16,650 matches
-
condamnare a stărilor de lucru prezentate în pamflete și satire, în snoave și alte „pamfletării”, folosind un întreg arsenal de mijloace artistice. Bunăoară, motivarea racilelor societății în care trăiește - alături de noi, cititorii, de altfel - o face pe seama animalelor, ca fiind împrumutate de la om, prin conviețuire („Quot tranzit”) și tot animalele sunt „vinovate” de fenomenul promovării, în funcții mari și bine retribuite, fără aprecierea calităților și competențelor profesionale, fără analiza responsabilă a motivației și a capacității reale de muncă („Boul și pisica
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
celor ce nu veneau la biserică , Vyslouzil era cam nervos , pe alții, Caspary, Limberger, Kraska, Kermavner, Hayduk, nu-i știm decât cu numele . Am comite o ingratitudine dacă am fură posterității și pe servitorul Onufri, iubit de copii, fiindcă îi împrumuta cu bani ca să-și cumpere mere și covrigi. Spirit inegal, incapabil să se supună unei discipline prea aspre, Eminescu nu e în liceu un școlar strălucit, sau mai bine zis nu e unul din acei dinții în clasă, care fac
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
fără îndoială, zburdălniciei și lipsei de simpatie pentru respectivii domni profesori. În schimb, la limba română și la istorie era tare. Fiindcă n-aveau cărți, învățau gramatică și celelalte după dictat. Eminescu căpătase de la Pumnul însemnările de lecțiuni și le împrumuta și la colegi, cu condiția de a nu îndoi și murdări filele, dar temeiul cunoștințelor sale era lectură. Lăsând în plată Domnului problemele de aritmetică, citea pe înfundate, închis în casă, cărți din bibliotecă școalei, sau de la Pumnul (unde îl
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
din cărți mai vechi - negreșit din cronici pe care le avea de la Ipotești sau din bibliotecă lui Pumnul. Pentru a ne face o părere despre studiul lui Eminescu în familie, menționam că Eminovici avea o vastă bibliotecă personală, din care împrumuta și prietenilor sau boierilor cu care venea în contact. “Dintre toți copiii lui Gheorghe Eminovici, numai poetul căpătase încrederea de a cerceta Bibliotecă pământeasca din Ipotești.” Tatăl poetului, deși nu avea o cultură deosebită, căpătase pasiunea de colecționar. Gheorghe Eminovici
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
traducere de George Baronzi; Cei patruzeci și cinci, de Alexandru Dumas, traducere de George Baronzi; Meropa de Voltaire, traducere de Grigore Alexandrescu. Kogălniceanu și Hașdeu s-au folosit de multe cărți și manuscrise, cerându-le printr-o scrisorica să fie «împrumutate spre cercetare». Fratele poetului, Nicu Eminovici, arată cum Mihai îi povestia scenele din românul Manon Lescaut: « În fiecare seară mă duceam cu dânsul în fumoarul răzorului unde fumam și vorbiam. Acolo, dansul mi-a povestit în mai multe nopți întâmplările
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
lungă tăcere, încercă tot el să continue, dar, privind în jur și sesizându-și gafa, de la acel ton grav, în ochii celorlalți, tăcu și lăsă capul în jos. Atunci abia, am hotărât să continui eu subiectul deschis de el, dar „împrumutând” tonul său veșnic liniștit și caracteristic, care-i împodobea frumos personalitatea. Și, prinzându-i palmele în ale mele, i-am zis: ─Ce-ai zice dacă, Duminica viitoare, ar veni părinții tăi la mine și, în fața lor, ne-am logodi? Am
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
întreagă”... iar Oaza de tristeți, este închinată Doinei și lui Ion Aldea-Teodorovici. Remarcabile sunt și poeziile de critică socială sau a scăderilor omenești: Algoritmul succesului, Zâmbetul fals, În timp, Întrebări (celor ce muncesc în străinătate). Întâlnim și poezii care au împrumutat câte ceva din recuzita folclorică: Jelui-m-aș, cui să-i spui?/ Jelui-m-aș nucului.../ Nucul are frunza multă -/ Ca tristețea mea, profundă. (Jelui-m-aș) Poeta Tatiana Dabija nu a fost tributară modelor și curentelor poetice, a scris cum
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
-și asume viața și deciziile privind viața cotidiană a credinciosului. Poate el să hotărască dacă să se căsătorească sau nu, cu cine să se căsătorească, ce facultate să facă, ce serviciu să ia, ce afaceri să facă, dacă să se împrumute sau nu la bancă etc.? Punctul meu de vedere este că duhovnicul nu trebuie să hotărască în locul unei alte persoane, că fiecare persoană umană, în temeiul libertății și al responsabilității, trebuie să-și asume în cele din urmă exclusiv orice
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/_mai_intai_de_toate_trebui_stelian_gombos_1359377435_hirmr.html [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
mormânt. Trifu îi încredință că, dacă au încredere în el, va munci cot la cot cu ei, unde și când este nevoie. Ca să nu le facă vreun pocinog, promise să-și lase barbă și plete și-i rugă să-l împrumute cu haine de-ale lor, ale militare de pe el fiind bătătoare la ochi și atrag atenția autorităților care vin să controleze șatra. Nu știa că și ei aveau câte ceva cazon, vândut lor pe aur de către jandarmii care i-au însoțit
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
decât pe jos sau cu „ocazii”: căruță sau camion căci nu existau cursele cu autobuze. La biserici nu erau reflectoare și ca să poată citi inscripțiile din scenele aflate la înălțime, întindea pe podea, acolo unde cădea soarele, un cearceaf alb împrumutat de la țărani, proiectând astfel lumina în sus, sau capta soarele în oglindă dirijându-l apoi pe pereții monumentului. La Voroneț, în timp ce analiza pictura din turlă cu o scară lungită cu o a doua și ținută de doi țărani, una din
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
cupa vieții, plină cu otravă,/ Și colindând sub norii de grafit,/ Am semăna furtuni și-am cerne pleavă.// Chiar sufletul mi l-aș amaneta,/ De-aș ști că ziua-ncepe iar cu tine,/ Cu anotimpuri calde-aș cocheta,/ Să-mi împrumute ploi diamantine.// Cu ele ne-am spăla păcate vechi/ Dintr-un destin confuz, invariabil,/ Am strânge picăturile-n perechi,/ Sub giulgiul unui soare perisabil.// Pe-un crater nou stă partea ta de cer,/ Eclipsă văd în inima-ți de gheață
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1443945681.html [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
STUDIU FGDB 4 din 10 români nu ar putea trăi din economii lor mai mult de o lună, în timp ce perioadă medie pe care populația bancarizată din România poate subzista fără să se împrumute este de 3,7 luni, conform unui studiu al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar. Populația bancarizată este formată din persoanele care sunt într-o relație cu o bancă sau mai multe. Raportându-ne la această categorie de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cartea-de-credit-26/ [Corola-blog/BlogPost/93314_a_94606]
-
Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar. Populația bancarizată este formată din persoanele care sunt într-o relație cu o bancă sau mai multe. Raportându-ne la această categorie de persoane, 44 la sută dintre români aleg să se împrumute la rude și prieteni, atunci când apar cheltuieli mari, neprevăzute. A apela la un credit bancar, în această situație, este abia a patra opțiune, conform studiului, după împrumutul de la rude sau prieteni, urmând încercarea de a obține bani mai mulți printr-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cartea-de-credit-26/ [Corola-blog/BlogPost/93314_a_94606]
-
mileniul III, poetul Tudor Gheorghe Calotescu îl reinventează pe Brâncuși : și nu o face în genunchi , ci zburând! Acum, când lumea abia - abia se târăște spre viitor, T.GH.C . are curajul să arunce în aer, dezinvolt, masa tăcerii ! Ori să împrumute , pentru o veșnicie sau două , aripile de la un fluture ! Și de ce nu, de la vreun înger bagabont !? Și poate că într-adevăr , sărutul tăcerii ar putea pune cuvintele pe jar ! Poftim : și eu am gura plină de scântei . De scântei și
CROMOZOMII CURCUBEULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 by http://confluente.ro/Lecturi_perpendiculare_costel_zagan_1363780493.html [Corola-blog/BlogPost/345343_a_346672]
-
fi clipit din ochi își înjumătățea solda la masa de joc. Cu bătrânu-său era mereu în conflict că nu mai înțelegea ăla să-i umple buzunarele ca altădată. Se zvonea că l-ar fi avut la mână contrabandiștii, după ce-i împrumutaseră imense sume de bani. Ei, și a mai făcut rost Avender al nostru rost la un moment dat de o șalupă de-ți pica obrazul, alea câteva vedete grănicerești pe care le avea la unitate nu-l mulțumeau pesemne, că
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
frumos te simți bine, te înconjuri de un câmp parfumat de lavanda mov care, dincolo de toate îți evocă și un tablou impresionist. Mesut Șenol afirmă că literatura și muzica sunt bogăția continuă a oamenilor, dar iată că și poezia, care împrumuta sau se folosește de elemente picturale transmițând (cum este în acest caz) doar impresia, realizează, pe deplin același lucru, poezia lui materializându-se într-un cuvânt al unei simfonii muzicale. De această data tonul se schimbă, devine unul de bucurie
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Muguras_maria_petrescu_mesu_muguras_maria_petrescu_1367567706.html [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
trăiască cum dorește”, mi-a spus Levente Fazakas. VOR ȘI TRADIȚIILE ROMÂNEȘTI, CU CARE NU LE ESTE ... JENĂ L-am întrebat, dacă ar fi ca Ținutul Secuiesc să obțină autonomie, atunci vor renunța și la tradițiile pe care le-au împrumutat de la românii, de la țiganii din zonă. ”Nu. Nu. În nici un caz. În nici un caz. Deci cultura rămâne cultură. Deci sunt influențe și acum. Asta e ca o istorie. Istoria nu poți s-o influențezi. Deci nu renunțăm, și suntem mândri
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
Asta e ca o istorie. Istoria nu poți s-o influențezi. Deci nu renunțăm, și suntem mândri de fapt că ... deci nu ... nu atât de mândri ... cum să zic, dar ... nu ne e jenă de lucrurile pe care le-am împrumutat noi, ungurii, de la români. Nu ne e jenă. Nu ne e jenă. Și promovăm această cultură. De fapt, și contrar noi vedem că românilor le e jenă când aud că asta e influență ungurească. Acasă, nu aici. Aici e libertate
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
mulțumim măcar în gând și să le fim recunoscători, pentru că ne-au însoțit o perioadă mai lungă sau mai scurtă din viața noastră și ne-au dat o bucățică din cerul lor albastru, când al nostru era înnorat, ne-au împrumutat o aripă să putem zbura, când aripile noastre se frângeau, și-au rupt din timpul lor de dragul nostru, am împărțit poate un corn împreună la școală și am simțit binecuvântata odihnă sufletească în prajma lor. Acum, am realizat mai mult
PRIETENIE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Prietenie_adriana_tomoni_1391898562.html [Corola-blog/BlogPost/341225_a_342554]
-
asupra lor, tot binele din lume! Un înger Un înger mi-a trimis din cer, Un înger să-mi întindă mâna, Acum, când nu mai pot să sper, Când am ajuns să spun: îmi e totuna. El aripi mi-a împrumutat să zbor, Deși putere nu mai am, De viață m-a făcut să-mi fie dor, Bunul meu înger, se numește OM. O rugăciune-am zis în gând, Pentru acest înger pe pământ. Și-ncerc aripile-n bătrânul zbor, Încurajată
PRIETENIE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Prietenie_adriana_tomoni_1391898562.html [Corola-blog/BlogPost/341225_a_342554]
-
dă mâna cu primul invitat, domnul Fantastic, urmează domnul Mitul, domnul Sentiment, reprezentantul concepțiilor, filiat domnului Fantastic, nelipsind primitoarea doamnă Creația Românească având rolul a idealiza sărbătorește întrunirea cu cea Cosmică. Unde? Anume? Decât a utiliza spațiul vast al Audeologiei împrumutat de la Antici, fiindcă trebuie dezbătute pretențiile literare ale fiecărui invitat, privitor la memorizare, filozofie, simbolism, toponimie, semnificația genialului, toate subordonându-se instinctiv sursei începutului ca regulă relativă. Cam această scenă am găsit-o profilată cu oarecare stăruință a candidatului sentimental
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_literara_de_vasile_dorin_ghile_al_florin_tene_1328359968.html [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
Belean Publicat în: Ediția nr. 310 din 06 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu mă mai las surprinsă de venirea celui mai flămând anotimp în ochi de toamnă îi aștern în fiecare seară povești dizlocate din cutele amintirii unele le împrumut din glasu-ți șoptit din vremea când se topeau zăpezi într-un ritual cantatii se roagă firului de iarbă i-aud chinul încolțirii în semitransă, unde nu mă vede nimeni gândul poate zburda în voie pe toate cărările odată bătătorite chiar dacă
PRIMĂVARA-ANOTIMP FLĂMÂND de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Primavara_anotimp_flamand_.html [Corola-blog/BlogPost/357112_a_358441]
-
nu știam cum să îl ajut. L-am văzut pompând 4 milioane de dolari lunar pentru a-și ține proiectele în viață, atunci când Tesla și SpaceX erau privite ca niște glume proaste. Când banii s-au terminat, a început să împrumute de pe oriunde putea pentru a plăti salariile angajaților și pentru a putea continua negocierile cu investitorii”, a rememorat Talulah Riley într-un interviu acordat Esquire. După o vreme, însă, SpaceX și Tesla s-au transformat din niște „glume proaste” în
Bye-bye, Mark Zuckerberg, welcome Elon Musk! by https://republica.ro/bye-bye-mark-zuckerberg-welcome-elon-musk [Corola-blog/BlogPost/337743_a_339072]
-
În seara asta am lăsat cartonul în portbagaj. Oricum, mesajul împrumutat de la o prietenă a ajuns suficient de celebru, l-au citit mai mulți decât speram. Nu pe stradă, ci online, citat de presa locală. Nici ceilalți nu mai aveau la fel de multe ca aseară, dar au venit în număr considerabil. Asta
Protestul într-un oraș mic și roșu: aseară, în fața sediului PSD Slatina, rămas în beznă... by https://republica.ro/protestul-intr-un-oras-mic-si-rosu-aseara-in-fata-sediului-psd-slatina-ramas-in-bezna [Corola-blog/BlogPost/338199_a_339528]
-
Chevron la Pungești și nu numai, pe măsură ce „sustenabilitatea” trece de la neologism cu iz străin la practică răspândită social, firmele trebuie să se adapteze. În plus, avem deja semnele unui model de afaceri care se poticnește: companiile petroliere ajung să se împrumute pentru a menține dividendele mari care le asigură reputația. Sigură pe sine, industria nu are îndoieli că va ieși victorioasă din furtuna prețurilor mici, în apele calme ale profitului. Nu demult, Petrobras, compania braziliană de stat, a oferit investitorilor o
Protecția mediului. De afaceri by https://republica.ro/protectia-mediului-de-afaceri [Corola-blog/BlogPost/338068_a_339397]