13 matches
-
Pisică și căzură jos pe pământ. Între timp mai apărură niște păsări negre ce croncăneau din înaltul cerului și coborând în jos, se transformară și ele în balauri mai mari decât primii veniți. Doar câțiva îngeri scăpaseră de loviturile și împroșcăturile veninoase ale Capetelor de Pisică, care se ridicară în picioare și își luară zborul spre norul cel alb. Printre îngerii care reușiră să-și ia zborul, era și Îngerul-barză care îi ajutase pe Maria și pe Ion, vorbind cu Domnul
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391173330.html [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
în greacă) își află originea în mitologia greacă: Zeus, dorind ca fiul său Heracle să devină nemuritor, l-a pus să sugă la sânul Herei, când aceasta dormea. Hera, încercând să-l smulgă de la sân pe Heracle, a lăsat o împroșcătură de lapte să se răspândească pe cer, formându-se astfel Calea Lactee. Există și o altă versiune: La puțin timp după nașterea lui Heracle, Hermes a luat cu sine copilul și l-a așezat în patul Herei, care dormea. Niciunul dintre
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]
-
de gândit și îmi creează o mare remușcare: deci un astfel de dascăl am fost eu încât un om de talia lui Aurel Martin nu a rămas cu un minimum de respect față de mine încât dă drumul la astfel de împroșcături? Probabil am fost un dascăl netrebnic care nu merită considerație, probabil am meritat această lecție. La telefon mi s-a spus că în redacție s-a discutat publicarea sau nepublicarea pamfletului și s-a hotărât publicarea! Atunci de ce se mai
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
mai mari de apele care se umflau pe dedesubt, gheața a cedat ca un vaier de eră geologică. Toată fața Dunării a plesnit în țăndări care s-au ridicat spre cer și s-au prăbușit iarăși, făcând să țâșnească fantastice împroșcături de apă. Mușcându-se unele pe altele, sloiurile au pornit la vale” (G. Bogza,1968, p. 61). Orice descriere este preponderent vizuală și are trei mari calități: încetinește acțiunea; potențează efectul unei secvențe narative ulterioare; oferă textului expresivitate și un
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
monumentele intelectuale ale epocii noastre, D’Arcy Wentworth Thompson a pus o macrofotografie făcută cu un timp de expunere de 1/50.000 secunde, repre zentînd căderea unei picături de lapte în același lichid. Laptele care țîșnește înapoi formează o împroșcătură de o frumusețe deosebită. Centrat pe punctul de impact, un mic guler perfect circular se evazează, apoi se destramă în zimți delicați, fiecare cu o minusculă perlă de lapte la capăt. Autorul era biolog. Prin această imagine voia să demonstreze
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
mă refer la o coroană, mai precis o coroană de conte : conform artei heraldice, un cerc de metal evazat, decupat în partea de sus în vîrfuri, fiecare cu o perlă la capăt (la drept vorbind, șaisprezece, în loc de douăzeci și patru cîte avea împroșcătura, însă numărul depinde pro babil de viscozitatea lichidului). În ierar hia nobiliară franceză, titlul de conte venea după cele de duce și de marchiz. Toate trei comportau coroane numite deschise, prin opoziție cu coroana regală (sau imperială) închisă, adică prelungită
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a existenței individuale ca rezultat al riscurilor la care este expusă ori pur și simplu ca urmare a legii naturale. Nașterea fiecărei ființe printre o multitudine de alte ființe, scurta lor trecere prin lume nu sînt oare ca niște infime împroșcături sau explozii la suprafața marelui curent al vieții ? împodobindu-se cu substanțe dure și totodată durabile, asupra cărora vîrsta nu-și lasă amprenta, oamenii transpuneau pe propriul corp și încercau să depășească opoziția dintre stabil și instabil. Formulată în termeni
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
auzeam cum Își târșâie picioarele, apoi se auzi o bălăceală zgomotoasă. Oricine ar fi fost, se urina destul de mult. La intervale regulate, Își apropia picioarele târșâindu-le, poate, pentru a nu picura pe jos. N-am fost scutit nici măcar de Împroșcăturile scurte de la sfârțit. Până la urmă, persoana se Încheie la pantaloni și Începu să cânte, dând drumul la robinete. Peste câteva minute, după ce s-a șters și a amuțit brus, am băgat de seamă disperat că pantofii mei rămăseseră pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
capetele parcă în semn de adio și dispărură. Fără urmă. Dintr-odată, aerul era liniștit. Păsările zburară înapoi spre pădure, penele plutiră încet în urma lor. Și, în nemișcarea aceea subită, din direcția livezii, oamenii auziră: O bufnitură! Un urlet! O împroșcătură apoasă! Zgomotul ajunse până la Kulfi în copac. Se întoarse către vale: — Ce-a fost asta? — Ai auzit? îl atacă Pinky pe Brigadier cu frumoșii ei ochi mari. Ai auzit sunetul acela? — Ce-a fost asta? întrebară domnul Chawla și Ammaji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
capetele parcă în semn de adio și dispărură. Fără urmă. Dintr-odată, aerul era liniștit. Păsările zburară înapoi spre pădure, penele plutiră încet în urma lor. Și, în nemișcarea aceea subită, din direcția livezii, oamenii auziră: O bufnitură! Un urlet! O împroșcătură apoasă! Zgomotul ajunse până la Kulfi în copac. Se întoarse către vale: — Ce-a fost asta? — Ai auzit? îl atacă Pinky pe Brigadier cu frumoșii ei ochi mari. Ai auzit sunetul acela? — Ce-a fost asta? întrebară domnul Chawla și Ammaji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
aurite ale mozaicului marii cupole sunt în parte desprinse, înlocuite de aceste suprafețe goale care desenează pretutindeni, dedesubtul bolților, în interiorul trompelor, de-a lungul arcelor, pe întreaga suprafață a zidurilor pronaosului, un arhipelag al morții. Să nu ne lăsăm înșelați: împroșcăturile de ciment ce împrăștie în cele patru colțuri, asemenea unor mădulare dislocate, fragmentele mărturisirilor, bunelor vestiri și botezurilor nu sunt provizorii: este starea definitivă a locurilor care ni se înfățișează sub aparența consternantă a acestei semnificații sfărâmate, a acestei unități
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
să le-o arăți și celorlalți?! exclamă deodată, ridicând brusc glasul. Cum să le arăt că este aceeași lumină ascunsă pretutindeni, în toate lucrurile, cât ar fi ele de urîte? În orice pată de igrasie pe un perete în orice împroșcătură de noroi? Își auzi atunci glasul și zâmbi încurcat. Inima începu să i se bată tot mai repede, apoi, pe neașteptate, se opri, și în acea clipă îl asurzi un trăsnet nesfârșit, izbucnit parcă din toate părțile deodată, și înțelese
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
tremura un râs puțin bațjocoritor. Goana vijelioasă ținea de un ceas. Trecură prin Ruginoasa, prin Bîrlogu, prin Babaroaga, prin Gliganu. Pe când alergau acum spre Lespezi, văzură de departe un cârd de ciori, poate câteva sute, de-a curmezișul șoselei, o împroșcătură de cerneală pe o colosală coală de hârtie. Flămânde și obraznice, ciorile numai când sania era să dea peste ele zbucniră brusc de pe pământ cu zgomotos fâlfâit de aripi și croncăneli. Iapa înaintașă, într-un acces de spaimă, făcu o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]