ? Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1675 din 02 august 2015 Toate Articolele Autorului De ce să stăm în iarnă,când putem să ne-mprimăvărăm și iar să bem a fericirii rouă de-altădată, când sufletele-n codrii colindau și-n loc de fulgi petale ne ningeau în timp ce-aveam în față viața toată ? De ce să stăm în iarnă tremurând că-nnămețiți de tot vom
DE CE SĂ STĂM ÎN IARNĂ ? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1438542995.html [Corola-blog/BlogPost/372075_a_373404]
-
este tomată, știți cu toții, îmi asum, Ce gust are, cum arată, unde o plantăm și cum. Tot sămânța-i este mamă și cerințe sunt destule Dacă o ferești de mană, e balsam pentru celule. Răsărite la-ntâmplare, cum s-a împrimăvărat, Vrejuri astăzi, fără floare, pe un prun s-au cățărat. Citește mai mult Roșia și castraveteleCastraveții-n primă fază, știm de la biologie(poate, că mai e vreo loază care, nici acum nu știe,)Se-nmulțesc doar prin semințe, bine-nfipte în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
Roșia este tomată, știți cu toții, îmi asum,Ce gust are, cum arată, unde o plantăm și cum.Tot sămânța-i este mamă și cerințe sunt destuleDacă o ferești de mană, e balsam pentru celule.Răsărite la-ntâmplare, cum s-a împrimăvărat,Vrejuri astăzi, fără floare, pe un prun s-au cățărat.... IV. AVARUL, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. A învățat să țină punga strânsă, Zgârcit de mic, trăind numai în lipsuri, A adunat, n-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
genele întâii rândunici hai-hui doar zâmbetul câtorva păpădii și-o rază pe buzele dimineții ciocârlia urcă în adâncul zării să-i sărute cerului talpa câtă smerenie sărutul meu degeaba de la fereastră îți scriu cântec de dezlegat taina gândului tu când împrimăvărezi ? (Cântece violete) Referință Bibliografică: Cântec de la fereastră / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 446, Anul II, 21 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CÂNTEC DE LA FEREASTRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantec_de_primavara_violeta_deminescu_1332358599.html [Corola-blog/BlogPost/354676_a_356005]
-
ce nămeți în jur a strâns. Sunt trist câteodată, dar nu dau îndărăt. Sar peste piedici ca în tinerețe. Ca lacrimile-n ochii mei triști să nu înghețe alung din gânduri orișice omăt. Știu că nu e posibil să mă-mprimăvărez, dar mă-ncăpățânez să stau în toamnă care pentru-a mea viață atât de mult înseamnă pentru că-mi dă prilejul să creez. Penelopa Frumoasa Penelopa solie mi-a trimis rugându-mă să-i împrumut o vreme visele prinse-n caer
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1429732388.html [Corola-blog/BlogPost/353936_a_355265]
-
au trăit splendoarea visurilor lor, văzând Prințesa, nu din ceramici, cristale, porțelanuri și picturi, ci aievea, frumoasă, răpitor de frumoasă, care, trecând prin fața ochilor nu clintește nicio aripă de privighetoare. Elitrele diafane de fluturi zburau ca o grindină în jur, împrimăvărând țara în ziua sfântă de Paște când Familia Regală a României a străbătut-o până la sanctuarele Putnei. S-a întors primăvara! S-a întors în țară Familia Regală a României, când țara s-a făcut o pajiște de lăcrimioare iar
MARGARETA A ROMÂNIEI, PRINCIPESA INIMII ŞI A REZIDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1458979803.html [Corola-blog/BlogPost/383383_a_384712]
-
fundătura ecranului de televizor, acești musafiri, sosiți prin telecomandă, ne face casa, ghenă de gunoi! Plin de păcatele noastre, la ce ne mai trebuie să le luăm și pe-ale altora?! Viața noastră, atâta cât e, haideți să ne-o împrimăvărăm cu cele ale noastre, trebuitoare sufletului și trupului. Spune el, poetul. că omul în piept șapte vieți ar avea, da, dar cine știe când s-a început numărătoarea și s-ar putea ca asta să fie ultima???!!! 19 martie 2009
RÂNDUNICA, RÂNDUNICA, SUNT PĂTRUNJELU RECEPŢIEI! de DONA TUDOR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Randunica_randunica_sunt_patrunjelu_receptiei_.html [Corola-blog/BlogPost/358775_a_360104]
-
dintr-o experiență amară de viață, asupra căreia, autoarea nu insistă. Și dacă trupul se poate ascunde, sufletul - nu: „și mă acoperi cu ploi de gheață / care-mi pătrund tristețea în oase / pulsându-mi doruri reumatice inimii” (cum vrei să împrimăvărez). Problema morții este pusă tranșant, în culori alb-negru, nu sub imperiul spaimei atavice, ci mai degrabă al resemnării, al înțelegerii. Pe tapet mai rămâne iubirea, atât cât este, care-i dă poetei imboldul să meargă mai departe: „știi că-mi
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cuvantul_aur_sufletesc_din_fluviul_de_cezarina_adamescu_1355906018.html [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
spaimei atavice, ci mai degrabă al resemnării, al înțelegerii. Pe tapet mai rămâne iubirea, atât cât este, care-i dă poetei imboldul să meargă mai departe: „știi că-mi este sufletul astmatic / și doar prin dragoste respir” (cum vrei să împrimăvărez). În virtutea acestei iubiri poeta spune: „învăț să iert întunericul” (umbră și fluture). Poeta ne prezintă și lumea sa, așa cum și-a alcătuit-o: „lumea mea // stă cocoțată / pe umerii lui Hercule / și râde gâlgâit / lumina / îi gâdilă tălpile / are gust
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cuvantul_aur_sufletesc_din_fluviul_de_cezarina_adamescu_1355906018.html [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
a dat în floare, Flori albe, mov, lila sau violet, Trezesc în noi al iubirii secret. În clipele celestului april, Ne redevine sufletul copil Și alergăm după fluturi în zbor Prin floarea albă a liliecilor. Înmuguresc vlăstarii de iubire, Ne împrimăvărăm cu fericire, Iar fluturii ne zburdă în stomac Sub ploaia florii mov de liliac. Și în iubire îmbobocim, Odată cu liliacul înflorim, Singurătatea o învelim în flori Și-n suflet ne cântă viori. Parfum primăvăratic de iubire Ne-mbată sufletul cu
FLORI DE LILIAC de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1491244095.html [Corola-blog/BlogPost/383234_a_384563]
-
au trăit splendoarea visurilor lor, văzând Prințesa, nu din ceramici, cristale, porțelanuri și picturi, ci aievea, frumoasă, răpitor de frumoasă, ce, trecând prin fața ochilor nu clintește nicio aripă de privighetoare. Elitrele diafane de fluturi zburau ca o grindină în jur, împrimăvărând țara în ziua sfântă de Paște când Familia Regală a României a străbătut-o până la sanctuarele Putnei. S-a întors primăvara ! S-a întors în țară Familia Regală a României, când țara s-a făcut o pajiște de lăcrimioare și
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395949082.html [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
de propășire a satului socialist, iar actorii să smulgă scăpărări comice din piatră seacă. Adevărata noutate o aduc pastelatele peisaje de iarnă rurală, surprinse de privirea lui Ion Marinescu, a cărui imagine vizează, mereu, adâncimi și spații ample. Atunci când se împrimăvărează, însă, odată cu zăpada, dispare și magia.”" Câteva cadre din "Iarna bobocilor" (cearta lui Toderaș cu Varvara de la masă) sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979). Ziarul "Adevărul" și ghidul „Adevărul TV” au fost distribuite la 22 mai 2009 împreună cu
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
Aiud. Nu știu dacă ați fost pe acolo... Eu am fost dus Într-o celulă de o singură persoană, fără pat. Și-am fost ținut acolo câteva luni de zile, toți ăștia, fiecare Într-o celulă. Și după ce s-a Împrimăvărat ne-a dus Împreună cu alții... Și vara am stat și câte 14 Într-o celulă. Acolo era regula ca În fiecare celulă să se afle două vase, zise tinete, dar unul pentru apă și unul pentru necesități. Dar la ăla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dacă de acestea se ocupă Învățământul sau cultura și educația socialistă. O.N.T.ul le pune numai mașinile la dispoziție. M-am Întâlnit cu Dl. Eugen Jebeleanu. Mi-a promis niște materiale și mi-a spus că așteaptă să se Împrimăvăreze, ca să vină să viziteze muzeul. Dacă Îl vezi pe dl. Balan, te rog amintește-i că aștept răspuns de la D-sa În chestiunea pentru care i-am scris, ca să știu ce am de făcut (...). Salutări cordiale, St. Lovinescu 6 (Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Aiud. Nu știu dacă ați fost pe acolo... Eu am fost dus într-o celulă de o singură persoană, fără pat. Și-am fost ținut acolo câteva luni de zile, toți ăștia, fiecare într-o celulă. Și după ce s-a împrimăvărat ne-a dus împreună cu alții... Și vara am stat și câte 14 într-o celulă. Acolo era regula ca în fiecare celulă să se afle două vase, zise tinete, dar unul pentru apă și unul pentru necesități. Dar la ăla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
căci cînd se nasc moașele în scăldătoare pun ouă de rață. în ziua de Sf. Toader copiii se scaldă, și în scăldătoare se pun pietricele și flori de fîn, ca să fie sănătoși ca piatra și drăgostoși ca florile. Cînd se împrimăvărează, să nu te scalzi la rîu pînă nu vei gusta brînză proaspătă. Apa de la prima scaldă a copilului se toarnă cu oală nouă, ca să aibă copilul glas frumos. în scalda copilului se pune miere, ca să fie dulce ca mierea. Scînteie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă de acestea se ocupă Învățământul sau cultura și educația socialistă. O.N.T.ul le pune numai mașinile la dispoziție. M-am Întâlnit cu Dl. Eugen Jebeleanu. Mi-a promis niște materiale și mi-a spus că așteaptă să se Împrimăvăreze, ca să vină să viziteze muzeul. Dacă Îl vezi pe dl. Balan, te rog amintește-i că aștept răspuns de la D-sa În chestiunea pentru care i-am scris, ca să știu ce am de făcut (...). Salutări cordiale, St. Lovinescu </citation> <citation
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ceea ce-ți lipsește. Făgăduiește-ne doar că te vei întoarce și că o să ne scrii ca să știm de tine și unde te vom putea găsi. Mi-am pus hainele de călătorie și am plecat din Pavia de îndată ce s-a împrimăvărat. CARTEA A CINCEA I Am plecat în ziua în care am aflat, cu întârziere, ce-i drept, vestea că patriarhul Primigenio din Grado murise și că în locul lui fusese ales Massimo. Era cu mine tânărul Astolfo, nepotul vasalului Pertarito, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ar întâmpla de aici înainte, va rămâne în istorie, și hotărârile pe care le ia sunt dictate de istorie. Iși trage suflarea, și continuă să-mi spună, la fel de scăzut, fiindcă e furioasă, că fără el nimic nu s-ar fi împrimăvărat în România, și dacă lucrurile nu stau chiar bine, asta e fiindcă e înconjurat de material uman inferior și corupt. Deși, orice se face bine și deștept, dacă nu e de la el e cu aprobarea lui... Chiar cartea ta despre
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
de răcnete pe minut.“) Personajul povestește cum s-a îndrăgostit încă de la vârsta de șase ani de o țigăncușă, Nela, care avea aceeași vârstă (situație stranie, care ar fi putut duce la acuzarea de pedofilie a ambilor îndrăgostiți!): „Cum se împrimăvăra, Nela umbla goală. Eu pe atunci mă împrietenisem cu ea la cataramă...“ Este greu de înțeles cum te poți împrieteni la cataramă de cineva care umblă în pielea goală. Poate că este vorba de o cataramă pe care Nela o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
plimbările mele pe dig, prin stuf sau pe câmp se prelungiră; Zenobia începu să mă însoțească și astfel, după zile și nopți petrecute într-o lume fără dimensiuni, începu ceea ce s-ar putea numi „o altă viață“. 13. O dată (se împrimăvărase de-a binelea), umblam cu Zenobia pe câmp, chiar vorbeam despre asta când, ajunși în apropierea locului denumit „la Puțul Popii“, am ridicat orbește de jos un bulgăre de pământ. „E un idol“, am zis și, însoțit de Zenobia, m-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
suprafață de teren, pe care va construi case, mori de vânt, castele sau orice altă construcție specifică patrimoniului și culturii acelui stat“, a precizat primarul sectorului unu. Ne-am cam grăbit să ieșim la Comana, cu unchiu-meu care, de cum se împrimăvăra, prindea o vigoare de nu mai puteam scăpa de el în drumurile mele prin București (cred că nu ți-am mai pomenit de sâmbăta a ceea când m-a însoțit pas cu pas până acasă la soră-mea, în Banul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pahar mai mult și le lipea sutele cu scuipat pe frunte și le cerea să-i zică: Cine n-are dor pe lume... Lăutarul nu se odihnește în lumea asta, trebuie să îngrijească de suflete. Iarna era timpul lor! Cum împrimăvăra, slăbeau, se făceau ca foița, împușcau francul. Aveau case grele, câte șase-șapte copii, toți flămânzi și bolnavi. Dumitru mai ținea sub acoperiș și-o muiere oloagă. Căra la ai lui tot ce găsea, pe ce punea mâna. În zori, ostenit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]