1,704 matches
-
unde s-au făcut exproprieri și împroprietăriri, pe baza legii de reformă agrara pentru Basarabia din anul 1920, comisiunea de comasare și parcelare, luînd de bază tabloul prevăzut la art. 29 din prezenta lege și cel întocmit de comisiunea de împroprietărire, vă întocmi un tablou nominal cu indicarea în coloana separată a suprafețelor cuvenite fiecărui împroprietărit, atît pe baza legilor din 1874 și 1875, cat si a legii agrare din 13 Martie 1920. Dacă după măsurătoarea rămasă definitivă se va constata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
împroprietărit, atît pe baza legilor din 1874 și 1875, cat si a legii agrare din 13 Martie 1920. Dacă după măsurătoarea rămasă definitivă se va constata că suprafață totală expropriata este mai mică decat cea prevăzută în tablourile comisiunii de împroprietărire se va reduce proporțional suprafață cuvenită fiecărui împroprietărit. Articolul 31 Cota intangibilă fixată proprietarului prin hotărîrea de expropriere nu va putea fi redusă în nici un caz, iar terenurile inexpropriabile, prevăzute în hotărîrile de expropriere pronunțate conform legii de reformă agrara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
Kogălniceanu, nu fondează nici un partid istoric - este, deci, revoluționarul în stare pură, cruțat de tarele vieții politice pe care cei mai mulți dintre colegii săi de generație le suportă. Se adaugă, inițial, merite de necontestat: insistența lui Bălcescu, incontestabilă, pentru emanciparea și împroprietărirea țăranilor, precum și episodul legat de revoluția transilvană, când el încearcă să-i aducă spre colaborare pe Iancu și Kossuth, ceea ce, în primii ani de democrație populară, servea foarte bine propagandei noului regim. În anii ceaușismului florid, în schimb, rolul esențial
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
fondată de Ion Câmpineanu, autor, în 1838, al unui manifest care proiecta „fuziunea întregului popor românesc și reunirea lui sub același sceptru” într-o patrie independentă. Un proiect de Constituție elaborat de Câmpineanu prevedea votul universal și eliberarea clăcașilor fără împroprietărire. Bălcescu aderă apoi la Societatea secretă organizată de Mitiță Filipescu, alături de Marin Serghiescu, Dimitrie Macedonski, Eftimie Murgu și J. A. Vaillant. Scopul societății era desființarea privilegiilor feudale și instituirea unei republici democratice, în care cetățenii să fie egali în față
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
consideră că a venit ceasul unor transformări revoluționare și în patrie. Se întorc acasă, și, la 8/20 martie 1848, se întâlnesc la Bălcescu acasă și stabilesc principiile acestei revoluții: libertatea individuală, a cuvântului și a presei, desființarea privilegiilor feudale, împroprietărirea țăranilor cu despăgubirea proprietarilor, regim constituțional sub suzeranitatea Porții și abolirea Regulamentului Organic. Pe baza acestor principii, Bălcescu a redactat Proclamația care avea să fie citită la 11 iunie, la Islaz. După abdicarea prințului Gh. Bibescu, Bălcescu devine secretar al
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
săpau să-și facă chirpici și cărămizi ori să-l ducă în bătătură ca să-și spoiască grajdurile și casele. A făcut contestații și plângeri. Au venit la fața locului oameni din Comisia județeană care se ocupa cu rezolvarea cererilor de împroprietărire. Primarul și cei care salvaseră o parte din actele Cooperativei Agricole de Producție de focul pus într-o noapte de persoane necunoscute, care devastaseră birourile, au consultat registrul agricol și puținele evidențe ale Cooperativei. A fost necesar să se aducă
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
voi face. Nu am nicio încredere în Justiție. Deși Justiția este aceea care m-a pus în posesia pământului bunicilor, pentru că am avut pe el proces verbal de punere în posesie, și semnăturile a peste jumătate din membrii comisiei de împroprietărire. Intraseră alții peste pământul meu. Justiția căreia i-am achitat pentru asta taxele legale, plus 300 de dolari mită, zeci de drumuri, și trei sau patru ani de procese. Cu dreptatea în mână. Acum, nu mai am acești bani, să
Liviu-Florian Jianu: NOTA DE PLATĂ. Din manuscrise by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-nota-de-plata-din-manuscrise/ [Corola-blog/BlogPost/339265_a_340594]
-
creadă că deținerea acestui teritoriu - de la un ocean la altul - poate fi extrem de avantajoasă. Ceea ce se va și dovedi, nu peste mult timp! Urmează în 1833 “mexicanizarea” vieții religioase, instituținalizarea ei prin secularizarea pământurilor și fondului bisericesc al misiunilor catolice, împroprietărirea cu milioane de acri de pământ a spaniolilor americani, cunoscuți drept californieni. Această măsură ca și punerea la punct a unui sistem de ferme - ale căror produse agricole și animaliere vor accelera dezvoltarea comerțului și implicit căile și mijloacele de
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 by http://confluente.ro/La_capatul_lumii_california_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
epoca modernă. Acolo unde aceste valori funcționează, acolo ne situăm în modernitate. În mod ideatic, de la 1821-1848, și în mod practic de pe la 1859-1864, România a experimentat pentru întîia oară modernizarea. La 1923, după rezolvarea chestiunii naționale și odată cu votul universal, împroprietărirea țăranilor, generalizarea învățămîntului public și extinderea geografică al aceluia universitar, putem spune că am intrat într-o modernitate acceptabilă. Care, din păcate, nu a durat decît pînă în 1938, adică vreo cincisprezece ani. Din ce motiv anume? Parțial, din cauza contextului
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
care au făurit România modernă nu erau doar niște oameni cultivați evropenește, dar erau și de o suspectă, pentru aceste locuri, generozitate. Ei au fost dispuși să ia măsuri împotriva intereselor de clasă și a propriilor lor interese. Ca să propui împroprietărirea țăranilor, era necesar pămîntul. Or, acesta era în proprietatea părinților lor, a fraților lor, a lor înșile. Ca să propui, în același timp, trecerea de la cens la votul universal trebuia să renunți la niște privilegii istorice. Ca să propui generalizarea educației publice
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
starea de frământare datorată perspectivei pe care o avea reforma agrară, au avut ca efect imediat, reducerea suprafeței însămânțate. În anul 1921, este legiferată reforma agrară; se declarau expropriate moșiile mai mari de 100 ha. Astfel, 140 de îndreptățiți la împroprietărire, împreună cu instituțiile economice, ecleziastice, școlare, au fost împroprietăriți în Ulmeni, prin aplicarea legii reformei agrare, cu 38 iugăre, loc de casă, 289 iugăre teren arător, 195 iugăre pășune și 250 iugăre de pădure . A fost expus exproprierii moșierul local, Karoly
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
pădurile lui Degenfeld Maria, Dealul Îngust (Chelința), precum și o mică parte din hotarul satului Țicău. Pentru pământul expropriat, proprietarul primea despăgubiri din partea statului, care la rândul lui recupera banii eșalonat, de la noii proprietari. Vedem deci că este vorba de o împroprietărire prin despăgubire, cu mențiunea că, despăgubirea o suporta statul. Cu toate că marea proprietate a fost serios bulversată, proprietăți întinse, atât pe teritoriul localității Ulmeni, cât și pe al satelor din jur (cele aparținătoare), continuau să dețină mari proprietari precum Recsei Andrei
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
al micii proprietăți rurale în economia localității. Dacă ar fi să comparăm numărul locuitorilor care au fost împroprietăriți cu pământ cu ocazia reformei agrare comuniste, raportat la suprafața de pământ care a reprezentat obiectul exproprierii, fiind mai apoi folosită pentru împroprietărirea țăranilor, în raport cu cei care au fost împroprietăriți în anul 1921, am constata că diferențele sunt categorice în favoarea ultimei reforme, suprafața de teren pe care o primea fiecare țăran, fiind mult mai mică decât în anul 1921. Pe lângă marii proprietari care
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
în ce privește chestiunile religioase și școlare”! Drept! Și l-au respectat!Nu s-a atins de școala lor sau de biserică. În administrația și justiția română au avut translatori, proprietatea le-a fost respectată, ba mai mult, au beneficiat egal de împroprietăririle din 1920 la fel ca toți cetățenii români, drepturi de care ungurii nu amintesc niciodată. Să comentăm. UNU, de ce nu sunt plângeri și proteste și din partea comunități săsești? Simplu, pentru că și-au văzut corect de treburile lor, iar statul român
SZTÁN... PĂPUŞA SECUILOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_1397608490.html [Corola-blog/BlogPost/347843_a_349172]
-
35 a fost modificat de art. 17 din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 139 din 5 octombrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 939 din 20 octombrie 2005. Articolul 36 Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul său cărora atribuirea le-a fost anulată, precum și persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, li
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188927_a_190256]
-
stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul său cărora atribuirea le-a fost anulată, precum și persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, li se vor acorda terenurile respective în limita suprafețelor disponibile sau despăgubiri. ---------- Art. 36 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 193 din 19 iunie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188927_a_190256]
-
35 se regăsește în forma actualizată a Legii nr. 1/2000 la data de 20 octombrie 2005. 39. Articolul 36 se modifica și va avea următorul cuprins: "Art. 36. - Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239841_a_241170]
-
a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239841_a_241170]
-
respectarea normelor tehnice silvice de exploatare. ... Capitolul II Pajiștile comunale și urbane Articolul 7 Pajiștile comunale și urbane sunt acele pajiști care sunt proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale, dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare, prin donație, prin răscumpărare, prin legi de împroprietărire și cu ocazia comasării. Articolul 8 (1) Pajiștile comunale și urbane se folosesc exclusiv pentru pășunat, ca fânețe și pentru cultivarea plantelor erbacee specifice zonei, în vederea obținerii de masă verde, fân sau semințe. (2) Activitățile care se desfășoară pe pajiști
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258610_a_259939]
-
legii. Articolul 18 Paza animalelor pe pajiștile comunale și urbane se face de către paznici angajați și plătiți de organizația sau asociația crescătorilor de animale concesionare. Capitolul III Pajiști în indiviziune Articolul 19 Pajiștile în indiviziune, constituite fie prin legi de împroprietărire, fie ca efect al actelor de proprietate sau cu acordul coproprietarilor, sunt terenuri cu caracter de bun obștesc dintr-o comună ori mai multe comune și se folosesc în comun ca pășune, ca fâneață sau pentru cultivarea plantelor de nutreț
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258610_a_259939]
-
respectarea normelor tehnice silvice de exploatare. ... Capitolul II Pajiștile comunale și urbane Articolul 7 Pajiștile comunale și urbane sunt acele pajiști care sunt proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale, dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare, prin donație, prin răscumpărare, prin legi de împroprietărire și cu ocazia comasării. Articolul 8 (1) Pajiștile comunale și urbane se folosesc exclusiv pentru pășunat, ca fânețe și pentru cultivarea plantelor erbacee specifice zonei, în vederea obținerii de masă verde, fân sau semințe. (2) Activitățile care se desfășoară pe pajiști
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258612_a_259941]
-
legii. Articolul 18 Paza animalelor pe pajiștile comunale și urbane se face de către paznici angajați și plătiți de organizația sau asociația crescătorilor de animale concesionare. Capitolul III Pajiști în indiviziune Articolul 19 Pajiștile în indiviziune, constituite fie prin legi de împroprietărire, fie ca efect al actelor de proprietate sau cu acordul coproprietarilor, sunt terenuri cu caracter de bun obștesc dintr-o comună ori mai multe comune și se folosesc în comun ca pășune, ca fâneață sau pentru cultivarea plantelor de nutreț
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258612_a_259941]
-
35 se regăsește în forma actualizată a Legii nr. 1/2000 la data de 20 octombrie 2005. 39. Articolul 36 se modifica și va avea următorul cuprins: "Art. 36. - Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236068_a_237397]
-
a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236068_a_237397]
-
silvice și actualii deținători răspund de pază și protecția vegetației forestiere de pe terenurile solicitate de foștii proprietari până la punerea în posesie în condițiile prevăzute de prezență lege. ... Articolul 36 Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, cu ocazia aplicării Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul său cărora atribuirea le-a fost anulată li se vor acorda terenurile respective în limita suprafețelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147649_a_148978]