KorAP: Find »[drukola/base=înțelepciune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...507 >

12,656 matches

Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478

Pneuma). Într-o lume în care tinerii au început să privească romantismul ca pe o bizarerie, poezia Danielei Voiculescu ne propune un univers paralel cu cel real, în care fiecare poate parcurge un drum ascendent, spre absolut. Acesta este drumul înțelepciunii, este soarele unui anotimp al belșugului: “vreau.../ să miros a pământ înțelept,/ a toamnă însorită de belșug!” (Khawwa). Imaginea profanată a iubirii este salvată de la dispariție, prin aceeași înțelepciune: ”noi ne iubim ca necuvintele,/ prin înțelepciunea amânării...” (Insolația spirituală). În

CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
fiecare poate parcurge un drum ascendent, spre absolut. Acesta este drumul înțelepciunii, este soarele unui anotimp al belșugului: “vreau.../ să miros a pământ înțelept,/ a toamnă însorită de belșug!” (Khawwa). Imaginea profanată a iubirii este salvată de la dispariție, prin aceeași înțelepciune: ”noi ne iubim ca necuvintele,/ prin înțelepciunea amânării...” (Insolația spirituală). În ” Tristețea unei iubiri”, Daniela Voiculescu se întreabă retoric: “ce se va alege de filosofia mea? chiar nu-mi va cunoaște nimeni numenul? chiar nu-mi va înțelege nimeni visul

CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
absolut. Acesta este drumul înțelepciunii, este soarele unui anotimp al belșugului: “vreau.../ să miros a pământ înțelept,/ a toamnă însorită de belșug!” (Khawwa). Imaginea profanată a iubirii este salvată de la dispariție, prin aceeași înțelepciune: ”noi ne iubim ca necuvintele,/ prin înțelepciunea amânării...” (Insolația spirituală). În ” Tristețea unei iubiri”, Daniela Voiculescu se întreabă retoric: “ce se va alege de filosofia mea? chiar nu-mi va cunoaște nimeni numenul? chiar nu-mi va înțelege nimeni visul?”. Natura feminină a versurilor din volumul “La

CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
Corola-blog/BlogPost/369816_a_371145

propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Nicodim este un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruire, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe acești slujitori ai vieții noastre bisericești și ai spiritualității noastre duhovnicești, fiindu-le prea puțin recunoscători pentru toate câte ne-au făcut și ne-au

UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI, ROTUNDEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 80 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1431069321.html [Corola-blog/BlogPost/369816_a_371145]
Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782

om din lume și-i al tău! Ce blândă fericire îți poate inunda sufletul și viața alături de un astfel de Om care știe cum sa-ți aducă atâtea bucurii inimii și care mai știe cum să te înțeleagă, prin însăși înțelepciunea inimii și a unui mare, mare suflet, pe care-l are. Iar mi-am amintit de gustul amar al clipelor de singuratate! Acea singuratate de care parcă nici nu doresc să mă despart și de clipele când nu am cui

OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814

trei ani și doamne de patruzeci. I-am studiat metoda. Alegea subiectul din ochi, mergea ață până în fața lui unde rămânea proțăpit cu privirile fixe până capta atenția. Urmau întrebările clasice: - Cum te cheamă, câți ani ai ? Aici se vedea înțelepciunea lui de adevărat cuceritor. Deși de obicei guraliv, cu noile cunoștințe Teo rămânea mut. Pe o femeie nou cucerită trebuie să o lași să vorbească ea cât mai mult. Eram obligat să intervin eu. Așa am aflat cum fusese vremea

ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135

tău cu numele de Pământ să-i dea o mână de ajutor pentru cei mici și bătrâni; bolnavi și neprihăniți, iubiți ori triști, săraci ori bogați sărăcind cu duhul ! Soarele, rămas puțin pe gânduri de cele auzite, a ascultat cu înțelepciune. Primul pe care l-a auzit glăsuind a fost un înger. - Doamne, zise el, cer ascultare să merg la copii. Vreau să văd ce poartă pe uneri și de au în suflet nădejdea mântuirii. Atunci Dumnezeu a încuviințat și îngerul

O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509

din vița nobilului general traco-get Constanțiu „o persoană dintre cele mai bune și de o dărnicie fără margini” (Eutropium Breviarium, cartea a 10-a, cap. 1) și din frumoasa și evlavioasa mamă daco-română Elena, care l-a educat să aibe „înțelepciune smerită, să fie atent la virtute și la purtare, slujind Domnului cu frică și cutremur; păzind întocmai poruncile acesteia, acesta avea să dobândească rod însutit”. (Kedrenos Georgios, Adunare de istorii 1, 498, Index of /PG m /PG Migne /Georgius Cedrenus PG

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
împotriva noastră, săvârșindu-se din viață fericit și de trei ori fericit”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, VIII 13, 12-13). După aproape trei veacuri de persecuții și prigoniri religioase, militarul de excepție și marele om de stat, Constantin, distins prin „înțelepciune, prin vitejie cum îl remarcă Kostas V. Karastathis, prin înnăscuta lui putere de judecată și de a conduce, prin aspectul impunător, prin diplomație, de multe ori biruind în lupte grele” (Marele Constantin, Învinuiri și Adevăr. Studiu Istoric. Trad. Pr. Ion

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
orientase spre construirea noii capitale la Troia, unde ridică chiar zidurile exterioare ale Cetății. Grație intervenției divine, care exprimă voința Domnului Iisus Hristos, Constantin alege Bizanțul. (Sozomen, P.G. 67, col. 936- II, 3). Gestul Împăratului exprimă în egală măsură curaj, înțelepciune, justă măsură privind poziția geografică, iscusință strategică și o deosebită cumpătare politică și administrativă. El a intuit peste timp și în timp toate realizările culturale și civilizatoare ale divinei Cetăți. Îmbrățișată de ziduri înalte și de apa mării, Cetatea celor

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
pe deasupra, stă cu respect în fața conștiinței religioase a idolatrilor, pe care nici nu-i persecută, și nici nu-i încreștinează cu forța. (Sfântul Constantin cel Mare..., op. cit. p. 317) Deși Împăratul i-a încrustat noii Capitale numele său, convins că Înțelepciunea Sfântă a Dumnezeului Tată sălășluiește în lumina Logosului-Fiu, a închinat Constantinopolul Mântuitorului Hristos. Nichifor Calist, ne redă cuvintele augustei inscripții puse de Constantin cel Mare sub statuia sa: Ție, Hristoase, Care ești Dumnezeu, dedic acest oraș. (P.G. 145, col. 1325-

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
ai Marelui Apostol Andrei, a strălucit aproape milenar pe frontispiciul mărețului Imperiu creștin bizantin, binecunoscut și sub numele de România. Primul și marele Stat ortodox daco-român înfăptuit de augustul- dac, Împăratul Constantin a împletit într-un binecuvântat buchet spiritual, marea înțelepciune pelasgo-tracă cu normele juridice traco-latine, pe care l-a organizat și așezat pe temeiul Evangheliei lui Hristos. Strălucirea Bizanțului imperial daco-român, a continuat și post Cruciadelor Apusului, prin Dinastia daco-română a Țarilor Asănești și după cucerirea musulmană din anul 1453

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
un Arc de Triumf pe care au inscripționat cuvintele următoare: Senatul și poporul roman i-au dedicat acest arc împodobit, ca un semn al triumfului, Evlaviosului, Fericitului August și Împăratului Cezar Flavius Constantin deoarece, prin pronia divină și marea lui înțelepciune, a scăpat statul de tiran și de toată gruparea acestuia, cu ajutorul armatei... IMPERATORI CAESARI FLAVIO CONSTANTINO MAXIMO PIO FELICI AUGUSTO SENATUS POPULUS QUE ROMANUS QUOD INSTINCTU DIVINITATIS MANTIS MAGNITUDINE CUM EXERCITU SUO TAM DE TYRANNO QUAM DE OMNI EIUS FACTIONE

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
cardinale, ale trăsăturilor chipului creat, încercând prin suferință, credință și jertfă să restaureze asemănarea și nemurirea prin dragoste după Chipul divin al Atotcreatorului Cosmosului. Zamolxianismul a zămislit în sânul marii Națiuni primordiale traco-geto-dace, faima Cavalerului trac, dârzenia ilustrului Monarh și înțelepciunea profetică milenară și nemuritoare a Elitei spirituale. Eroii, protagoniștii, sacerdoții, doctrinarii, inițiații manifestărilor politeiste, antice s-au circumscris ritualurilor fanteziste, panteiste, iluzioniste, provocând sau încercând să promoveze o domnie a bucuriei prin ignorarea durerii, împingând astfel lumea într-un mare

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
un războinic falnic, curajos, viteaz, un bărbat cumpătat, strategic și un iscusit călăreț, demn de strămoșii săi, neîntrecuții sciți. Prin dragostea și educația primită de la părinții săi daci, prin zestrea sufletească, prin podoaba cumpătării, prin fascinanta putere de judecată, prin înțelepciunea dobândită, tânărul Constantin pe care nimeni nu-l putea întrece în bunătatea, frumusețea chipului său, a staturii lui, întrecându-i chiar și pe cei de aceeași vârstă cu el prin puterea lui, s-a apropiat de Dumnezeu, cinstindu-L mai

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719

și sunt profesor-doctor la noi în Băilești. Po-runcă! - Mmm, verdun, verdun, asta nu-i o așezare din marea noastră împărăție, cârâi vocea, iar papagalii din jurul ei începură se dea ochii peste cap și să aplaude părând că au auzit o înțelepciune de-a lui Socrate. - Tăticu’ nu credeam că sunt pe lume așa lingăi. Păi, pe lângă ăștia, ai noștri sunt niște bieți analfabeți. Și uite la ei ce moace de oameni importanți au... Unul dintre împodobiți se aplecă la urechea de sub

UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
porți de grijă, ia să-ți vedem priceperea de doctor, precum spui că ești... Între timp pregătiți masa că mi-e o foame cu adevărat regală! Desigur cutrele împodobite cu pietre scumpe se grăbiră să aplaude de parcă auziseră o altă înțelepciune menită să rămână peste veacuri. Regele făcu un semn și Marele Șambelan, un individ cu o mutră de lingău atât de scârboasă încât ți se apleca numai când îl priveai, scoase cizmele din picioarele sacre ale regelui iar batistele parfumate

UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140

iazuri și cirezi. Am avut mai mult ca alții Am strâns aur și averi Și-am dat neamurilor mâna Să trăiască în plăceri. Am ajuns că toți mai mare Împrejur și-n toată lumea Și cu toate-acestea, totuși Mi-am păstrat înțelepciunea. Am dat ochilor ce-au vrut, Inimii n-am pus răgaz Și mi-am zis că după truda Se cuvine și răgaz. Dar spre marea mea uimire Și spre marea mea-ntrebare N-am găsit nimica vrednic Și de prețuit

ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464882680.html [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
Corola-blog/BlogPost/374329_a_375658

timp de implorare a aducerii spre sine a căii trasate cu gândirea, dorite a fi una ideală, care să desăvârșească spiritul prin sublimul ei, clipele ce curg din ce în ce mai vioaie, revărsându-se peste așteptare, se transformă treptat în sfetnici ai propriei înțelepciuni. Lăsând praful așternut peste iluziile de odinioară, peste secundele de agonie din sine, ce au frânt mereu în cioburi invizibile părți ale ființei, e momentul de desprindere definitivă și rupere, fir cu fir, a acelor bucăți de amar învins prin

ÎN TĂCERE, PRIN ANTICAMERA TIMPULUI APROPIAT de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1484703095.html [Corola-blog/BlogPost/374329_a_375658]
Corola-blog/BlogPost/342276_a_343605

te va sufoca între a fi și a nu mai fi umbra lui când vei învăța tăcerii conturul iar miezul, îl vei primi sânge în unghiul obtuz, larg deschis înfierării... te vei așterne obosit la umbra unui copac, sărutându-i înțelepciunea rădăcinilor, când coroana lui atinge răsăritul, între talpa ta și inima gândului tău. Referință Bibliografică: stare 17 / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 415, Anul II, 19 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu

STARE17 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Stare17_anne_marie_bejliu_1329716017.html [Corola-blog/BlogPost/342276_a_343605]
Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577

a întrecut pe sine atunci când a conceput formele obiectelor de uz casnic sau ritualic, mobilierul, etc., dar mai ales decorurile și cromatica lor. Motivului decorativ, așezat cu grijă a fost purtătorul de mesaj al țăranului român, peste timp. El, cu ajutorul înțelepciunii și cu măiestria de care a dat dovadă, a încercat să unifice și să armonizeze pământul cu cerul. El ne-a lăsat un adevărat tezaur spiritual, materializat în lucrurile create. Fiecare regiune etnografică are bogăția sa simbolică, dar între ele

SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335

le-a oferit românilor de pretutindeni șansa să trăiască, această ZI A LIMBII DACOROMÂNE reprezintă un simbol al dragostei celor din vatra strămoșească precum și al celor aflați pe alte meleaguri pentru moșii și strămoșii nostri, principalul vector al culturii și înțelepciunii noastre, factorul real al unității și eternității națiunii noastre și al vieții tuturor românilor de pretudindeni. ”DacoRomânia va renaște prin adevăr, dreptate, muncă și credință în limba dacoromână!” Doamne, ajută! pentru SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” pentru conducerea

MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521

să omagieze personalitatea celui plecat mai mulți slujitori al altarului între care la loc de frunte au fost cei doi distinși ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, care au evocat personalitatea părintelui ca fiind unul ce a dat dovadă de multă înțelepciune, răbdare și pricepere în diferitele momente ale vieții care i-a fost presărată cu multe ispite, piedici și suferințe, mărturisind că toate întâlnirile pe care le-au avut cu Părintele au constituit momente de mare înălțare duhovnicească și mângăiere sufletească

ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486363480.html [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]
exemplu de caracter și onestitate și, nu în ultimul rând, de probitate morală!... Cuvintele noastre sunt puține și neputincoase pentru a putea spune cât bine a făcut Părintele Arhimandrit Grigorie Băbuș, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui

ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486363480.html [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]
Corola-blog/BlogPost/342668_a_343997

de acril Doamne de ce tainic tu in mine speri să ridic capacul raze să-nmulțesc la-mbânzirea minții între rădăcini și s-așez tristețea în pahar cu fum gândurile negre nori între ciulini Doamne de ce viața fie Iad și Rai de ce-nțelepciunea-i scrisă pentru noi de ce buze tandre roagă-se în vai iar în simțăminte nu avem altoi lada mea de zestre are bătături timpul meu umblat-a-n bolovani desculți lustruiesc pocalul îl așez pe stări musafirii-n viață nu

LADA DE ZESTRE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1449557631.html [Corola-blog/BlogPost/342668_a_343997]