50 matches
-
nu oricum „om”, ci ipostază a Omului Eroic, al unei...”Rase Eugenice”, în sensul benefic și stimulativ-emulativ al termenului... - o „rasă” care îi contrariază pe toți ceilalți oameni: cine s-ar aștepta ca greutățile și obstacolele vieții să-l fi înăcrit pe Omul-Poet, cine crede că apropierea morții îl covârșește ori înspăimântă, se înșală profund, nu ține cont de Duhul Vitalist al acestui Atlet, POETUL - care nu se lasă exilat...cel mult, se autoexilează, în ceva ce rareori devine strigăt autentic
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_noului_iov_exilat_in_strigat_de_viorel_savin.html [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
ce a avut loc la Maison du Conseil des Arts de Montréal (Consiliul Artelor din Montréal) (http://www.artsmontreal.org), stârnind curiozitatea montrealezilor de origine franceză și a românilor care au asistat la vernisaj. Dar ceea ce a răbufnit în mine, înăcrindu-mi viața și m-a făcut să-mi iau lumea în cap, a fost decizia abuzivă și ilegală a Sfatului Popular al Municipiului Brașov din vara anului 1984, care, cu aprobarea tovarășului Drăghici, Primul Secretar Municipal, a hotărât să-mi
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
ce a avut loc la Maison du Conseil des Arts de Montreal (Consiliul Artelor din Montreal) (http://www.artsmontreal.org), stârnind curiozitatea montrealezilor de origine franceză și a românilor care au asistat la vernisaj. Dar ceea ce a răbufnit în mine, înăcrindu-mi viața și m-a făcut să-mi iau lumea în cap, a fost decizia abuzivă și ilegală a Sfatului Popular al Municipiului Brașov din vara anului 1984, care, cu aprobarea tovarășului Drăghici, Primul Secretar Municipal, a hotărât să-mi
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1454037458.html [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
zilnic nimeni nu ți-l primește plocon. Aici se-nchide cartea trupului și altceva trebuie să-nceapă. Fiecare cu steagul lui. Dar cine să-l poarte? Că tu stai prăbușit peste propriul maldăr de vorbe ca peste-un munte tocit înăcrit de tertipuri tehnici de-a fi tu însuți. Toți îți știu drumurile și nimeni nu-ndrăznește a le urma și nimeni nu vrea altfel să te nască. De-acum, ce ți-a hărăzit zeul cel bun: vei fredona ceva care
Daniel Corbu by Dana Pîrvan-Jenaru [Corola-website/Imaginative/10062_a_11387]
-
unui adagio vei afla cît cîntărește umbra. Tîrziu vei împături ghilotina și-o vei ascunde-n surîs. Eonul marelui desant Tu-mi spui că după Golgota orice tragedie e imperfectă că mai ușor dezintegrezi un atom decît o prejudecată că înăcriți de lume mulți se vor din nou în pîntecul mamei că lașitatea-i frînghia de împodobit bucuria. Tu-mi scrii "dintr-un infinit dormind visător și trimbulind" că dimineața-i o zdreanță atinsă de zei că s-au înmulțit agențiile
Daniel Corbu by Dana Pîrvan-Jenaru [Corola-website/Imaginative/10062_a_11387]
-
ce a avut loc la Maison du Conseil des Arts de Montréal (Consiliul Artelor din Montréal) (http://www.artsmontreal.org), stârnind curiozitatea montrealezilor de origine franceză și a românilor care au asistat la vernisaj. Dar ceea ce a răbufnit în mine, înăcrindu-mi viața și m-a făcut să-mi iau lumea în cap, a fost decizia abuzivă și ilegală a Sfatului Popular al Municipiului Brașov din vara anului 1984, care, cu aprobarea tovarășului Drăghici, Primul Secretar Municipal, a hotărât să-mi
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://revistaderecenzii.ro/o_viata_de_lupta_suferinta_speranta/ [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
iute cum să-i placă? El se desface ușurel De Enigel De partea umbrei moi să treacă... Dar soarele, aprins inel, Se oglindi adânc în el; De zece ori, fără sfiala, Se oglindi în pielea-i cheala; Și sucul dulce înăcrește! Ascunsa-i inima plesnește, Spre zece vii peceți de semn, Venin și roșu untdelemn Mustesc din funduri de blestem, Că-i greu mult soare să îndure Ciupercă crudă de pădure, Că sufletul nu e fântână Decât la om, fiara bătrână
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1410216727.html [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
pentru revenirea respectivei ore. O prezență fantomatică o cheamă pe cealaltă. Estimp, ministerul chicotește, își înfundă mai abitir vata în urechi, mai așterne un curriculum, mai pocnește din bici. Pentru orice eventualitate, a scos din cămara cu răspunsuri vechi, supa înăcrită cu „latina e o limbă moartă, care nu servește la nimic în era noastră vecină cu starwars”. Cu ultimul SW, aș îndrăzni să adaug. La acreala asta, aceeași parte insignifiantă a mediului academic va începe să scornească, pentru a câta
Ministerul care ne scoate limba. Limba latină by https://republica.ro/ministerul-care-ne-scoate-limba-limba-latina [Corola-blog/BlogPost/338317_a_339646]
-
fi împlinit menirea cu aceeași asupra de măsură. Pentru Cioran, rafinată cultură și polisemantica limba franceză au reprezentat cel mai fertil sol pe care și-ar fi putut semăna vreodată neliniștile și apoftegmele. La București tânărul revoltat s-ar fi înăcrit scriind în cercul prea strâmt al limbii române, la Paris a avut șansa de a deveni unul dintre cei mai mari stiliști ai unei limbi de circulație universală. Nici cu Tutea contextul nu a fost blând. 13 ani din viața
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
suportă a fi lăudat de onor. Costinescu. Un amic răutăcios [î]l întreabă dac' ar primi un portofoliu de la roșii. El răspunde încă cu indignare "Jamais! ". În stadiul al[doilea] picătura de stofă de om de stat au început să înăcrească, să fermenteze în sufletul pur ca laptele a conservatorului. Oare daca, ferească Dumnezeu, țara ar avea perspectiva unui război, nu e de datoria stofei de-a intra în cabinet? Atunci: jos micile împărecheri de partid, sus țara! Amicul cel răutăcios
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Nu era, de fapt, absolut deloc genul meu. După vacanță, am renunțat la toate micile gesturi de amabilitate cu care încercasem înainte să-mi arăt bunăvoința față de Sheba. Am lăsat cu bună știință ca toate sentimentele mele calde să se înăcrească până la dispreț. Din când în când, trebuie să recunosc, am ajuns până acolo încât am cedat dorinței de a o jigni copilărește. Tușeam ca pentru a-mi masca râsul atunci când Sheba vorbea cu cineva. Sau, când intra în cancelarie, făceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
să-mi iert că am pus la inimă prea tare nenorocirile țării mele. Oricum nu puteam face nimic pentru ea. Chinuri zadarnice, care m-au istovit și din care nu m-am ales cu nimic, afară de faptul că m-au înăcrit și mai mult” (III, 340). În fine, să vedem alte „defecte” ale românilor: „Discuție cu un tânăr din țara mea: mi-a îndrugat numai minciuni, exagerări, ifose, în care intrau enorm de multă retorică și nesiguranță. Îndoielile despre sine nu
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
atunci, își dezvăluie o altă față, întunecată și fioroasă, pe care poetul o contemplă cu mirare și spaimă. Unul dintre simbolurile esențiale este seceta, ca în acest tablou antisămănătorist: „Pregătesc femeile mâncarea de amiază; / o fierb cu plămânii și o-năcresc cu sudoare. / Zeama de cartofi cu zăr de oaie, / o bucă de porc clocotește-ntr-o oală albastră. / Oasele scârțâie-holdă pe deal, / ulii pândesc puii de sub cloște, / Cașii în plase de cânepă se coc pe-acoperișe, / Iulie, gol, puturos, se scaldă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
fac parte din regnuri diferite. Ea este ființă umană, solară, trăiește-n climat boreal, visează soarele (simbolul spiritului) și are sufletul-fântână ("oglindă" care reflectă lumina). El este regele ciupercilor. Dimineața, soarele îl surprinde și efectele sunt devastatoare: Și sucul dulce înăcrește/ Ascunsa-i inimă plesnește:/ Spre zece vii peceți de semn/ Venin și roșu untdelemn/ Mustesc din funduri de blestem". Inima criptogamei se hipertrofiază și explodează, nu mai este regele ciupercilor, ci un nebun, o ciupercă veninoasă în compania laurului și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
facă viața mai ușoară. Și detestam lucrul ăsta. — Nu trebuie s-o condamni. Era un punct important. Bănuiesc că el nu-i un individ rău. Dar nimic din ce-a făcut nu i-a reușit și asta-l deprima, îl înăcrea, și se răzbuna pe noi. Iar ea nu putea mișca un deget. Mă rog, exagerez. Au fost și vremuri bune, sau bunișoare, numai că cele rele... au fost... capitale. Din nou o ezitare. Poate că era tonul specific al altcuiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
convingă a face zapis. Adam neștiind carte, diavolul l-a pus să-și apese chipul palmei pe o cărămidă moale, care, fiind uscată în urmă, constitui puternicul zapis cu care ocîrmui lumea pînă la venirea Mîntuitorului. Aguridă Ca să ți se înăcrească agurida, dă cu chisoiul* cu care ai pisat-o pe la nasul bă ieților mici, și de acreală plîng, și așa acreala se oțetește. Ajun Cînd dai ceva din casă în ziua de Ajun nu-i bine. Albeață Să nu scuipi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
împlînd cineva borșul, trebuie să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca borșul să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca borșul să fie iute ca și mînia celui tras de urechi. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca borșul să fie iute ca și mînia celui tras de urechi. Cînd mesteci borșul, la umplu, ca să se înăcrească, zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe un băiat, ca borșul să fie iute ca și mînia celui tras de urechi. Cînd mesteci borșul, la umplu, ca să se înăcrească, zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în putină, atunci nu capătă miros stricat. Ca borșul nou umplut să nu se strice curînd și să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau dincolo de text(ură) și psihocrație În spirit calembourghez decalat, aș spune că așa-numită critică tematică a lui Mauron (autoproclamată "psihocritică" de creatorul ei și vândută pe sub mână de teoreticienii dintre Bach-Louis, Dâmbov-Tisa și Cacaina) prinde cheag și se înăcrește, precum laptele, fiind mai ușor de asimilat de psihocrații auxiliari. Mă pregăteam să dezvolt tema când mă trezesc cu textul de mai jos, contrasemnat de Master X (predator textual multi-recidivist, astfel că nu putem ști cine a scris efectiv textul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
vreo lighioană cu pene, gheare sau solzi sunt aproape nule. Ce-ar conține manualul? Cele spuse mai sus, plus parvenitul care se hrănește cu apă plată, muncitorul cu venitul și ciocul mici, țăranul care nu mai e pe câmp, profesorul înăcrit înainte de vreme, politicianul care trăiește din salariu. Asta pentru că trebuie să pomenim și speciile pe cale de dispariție. Și, în afară de asta, politicienii sunt obișnuiți să se vorbească despre ei ca despre niște animale. Deci precedente există. Literatura te punea oarecum în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]