1,055 matches
-
DE VÂNT Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Straturi de vânt M-am trezit între două orizonturi Pășind timidă pe nisipul fierbinte , Să-mi caut privirea dusă de vânturi Și gândul înăbușit între cuvinte ... Tăcerea îmi ascunde sub pelerina ei Trupul inert legănat de valuri , Pierdut în galaxiile privirei Până aproape de maluri ... M-am ascuns în scoică mareelor Să mă scalde valul cu spumă mării , Să cern pulberi în albia viselor Prin
STRATURI DE VANT de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1479934065.html [Corola-blog/BlogPost/375560_a_376889]
-
un geamăt adânc, dureros, ieșit parcă din cel mai adânc loc al pieptului, s-a auzit până dincolo de ușa salonului. S-a repezit la pat și, după o clipă de nemișcare, aproape că s-a aruncat asupra acelui trup, plângând înăbușit. Ferind cablurile și firele, a lunecat curând în genunchi. Își striga fratele în șoapte sacadate, pline de durere, mângâindu-i fruntea cu o mână. În mijlocul salonului, Ofelia își ștergea lacrimile. Doctorii fixau podeaua cu privirile, strângându-și puternic maxilarele pentru
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
rog mult! Am să vin mereu la tine, promise Iuliana în șoaptă, de parcă ar fi știut că este auzită. S-a aplecat mai mult asupra lui, privindu-l de la mică distanță, ținându-și mâna pe frunte și respirând rar și înăbușit. Era parcă încremenită în această poziție, când în salon au pătruns mai multe persoane grăbite, vizibil alertate și îngrijorate, printre care recunoscu doi vecini din blocul în care locuia: un medic cardiolog și un altul, neurolog. A rămas nemișcată, fără
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
liniștită, Iuliana! Rămân eu aici. Nu îți las fratele singur. Promit! îi șopti Ofelia, în timp ce îi atinse cu blândețe umerii, de cum ajunse înapoia ei. Iuliana s-a întors încet, a privit-o pe Ofelia în ochi și, începând să plângă înăbușit, a îmbrățișat-o. Au rămas așa secunde lungi, într-o tăcere adâncă, apropiindu-se sufletește și împărțind durere, griji, speranțe. Înainte de a ieși, Iuliana a rugat-o pe Ofelia să-i comunice urgent orice urmă de modificare a stării lui
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
mi-a plăcut muzica rock și eram rocker. Aveam păr mare, purtam lanțuri și blugi jerpeliți. Nu aveam o imagine prea bună despre mine și căutam să atrag atenția prin îmbrăcăminte și comportament. Reporter: Era o refulare a unor sentimente înăbușite, a unor complexe, sau chiar simțeai plăcere în stilul acela de viață? Valentin: Era și o plăcere, dar și o refulare a unor tensiuni. Voiam să fiu cineva, iar oamenii să mă admire. De aceea și doream să fiu un
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_valentin_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/341324_a_342653]
-
apoi continuarea drumului, spre casele lor. În timpul zilei, prin sat era puțină mișcare. Doar oamenii în vârstă mergeau prin apropiere, apoi vedeai cum se întorc la ogrăzile lor lângă o movilă imensă de paie sau în fața unui cuptor unde duduia înăbușit vreascurile uscate - făcând ritualul obișnuit al unei zile: o fierbere de legume și mămăligă. Copii mai mari sau mai mici cu câte o carte în mână, păzeau oile pe imașul ce ducea până în apa Buzăului, iar alții scăldându-se. Mergeam
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
sfâșietoare a sufletului prin care se spală suspinul. Când un sentiment este îngropat de viu el nu moare, dar în schimb devine un izvor nesecat al lacrimilor și de multe ori al acelora însângerate. Apa aceea specială ce alungă dorințe înăbușite. Lacrimile durerii sunt sărate, pentru că poartă în ele durerea, pe când cele ale fericirii sunt dulci, deoarece sunt încărcate de bucurie, zâmbete și mulțumire. Atât lacrimile de eliberare a tristeții, cât și cele de fericire sunt chemate de ochi așa cum un
LACRIMA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/_l_cornelia_viju_1331303709.html [Corola-blog/BlogPost/354777_a_356106]
-
lasă iubit. De ce să iubești? De ce să suferi??? Ah,asta era problema???Iubirea te face să suferi? Păi bineînțeles,ce credeai?Atâta trăire,atâta sentiment,atâta dăruire ar veni fără suferință? Arsura iubirii ,neîmplinite mai ales, doare...Nopți nedormite,dorințe înăbușite,vise neîmplinite... Cred că numai un bărbat care a suferit profund din iubire neîmpărtășita ar declară că el este fericit cu o femeie pe care nu o iubește. Dar până când? Exact:) Până în ziua în care în viața ta va apărea
SUB SEMNUL BALANTEI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Sub_semnul_balantei.html [Corola-blog/BlogPost/356050_a_357379]
-
mă mai deranjează atât”.Și nu se plângea niciodată, chiar dacă pe raftul de medicamente, numărul acestora sporea de la an la an, fără a părea că aduc vreo ameliorare a sănătății Iolandei. După un incident soldat cu claxoane prelungite și înjurătura înăbușită a taximetristului pentru „golanul și nemernicul” care-i tăiase calea fără a mai acorda prioritate, taxiul ajunse cu bine și Smaranda se grăbi să sune la ușa Iolandei pentru a-i aduce vești de prin oraș și bineînțeles, delicioasa felie
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443725272.html [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
minte: deranjăm doar pentru că suntem prezenți. Și să nu ne oprim aici: mai trebuie să recunoaștem că și ei ne deranjează pe noi? Gând înfiorător: Căci nu suntem mai buni ca ceilalți, tot în aceeași oală ne aflăm și fierbem înăbușit. (4) Introducerea răului în lume, ca principiu activ, este un act de creație, analog actului divin. Satana îl ispitea pe Adam șoptindu-i: “Veți fi ca Dumnezeu”. Grăind astfel satana nu a mințit pe de-a întregul: făptura timp de
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
să mai facem plângere dacă Poliția l‑a urmărit, l‑a prins și‑l va da spre judecată? - Păi, cică așa trebuie, după lege... ce să zic eu, că nu știu cum e treaba, a răspuns Silvia începând să plângă din nou, înăbușit. Tudor a oftat adânc, cu durere, a coborât din pat și a plecat la bucătărie târșâindu‑și picioarele. A aprins o țigară și s‑a așezat la fereastră. Privea prin sticlă fără să vadă ceva. O mie de gânduri îl
CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului.html [Corola-blog/BlogPost/356464_a_357793]
-
înfundau picioarele ca în iarbă. Mi se părea că sunt într-o poveste atunci când Agneta s-a întors cu o masă portabilă pe patru roți pe care erau așezate bunătăți de tot felul: cașcaval, șuncă de Praga, friptură de curcan înăbușită, salată, gulaș și o sticlă de coniac. “Ești nebună, i-am zis eu, dacă vine Mater Dolorosa și ne găsește aici la acest ospăț?” “Lasă, că nu vine, zice ea, e prima dată când suntem și noi împreună, trebuie să
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1441530237.html [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
bună! le ură directorul tuturor. - Mulțumim! se auzi din gura celorlalți comeseni, aplecându-se cu vioiciune asupra bunătăților rafinate din farfuriile aduse de ospătari. Meniu a fost deosebit ales, compunându-se în afara platoului rece, numai din vânat, friptură de fazan înăbușit, rață sălbatică în sos caramel, pulpă de căprioară la tavă, stropită la început cu o Grasă de Cotnari, un vin dulceag, apoi la fiecare fel de mâncare se schimba și calitatea vinului, când o Băbească Neagră din podgoriile Nicorești, de lângă
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392227449.html [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TOPEȘTE-ȚI DRAGOSTEA ÎN MINE Autor: Ana Soare Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Topește-ți nebunia dragoste-i în mine Să curgă val de țipăt și suspine Prin glasul meu înăbușit de pasiune Și gura ce-ți sărută trupul, fără rațiune. Topește-ți dragostea în nebunia mea Și lasă-mă să-ți fiu așa cum tu m-oi vrea, Izvor de mângâieri pe-ntregul trup Și dragoste pierdută în gândul tău năuc
TOPEŞTE-ȚI DRAGOSTEA ÎN MINE de ANA SOARE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_soare_1485007713.html [Corola-blog/BlogPost/370070_a_371399]
-
obrajii -Om bun, am sufletul prins într-un carusel, nu promit nimic, pot spune doar, că regret respingerea iubirii tale. Nu știu ce va fi mâine, nu pot promite. Olga privea pe Augustin, cum primise toate vorbele ei, cu o tristețe greu înăbușită. Regreta că îl iubea pe Eugen, dar nu putea face nimic împotriva iubirii, doar ce se gândea la el și fluturii zburau haotic prin stomac. Asta era soarta ei, să iubească bărbatul, cu care era într-o luptă fățișă. Va
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1475420463.html [Corola-blog/BlogPost/375113_a_376442]
-
depre Mogorogea, de un Eseu despre zacuscă ori un Taifas la umbra arborelui cu perfuzii, personajele create, fețe multiplicate ale aceeași oglinzi, sunt oameni simpli, cu bucurii și înfrângeri, cu vieți la vedere și taine ascunse, cu dorințe realizate sau înăbușite, învârtindu-se pe lângă naratorul discret, situat în umbră, dar mereu prezent, confident și tezorier al simțămintelor mărturisite sau intuite. Cezara, Sânziana, Lucreția, Ileana sunt destine nespectaculoase dar emoționante prin chiar simplitatea, curățenia vieții lor. Transpare din aceste texte o inocență
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/catinca_agache_1450013723.html [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
nici măcar de-o bere”! („Nașpa e iarna”). Om cu cu bun simț, trăitor al acestor vremuri ciudate cu unele neîmpliniri, cu visuri nerealizate, cu datorii materiale și spirituale, incertitudini și multe întrebări, poetul rămâne optimist având totuși o revoltă interioară înăbușită care va erupe sunt aproape sigură într-un viitor volum de poezie! „Cu suflet de copil răsfățat” (”Mi-e dor de mine”) este totuși bărbat împlinit, cu multe iubiri împărtășite, cele mai multe consumate cu acea bucurie infantilă, a celui ce mănâncă
ÎN AŞTEPTAREA CELEI CE MĂ INARIPEAZĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1446712687.html [Corola-blog/BlogPost/380567_a_381896]
-
mantia de argint a Lunii se picurau anii mulți și grei de închisoare, atât de generoși dați. Păstorii nu mai erau, iar turma sta încremenită în sârmele cocoțate pe trei rânduri ghimpate. Viața creștină mai gâlgâia pe undeva, pe sub plânsul înăbușit al Gliei înroșite. Surâsul încremenea și el prăvălit peste lanțurile care mușcau hămesite din gleznele uscate. Deseori rugile întemnițaților creștini erau înăbușite de zăngănitul ateu al cătușelor reci. Iertarea pentru călăi se ridica tămâie de pe trupurile frânte ale celor mereu
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
și viața asta de mine? Ei, uite că nu vreau, ce spui de asta? Fața lui smeadă se înroșise brusc. Vadim îl privi îndelung, apoi se ridică în picioare. - Nu știu dacă mai pot să înțeleg... - și vocea-i suna înăbușit - dar... chiar dacă, să zicem, până la un punct, aș face un efort de a înțelege, tot nu cred că pot să și accept... asta. Tu mă știi de ani de zile. Recunosc, mi-a fost și mie greu să mă descurc
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471845345.html [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
cer.Am teamă că florile în vară nu vor avea miros și nici culoare și cum să fie frunzele arse de idei? Nu vreau să cred că pământul va continua să se deschidă la fiecare pas făcut în noapte.Întristarea înăbușită și insistentă, nu mai este suportabilă și așezată pe margini terestre plâng în voie,simțindu-mă zdrobită așa cum în mod conștiincios o face și timpul. E-adevărat că amintirile se pierd în timp, dar oare durerile vor fi nimicite de
DOAMNE, DĂ-MI VIS! AUTOR LILIOARA MACOVEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1406628964.html [Corola-blog/BlogPost/349531_a_350860]
-
Ediția nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului FESTINUL MORȚII (Dialog supratemporal) Festinul Morții prelungit în silă se preface-n urmă, încât bolnavă de urât, ea simte dorul cum o scurmă. Vrea să se scape de povara vieților înăbușite, ce mii de veacuri i-au hrănit orgoliul sorții ne-ngrădite. Se-ntrezărește făr-astâmpăr într-un trecut nemărginit, trăgând cu coasa brazde late prin viul din divin țâșnit; retează vieți de sus și jos, căci ei de nimeni nici că-i
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389826740.html [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > RĂMAS BUN Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017 Toate Articolele Autorului Am răni pe partea aceasta de privire... Mângâie-mă cu o nouă viziune pe crestătura sufletului! Zvâcnesc încă înăbușiți irișii amintirii... Șșșșt! Îmi iau rămas bun de la acest anotimp într-o oglindire. Las în urmă ținutul iernatic, încețoșat de capriciul vântului. Șșșt!Să nu tulburăm cursul firesc al naturii! Hai! Treci!Ți-ai împlinit rostul, iarnă! E vremea să
RĂMAS BUN de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1488889410.html [Corola-blog/BlogPost/377600_a_378929]
-
bună! le ură directorul tuturor. - Mulțumim! se auzi din gura celorlalți comeseni, aplecându-se cu vioiciune asupra bunătăților rafinate din farfuriile aduse de ospătari. Meniu a fost deosebit ales, compunându-se în afara platoului rece, numai din vânat, friptură de fazan înăbușit, rață sălbatică în sos caramel, pulpă de căprioară la tavă, stropită la început cu o Grasă de Cotnari, un vin dulceag, apoi la fiecare fel de mâncare se schimba și calitatea vinului, când o Băbească Neagră din podgoriile Nicorești, de lângă
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403412337.html [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]
-
de scoicimă înțep în gânduriîn zare,o albă barcă, fără catargse leagănă agonic în largîn briza unei clipezise, odată, viață... XIII. VIS, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2231 din 08 februarie 2017. VIS taine în noapte delir înăbușit printre șoapte gânduri interzise zori revărsați într-o clipă târzie profund mă scufund în străfundul unui gând caut delirul unui cuvânt uitat, nespus mă smulg din tăcere plâng de durerea unui vis înăbușit ... Citește mai mult VIStaine în noaptedelir înăbușitprintre
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/viorel_birtu_p%C3%A2r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
cuvânt uitat, nespus mă smulg din tăcere plâng de durerea unui vis înăbușit ... Citește mai mult VIStaine în noaptedelir înăbușitprintre șoaptegânduri interzisezori revărsațiîntr-o clipă târzieprofund mă scufundîn străfundul unui gândcaut delirul unui cuvântuitat, nespusmă smulg din tăcereplâng de durereaunui vis înăbușit... XIV. PAȘI, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017. PAȘI ieri mă plimbam pe alei și frunzele foșneau sub pașii mei mereu osteniți și grei petale în jur se scuturau covor de frunze tot
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/viorel_birtu_p%C3%A2r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]