46 matches
-
e bună nici în cizmă. Capitolul din Pann merită citit și pentru dialogul cu ardeleanul care nu văzuse în viața lui o vie și o descrie în grai local (,Ghia aiei-i pi-un deal pusă / Tot cu țepi pin ea împunsă"), sau pentru celebra Poveste a poamelor, încheiată cu blestemul adresat "bubosului strugur".
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
treci strada la vreme nepotrivită în apus și înspre toamnă trăgând piciorul greu printre frunze negre ochi sparți frânturi de poeme scrijelate în asfalt cu mațele scoase afară dar dacă tu ai să treci strada cu păpușa fricii în spate împuns da da cu degetul arătător de căpcânul din răspântie în ziduri inexistente către gurile de canal în viforul bezmetic al zilelor fără istorie fără adevăr cu iarna trădărilor pe urme cu omuleții coborâți dintr-un vis rău aținându-ți calea
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/7471_a_8796]
-
apăsătoare? E meritul dintotdeauna al fantazării, cînd se nimerește să aibă stofă: de-a ți le servi ca-n vis pe toate. De-a găsi partea bună a veștilor proaste. Fiindcă de partea proastă a veștilor bune se ocupă propaganda, împunsă subtil în aproape fiecare povestire din Fapte bune cu Lisa. Își au și zvonurile substanța lor, pe care Alexandra Târziu o gustă, în America precum în România, ca pe untura de pește. Rea la gust, nesuferită, ți se dă cu
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
ales apropiat și tainic, de parcă s-ar fi adresat unui prieten mai vechi ori unui vecin de-acolo încotro se îndrepta el acum. Trenul tăia câmpiile nopții cu zgomot mare pe dedesubt, iar moșul așeza pe deasupra plasă blândă de vorbe, împunsă ici-colea de câte un sughiț. „Mă pomenesc cei de unde am plecat” - trăgea el concluzii filozofice - „Ori ăștia care mă așteaptă acasă”. Venea din Bărăgan, fusese să-și vadă o fiică măritată acolo, iar acum se întorcea acasă, în comuna Români
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Dar nu are o morală a ei! TOREADORUL (confuz): Ba... să vedeți... că are! Adică... dacă toreadorul se pricepe, omoară taurul. Dacă nu, îl împunge taurul pe el. EMMA: Cred că dînsul are dreptate. (Ironică.) E ca la teatru: pe împunse. Ori prințul îl spintecă pe rege, ori regele pe prinț. Numai că la tauri nu știi dinainte care pe care. TOREADORUL: Întocmai. EMMA (se ridică și ia spada, aceeași cu a Prințulul din partea l): E tăioasă? TOREADORUL: Grozav de tăioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
59. Dumineca Tomii. Domnul contabiliza necredințele. Golgota, precum o pușcărie pustie își lingea rănile, trecuseră 7 zile de la evadarea supremă. Hăitașii adulmecau urmele, sângele Mântuitorului însemna tocul ferestrelor; complicitatea înălțării, după fiecare ușă închisă. Hăitașii desenau hartă în jurul unei coaste împunse. Duminica Tomii. Prin acoperiș, cobora acrobatul cerului: "Pace vouă!" Doi unu: îndoială, șase șase: poartă-n casă, în inimă pumn de arginți. Ultima zi din săptămâna luminată avea să aducă întuneric peste obște. În cimitir, luna dormea sub o frunză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ce-și dă ultima suflare, este memoria care întoarce morții-napoi într-o lume depersonalizată, sălbatică ce are amintiri cu alt gust, alt miros, de alt soi. 75. Reperaj: premeditatul gând ascuns, este egalul explicitului arătat, și are vânătul ochi împuns de un timp excrocat. 76. Reperaj: declarații. informații, note, scrisori, facturi, dosare... de ce oare? Ridicări în catușe, la înalte cote pe creste, sub nivel de mare. 77. Reperaj: castel cu regim de penitenciar, unde supravegherea se manifestă dintru' început ca
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
gri, din stofă de lână are la guler și de-a lungul, până la brâu, un motiv popular din lână neagră, poartă pe umăr o desagă într-un băț și în mâna dreaptă o armă, un baltag de lovit, trasă și împuns, nu are nici brâu, nici chimir; haina este strânsă pe corp, iar mâinile sunt strâmte și răsfirate la încheietura mâinii. Despre portul femeilor, Balthazar Hacquet spune astfel: „Femeia își poartă părul împletit în cozi, acoperit cu o (năframă - n.a.) pânză
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
umbră poetului: „Singură mângâiere/este aceasta:/să trecem în zori/umbră noastră încet peste ele.// (Mironosițele flori) Poezia părintelui protosinghel este de inspirație mistica, este religioasă, dar nu didactica, este expresie a trăirii suferinței cristice și gratitudinii pentru jertfă divină: „Împunsa fiind coasta Ta/s-a vindecat durerea mea//Cu palma peste obraz fiind Tu lovit,/am dobândit mângâiere.// Fiere gustând, Hristoase,/m-am izbăvit/de mâncarea cea dulce/din pomul oprit.// (Doamne, Isuse). Credință în Înviere îl face pe poet
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
mâine, De care nu mă pot lipsi în viitor Ceea ce în fond cere și-un câine Nu mă întrebați că n-am răspuns Cât vor putea nervii să-mi reziste Mai bine-n evul mediu la baliste De săgețile arcașilor împuns, Decât să bâjbâi pe atâtea piste! Referință Bibliografică: Sunt la fel ca voi, un muritor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 386, Anul II, 21 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SUNT LA FEL CA VOI, UN MURITOR de ION UNTARU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366582_a_367911]
-
de zi. Părintele Teofil Părăian- -- Hristos pururea poartă pe trup urmele rănilor Sale dobândite în clipa răstignirii, vrând să arate prin aceasta că și la venirea a doua oară în lumina orbitoare va fi pentru robii Săi același răstignit și împuns, rănile acestea ți-nând loc de podoabe împărătești. Nicolae Cabasila - Invidiosul este dușman al celor prezente, dar prieten al celor pierdute. Sfântul Vasile cel Mare - Un om nu trebuie să se abată din drumul sau numai pentru că latră câinii. H. M. Stanley
CITATE MEMORABILE (53) de ION UNTARU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361699_a_363028]
-
lumina de matasă/ Cum salvează din declin o bluziță de satin/ Spală vase, rufe spală-n pantalonii de fatală/ Agreabilă si suplă generos în pod hurducă/ Melancolică, activă, inspirată, reflexivă/ Își lipește-n frunte stele, minuscule , efemere.../ Dintr-o dată ca împuns/ Podul a pornit-o-n sus/ Cu-al său înger presupus/ Genunchiat într-un surâs!”), golurile de aer ce predispun uneori la melancolie (Pământul tace, parcă mă măsoară/ Nu mă mai știu sau poate mai exist/ Aripile de cer m-
ROMÂNIA LITERARĂ LAURENŢIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENŢE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351392_a_352721]
-
lumina de mătasă/ Cum salvează din declin o bluziță de satin/ Spală vase , rufe spală-n pantalonii de fatală/ Agreabilă și suplă generos în pod hurducă/ Melancolică, activă, inspirata, reflexivă/ Își lipește-n frunte stele, minuscule, efemere.../ Dintr-o dată ca împuns/ Podul a pornito-n sus/ Cu-al sau înger presupus/ genunchiat într-un surâs (Ea). Dacă la început poeta poseda din plin harul de a crede în iluzii și se vede pe sine ca pe o prințesă/cenușăreasă, fericită în atmosfera
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
răsărit). Apare folosirea focului, schimbându-se astfel regimul alimentar, ceea ce va determina modificări și în structura anatomică. În paleoliticul mijlociu, Neanderthalul folosea arme de silex, răzuitoare (racloare) pentru curățarea pieilor de animale și cojitul lem �nului, vârfuri din silex pentru împuns și tăiat, folosite probabil și ca vârfuri de lance pentru vânătoare, vârfuri bicefale, mai reduse nu �meric: burine și gratoare întrebuințate pentru râcâit și tăiat. În această perioadă se ajunge la o diviziune naturală a muncii: vânatul - îndeletnicire a bărbaților
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Ce coborau cu vuiet la vale Pe sub bolți săpate în cetini Buciumul cerbilor vestea Eterna dimineață. Pe nesfîrșita catifea a serilor Stelele țintuiau apusul Pe acolo vulcanii erupeau viță-de-vie Și în struguri răbufneau. Iar vinul curgea ca dintr-o coastă împunsă Aici ploile erau atât de fine Că le puteai da deoparte ca pe un pled Răcoarea lor mirosea a aromate Pe sub umbroasele gradini Fulgerele erau niște mici surprize Deoarece unde cădeau Lăsau în urmă un pomișor sau o floare Iar
VIŢA-DE-VIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357106_a_358435]
-
și lancea intrase atât de adânc în trupul condamnatului încât nici un om care ar mai fi trăit câtuși de puțin nu ar fi suportat acea durere îngrozitoare și ar fi murit pe dată. Unii se miraseră atunci fiindcă din coasta împunsă ieșise sânge și apă și știau cu toții că dintr-un mort nu mai curge sânge, cu atât mai puțin apă. Dar nu mai era nici o îndoială că acela murise. Pentru ei, era încă o dovadă că cel răstignit era un
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
închipui contemporan cu toate miturile personificate de zeități ale “thassalocraților” Eladei, Feniciei (“oamenilor mării”), Cartaginei sau Vikingilor (”oamenilor nordului”) care au deținut sau aveau legătură, fiecare la timpul lor, cu supremația asupra întinderilor marine. Eram îndrăgostit de Afrodita, mă simțem “împuns” până la sângerare de tridentul miticului Poseidon și mă “expunea” gata “tranșat”, pe o tarabă - “scufundat” într-o amforă cu vin și mirodenii, pe un petec de mal al unei factorii de la Pontului Euxinus - grecii de la Histria, pe prețul insignifiant de
ÎNTÂLNIRE CU OCEANUL PACIFIC LA SAN FRANCISCO! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341734_a_343063]
-
Ce coborau cu vuiet la vale Pe sub bolti săpate în cetini Buciumul cerbilor vestea Eternă dimineață. Pe nesfîrșita catifea a serilor Stelele țintuiau apusul Pe acolo vulcanii erupeau viță-de-vie Și în struguri răbufneau. Iar vinul curgea că dintr-o coasta împunsa Aici ploile erau atât de fine Că le puteai da deoparte că pe un pled Răcoarea lor mirosea a aromate Pe sub umbroasele grădini Fulgerele erau niște mici surprize Deoarece unde cădeau Lăsau în urmă un pomișor sau o floare Iar
VIŢA-DE-VIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380849_a_382178]
-
S-a auzit vestea că un ucenic numit Toma zis și Geamănul pe care îl și cunosc, a vrut să se încredințeze de faptul că Iisus nu e o nălucă și a cerut să pună degetul în coasta Lui cea împunsă cu sulița. Învățătorul Iisus l-a încrdințat de acest lucru și a mai arătat apoi tuturor celor de față și semnele cuielor de la mâini și picioare vrând să arate tuturor că nu e o vrăjitorie. Și e adevărat, Hasim! Iisus
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
cu palmele arătau slobozirea noastră. Scuiparea și purtarea necinstită cu El arătau cinstirea noastră. Cununa cu spini, îndepărtarea blestemului, hlamida de purpură, îmbrăcămintea împărătească în locul hainelor de piele. Piroanele, desăvârșita nemișcare a păcatului nostru. Crucea, pomul cel din rai. Coasta împunsă preînchipuia coasta lui Adam din care a fost făcută Eva, prin care a venit călcarea poruncii. Sulița arată că îndepărtează de la mine sabia cea de foc. Apa din coastă este icoana botezului. Sângele și trestia ne arată că Iisus Hristos
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
întrebă fără nici o introducere cum a murit Iisus. Se retraseră la adăpostul serii undeva pe o piatră și Gaius îi povesti cum se petrecuse totul și cum se vindecase de albeața ochilor într-o clipită când sângele ieșit din coasta împunsă i-a atins ochii. Cornelius nu spuse nimic ci doar oftă. După un timp însă spuse pe un ton șoptit. -Îți spun ceva Gaius. Mie Iisus mi-a vindecat o slugă doar spunând lucrul acesta. El dorea să vină la
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
și ceilalți n-ar fi fost destul de morți pentru că nu aveau răni? -Oh! nu, desigur. Vreau să spun că i-a fost poate mai ușor să-i aducă pe aceștia la viață! Însă cineva care a fost răstignit, bătut, și împuns și cu sulița... -Am văzut cu toții când l-a scos pe Lazăr din mormânt, spuse Andrei. Maria și Martha spuneau că trecuseră patru zile și că mirosul era insuportabil, știți și voi asta. Ce dovadă mai bună vreți că acesta
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
cu palmele arătau slobozirea noastră. Scuiparea și purtarea necinstită cu El arătau cinstirea noastră. Cununa cu spini, îndepărtarea blestemului, hlamida de purpură, îmbrăcămintea împărătească în locul hainelor de piele. Piroanele, desăvârșita nemișcare a păcatului nostru. Crucea, pomul cel din rai. Coasta împunsă preînchipuia coasta lui Adam din care a fost făcută Eva, prin care a venit călcarea poruncii. Sulița arată că îndepărtează de la mine sabia cea de foc. Apa din coastă este icoana botezului. Sângele și trestia ne arată că Iisus Hristos
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
dus spre crucificare. Se retraseră la adăpostul serii undeva pe o piatră și Gaius îi povesti cum se petrecuse totul în acea zi și mai apoi cum se vindecase de albeața ochilor într-o clipă când sângele ieșit din coasta împunsă a învățătorului îi atinsese ochii. Cornelius nu spuse nimic ci doar oftă. Statura sa impunătoare se gârbovi cu coatele pe genunchi, profilându-se în umbrele serii într-o atitudine de deznădejde. După un timp însă spuse pe un ton șoptit
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
Domnul și lucruri pur divine! Nu poți feri cărarea ce ți-e aleasă în viață cărarea cea frumoasă cu flori și cu ciulini nu poți uita persoană care te-a strâns în brațe în clipa în care trupu-i e doar împuns de spini! Suferință lumii niciodată n-o să încapă în cuvinte noi povestim iubirea și dragostea de-o viață durerile din trupuri nu și-au găsit morminte sperăm să ne renaștem în noua dimineață! În primăveri frumoase în brațe ducem flori
UN GÂND de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378710_a_380039]