724 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1934 din 17 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului REVIGORARE O noblețe este-n aer, Și în cer și pe pământ. Glasul lumii este floare Răsărită din minuni. Florile în candelabre Se răsfață pe alei, Ronduri sfinte-mprospătează Duhul iernii dus din noi. Lin vibrează primăvara În adânc de suflet prins În a florilor mireasmă Din eternul paradis. Elena Trifan Palatul Mogoșoaia, 2016 Referință Bibliografică: REVIGORARE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1934, Anul VI, 17
REVIGORARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1460899459.html [Corola-blog/BlogPost/373635_a_374964]
-
vine dintr-un sălaș lăuntric. Duce singur tot greul poverii de agricultor în propria-i gospodărie, iar duminica și-n zilele de sărbatoare este nelipsit de la Sfintele Liturghii. Într-una din zile l-am rugat pe moș Manole să-mi împrospăteze memoria cu privire la caznele sale din prizonierat, despre care îmi povestise cândva mama. A fost ca și cum aș fi pus un casetofon în priză. Cu o emoție specială, născută din îngemanarea sechelelor suferinței sale din război și efectul prețuirii mele exprese față de
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
foarte importante, pentru că el simte nevoia să descrie ceea ce vede cu ochii minții, ca într-un film derulat cu încetinitorul, întreg cadrul acelor întâmplări, dând naștere unor sentimente ce nu aveau să se șteargă nici după șase decenii? Fixarea cadrului împrospătează memoria, stivuind amintirile care se așează cuminți, în ordine, în spatele retinei. O altă istorisire antologică este aventura celor doi puști, Ionel și Izu care pleacă pe jos la Brăila. Povestea abundă de întâmplări amuzante și de limbajul colorat al copiilor
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
vine dintr-un sălaș lăuntric. Duce singur tot greul poverii de agricultor în propria-i gospodărie, iar duminica și-n zilele de sărbatoare este nelipsit de la Sfintele Liturghii. Într-una din zile l-am rugat pe moș Manole să-mi împrospăteze memoria cu privire la caznele sale din prizonierat, despre care îmi povestise cândva mama. A fost ca și cum aș fi pus un casetofon în priză. Cu o emoție specială, născută din îngemanarea sechelelor suferinței sale din război și efectul prețuirii mele exprese față de
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
din 20 iulie 2016. La casa unui mac m-adăpostesc în serile când plouă, acolo-ntotdeauna mi-e ușa larg deschisă, nu mi se cere plată și-s bine omenită din când în când din inimă îmi rup ca să-i împrospătez culoarea, timid ca un fecior la-ntâia horă și-apleacă gazda roșul la pământ a mulțumire. la el găsesc oricând frunze curate-ntr-un sertar mă schimb și gândurile mi le șterg, le strâng apoi în coc regal, îi cer
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
sunt Cleopatra. Citește mai mult La casa unui mac m-adăpostesc în serile când plouă,acolo-ntotdeauna mi-e ușa larg deschisă,nu mi se cere plată și-s bine omenitădin când în când din inimă îmi rupca să-i împrospătez culoarea,timid ca un fecior la-ntâia horăși-apleacă gazda roșul la pământa mulțumire.la el găsesc oricând frunze curate-ntr-un sertarmă schimb și gândurile mi le șterg, le strâng apoi în coc regal,îi cer și-mi dă fărâma
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
pe solul altor planete Cosmice. Mitul este readus literalmente în prim-planul studierii atente și prezentat de autor prin înțelepciunea existențială în cărțile cu mare valoare istorică și culturală. La el a apelat truditorul Marius-Valeriu Grecu, cu scopul de a împrospăta memoria cititorilor cu ceva din iconografia entității noastre, în vorbire, gândire, socotire cinstită, judecarea după Legea Nouă a Atlanzilor - în Sala Străbună, sau măcar aplicarea principiului de Aur a jurist consultului roman Ulpianus: (trăiește cinstit, nu vătăma dreptul altuia, dă
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_literara_de_vasile_dorin_ghile_al_florin_tene_1328359968.html [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
calmă, să poată discuta cu mintea limpede orice cauză în care erau angrenați. Iar Mișu se felicita adeseori, în gând, pentru felul în care a știut să gestioneze situația în favoarea lui. Îi mergeau toate bine, până în ziua care i-a împrospătat anumite amintiri, care l-au răvășit. Era cu puțin înainte de prânz. În biroul de avocatură a intrat Violeta. A salutat cu voce tare, „Bună ziua”, înainte de a închide ușa și s-a îndreptat direct spre doamna Vlădescu, fără să privească o
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_capii_5_marian_malciu_1327334794.html [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
sfărâma cel mai repede. Și, cum spunea Jose Marti: „Dintr-o rană mai cumplită/ iese versul mai frumos”. Restituirea literară, chiar dacă nu se practică în măsura în care ar merita un scriitor, (toți scriitorii merită!) este întotdeauna bine venită. Nu neapărat pentru că ne împrospătează memoria, dar pentru că ne face să trăim în preajma și în spiritul celor plecați și să le prelungim în felul acesta existența, chiar dacă nu reală, în mijlocul nostru, dar cel puțin spirituală. Un bun creștin obișnuiște să-i pomenească pe „cei blajini
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
se-mplinească toate: La mulți ani cu sănătate! (Urarea mea) ...Cam aceasta este cartea Parfum de speranțe; acesta este creatorul ei, Nicolaie Dincă, într-o clipă de inspirație în care Cel de Sus a picat har divin în condeiul lui, împrospătându-i talentul și vitalizându-i zicerea. În încheierea acestor considerații, aș caracteriza poeziile din acest volum, dar și întreaga poezie a lui Nicolaie Dincă, drept vitalitatea versului frumos. O metaforă care nu-l cuprinde doar pe Nicolaie Dincă, ci și pe
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
Ta sunt foarte bine cunoscute. În urma acestui răspuns neașteptat vodă zâmbi însă aflându-se cu spatele, în acel moment la vornic, acesta nu îi putu observa gestul. Se întoarse către el, mai mult rugându-l: da, dar vreau să îmi împrospătez cunoștințele, s-ar putea ca din multe amănunte, să uit iar tu să mi le amintești. Vornivul îl privi atent, plecă privirea și începu apoi să îi vorbească: în anul 1373, sculptorii Mincu și Gheorghe, români din Cluj, au dat
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
veghe necontenit: aura trecutului, cenușiul prezentului și zâmbetul viitor al renașterii sale. Poate numai așa peste fardul ruginit și colbul așezat pe iluziile noastre înfășurate în dorința de mai bine vor sosi vulturii din înălțimile la care aspirăm. Acum îți împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moștenirii, ți se dezvăluie trofeele câștigate prin spirit și adversitate. De pe dealurile dezvelite care înconjoară cetatea, soarele reînnoirii îți atinge fruntea și-ți binecuvântează surâsul. Duhul iertării se înalță peste sufletele căzute în păcat și
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_oras_transilvan.html [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]
-
românesc... cel mai... poate...”. Wow! Să mori de râs, dom’le! Vă veți convinge parcurgând pamfletul „Universitatea s-a scremut și a ieșit un șoricel”! Trecând de la un domeniu la altul veți dori, poate, să vă completați ori să vă împrospătați cunoștințele despre istoria neamului românesc. În acest sens vă stau la dispoziție două materiale deosebit de interesante: -„Adevărul istoric despre așa-zisul popor trac”, semnat de domnul Valeriu D. Popoviciu; - Puncte de vedere: „Istoria adevărată a descendenței noastre”, sub semnătura doamnei
DRAGI PRIETENI ŞI CITITORI DE PRETUTINDENI, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dragi_prieteni_si_cititori_de_pretutind_marian_malciu_1358452671.html [Corola-blog/BlogPost/342357_a_343686]
-
grăunțe de porumb, pe care le împarte, după niște reguli doar de el știute, între teica porcului și jgheabul de deasupra ieslei din grajdul vacii. Tot vacii îi aduce, din grămada de lângă poarta grădinii, pe care are grijă s-o împrospăteze zilnic, un braț mare de iarbă, pe care-l trântește în ieslea de lemn, din fața posacului erbivor. Ultimul drum din acest ciclu de activități matinale îl face la „pompă”, unde îl așteaptă două găleți mari, din cele pentru var lavabil
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
o desemnează ca odihnă, bucurie, fericire, reîntărire pentru om. Melodiile Margaretei Pâslaru sunt, din acest plan de examinare un bine sufletesc. Oricât de târziu, oricât de dimineață, zilnic să fie pala de aer din fereastra deschisă, cana de apă care împrospătează în fiecare zi, pe fiecare! Măcar o singură dată pe zi, o melodie a Margaretei Pâslaru e atât de bună pentru suflet, pe cât e ziua pentru viață! Când lăsăm să treacă zilele fără cântec, lăsăm să treacă viața fără ani
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Margareta_paslaru_muzica_bu_aurel_v_zgheran_1391013434.html [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
de binele și dragostea din cântec. Nu se poate creiona cronicărește Georgeta Nichifor! O fi, deși nu pare, cinquagenară?! Cântecele sale încununabile în și din istoria spirituală a Dobrogei se păstrează tinere! Ele nu au vârste încetate, întineresc și se împrospătează! Asemenea interpretei frumoase și tinere neîncetat, care le cântă, Georgeta Nichifor! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Georgeta Nichifor Cântece încununabile în și din spiritualitatea Dobrogei / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1174, Anul
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1395248716.html [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
senzualitate aparte, cu lumini discrete, cu mirări și întrebări fundamentale, care ne trimit cu gândul la estetica blagiană și la cea a lui Emil Cioran, Lazăr Lădariu fiind ardelean până la ultima fibră, fapt ce nu-l împiedică însă să își împrospăteze uneori pana în seva speranței unui „ev aprins”: „doar ochii/ priveau spre Numele mare al inimii/ pe ape trezite urcând/ și cântecul doar acolo lin începea/ înainte de sine,/ semn viu al timpului nou”. (Și cântecul doar acolo lin începea) Faust
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Lazar_ladariu_secunda_de_p_al_florin_tene_1364451583.html [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
Țara Românească în politica continentală a vremii sale și a dat un nou suflu culturii naționale și europene. Cum s-a spus de către istoricii neîntinați: „vremea lui Brancoveanu are distincție, are parfum aristocratic și este o văpaie de cunoaștere ce împrospătează fiecare domeniu, iar cultura atinge pragul cel mai ridicat, căci mănăstirile conferă Europei un stil aparte, un glas aparte, un chip aparte: chipul brâncovenesc”3. Icoana în vremelnicie a domnului Vodă Brâncoveanu este brodată de cuvintele-nestemat venite prin Radu Greceanu
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
aș vota pe Eminescu! Iar la momentul oportun, nu votez caracter taifun! La a țării perspectivă, nu-i bună nici sugativă! La cârma țării, un stăpân, nu vreau străin și mai hapsân! I-aș vota pe Topârceanu, Cantemir, Agârbiceanu... Să împrospătez elita, l-aș alege pe Nichita! Și decât un minciunescu, aș vota cu Minulescu! Țării să-i fie mai bine, mai că aș vota cu mine! Dar mai bine stau de-o-parte și-mi pun gândurile-n carte! Că în turul
VOTEZ CU ÎNINTAȘII -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1415781583.html [Corola-blog/BlogPost/379809_a_381138]
-
Miruna Runcan, în volumul Actorii care ard fără rest: „Costache Babii nu e doar un artist care, de aproape jumătate de veac, a construit zeci (dacă nu sute) de roluri, principale sau nu, cu aceeași dăruire și cu forțe mereu împrospătate de o energie lăuntrică greu de egalat. El este, în același timp, și un actor din acea categorie specială pe care aș îndrăzni s-o numesc „de inducție”. El are puterea (știința? generozitatea?) de a-și încărca partenerii, într-un
Cetăţenii de onoare ai Braşovului by http://www.zilesinopti.ro/articole/2866/cetatenii-de-onoare-ai-brasovului-actorii [Corola-blog/BlogPost/99333_a_100625]
-
linii ale caroseriei total diferite față de cele a precedentului model. Acum toți pot comenta pe acest subiect, dar totul constă în preferințele și gusturile fiecăruia. Din exterior mașină arată foarte bine, linii agresive care duc spre mașinile sportive, Renault a împrospătat clasa mică cu un design foarte tineresc și sportiv. Acum întrebarea este dacă din acest model se vor inspiră și viitoarele Megane, Latitude, Fluence și așa mai departe. Modelul testat de iasi4u.ro are un motor de 1,5 litri
TEST DRIVE Renault Clio 4 by http://www.iasi4u.ro/2013-test-drive-renault-clio-4/ [Corola-blog/BlogPost/92309_a_93601]
-
ungurește, ne explică el. - Cum adică, întreb eu. - Păi, așa era pe-atunci! Locuiam la Cluj. - Ați spus că veniți din Ungaria, zic eu. - Păi, da, din Cluj, din Ungaria. - Clujul e în România, așa era și în ’50, îi împrospătez eu memoria, vizibil nemulțumită de afirmația lui. Dar evreul meu ungur venit de la Cluj nu este de acord cu mine și ține să mă corecteze: - Poate așa scrie pe harta ta. Eu m-am născut și am trăit la Cluj
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1399656279.html [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
gol. Doar scâncetele ca de copil și câte-un urlet prelung ca un bocet ce sfâșia din când în când tăcerea nopții dădeau de știre că mai trăiește. Se mai înviora când trecea prietena bătrânei aducând câte ceva de mâncare și împrospătând apa din castron, ca după aceea să își reia locul de lângă scăunel. Venise și rândul locatarilor de la blocuri să fie mulțumiți, să-și vadă de-ale lor și să nu mai ia aminte la ce se întâmplă în curtea casei
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cornelia_turlea_chifu_lady_cornelia_turlea_chifu_1359257003.html [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
intră prin camera ei de copil, decât rareori, când se apropiau sărbătorile, ca să o aerisească. Și-a selectat cursurile ce conțineau informații despre tema sa, din materialul bibliografic, ca să poată să-și susțină cât mai bine teza. Dorea să-și împrospăteze cât de cât materia în memorie. Trebuia să recitească și toată lucrare de diplomă. Ce învățase în timpul facultății nu se prea potrivea cu ce se întâmpla în practica de zi cu zi și cu ce a scris ea în lucrare
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
săi jucau liberi prin materialul de bumbac al maioului. Așa se simțea mai comod și nu era nici tatăl său acasă ca să se jeneze. Continua să-și sintetizeze material pe care dorea să o parcurgă cel puțin o dată să-și împrospăteze memoria. Dacă își cristaliza ideile principale, dezvolta apoi tema cu ce știa că se întâmplă în practică. Depinde de ce va cere comisia, pe lângă teză și legat de teză. Zilele au trecut destul de repede. Nici nu prea a avut timp să
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]