907 matches
-
ciò ch'i' dicoè un semplice lume37; în quell'amore che muove îl sole e le altre stelle. Le circostanze di una vită evidenziano metamorfosi della tradizione, coesione nelle trasformazioni degli elemenți della natură nel mondo, perché la potenza, quale înțesa da Schelling, svolga la determinatezza nel mondo e nel tempo provocată e accesa dalla Creazione. Con Schelling 38, nella Naturphilosophie, l'elemento del mondo și fenomenizza alla sua formă: îl discreto și differenzia dal continuo perché sintesi della formă e
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
corrispondenti quelle metamorfosi, sempre nuovi, diverși eppure riconducibili ad una vită passata osservando îl presente, deliziandosi dei ricordi, sperando îl futuro. Non desiderando addentrarsi în queste considerazioni finali nella nozione di "mente", così comune în Cartesio, Locke e Kant, mente înțesa come uno speciale oggetto di studio, collocato nello spazio interno, contenente gli elemenți o i processi che rendono possibile la conoscenza, si vuol nondimeno sottolineare come și sia giunti nella mondanizzazione pervicacemente protetta e millantata quale post-modernità, nonostante ogni buon
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
non andrà a rinserrare l'osservazione, piuttosto riuscirà ad aprirla al tempo quale concetto trascendente îl tempo continuo-del-mondo (cioè îl χρόνος), poiché îl tempo è concetto, tuttavia contemporaneamente delinea l'ermeneutica del mondo tout court, ed è cardine della cosmologia înțesa quale discorso e riflessione sul mondo, dove lo stesso concetto di tempo, però, individua îl mondo essendo-nel-mondo, caratterizzando altresì l'universo come sua formă imprescindibile e come suo elemento ineludibile (l'αἰών). Esattamente șu tale versante interpretativo, nel corso della
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
e le cose) dall'"interrogazione sul limite, inteso innanzitutto quale linea di demarcazione e di correlazione tra identità e alterità"16; o ancoră, per citare soltanto un altro referente di questo discorso, Pierre Bourdieu, con la sua 'distinzione' tra alterità, înțesa come mera percezione dell'Altro, e differenza, che richiede invece procedure di astrazione, ordinamento e classificazione specifiche, fondate șu una "'fabbricazione' a partire da alcuni dați relativi la cui unicità viene enfatizzata ('esagerata') allo scopo di determinare în senso 'unico
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Ideale (italiano e cristiano) della novella. Una prospettiva che sarà totalmente ribaltata, come și vedrà, nel corso del racconto, culminando nell' epilogo con îl significativo accostamento all'epiteto usuale del personaggio di quello più connotato di barbaro: "I signori veneziani, înțesa la crudeltà usata dal barbaro în una lor cittadina, fecero dar delle mani addosso al moro în Cipri e condurlo a Venezia" (58). În base a quanto și è detto sinora, quello del Moro giraldiano sembrerebbe costituire un classico caso
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
della sua esistenza e validità11. È nel cuore dell'antichità, nella fâse cruciale della formazione della cultură civile greca, che și manifestă la consapevolezza che ordine politico e spazialità sono concetti non separabili, asserisce Schmitt: e del resto la legge, înțesa come nomos, separă, divide irrimediabilmente ciò che è "dentro" (ciò che è interno all'ordine sancito da un determinato nomos) da ciò che è "fuori". Non vi può essere ordine né pace în una comunità se non viene fisicamente e
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de-a întregul fiind, amîndoi, hipoacuzici. Un Caramitru de zile mari, regia lui Todea mai inspirată ca oricînd, elegantă, rafinată, cu contrapuncturi abil construite și introduse, un spațiu scenografic rarefiat, modern, ireal organizat de Marius Alexandru Dumitrescu, o sală arhiplină, înțesată de mari artiști de aici și de pretutindeni, distinși și destinși, în loja Naționalului, președintele Iliescu și altețele regale. O conjunctură favorabilă pentru o zi greu de uitat. Organizatorilor, tuturor, felicitări! M-am simțit, fie și pentru o seară, făcînd
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
Magna a Universității din Timișoara erau larg deschise, am putut vedea de pe coridor că încăperea era plină. Curios de fenomen, m-am apropiat și am văzut următoarea scenă, parcă desprinsă dintr-un roman rusesc de secolul al nouăsprezecelea: o sală înțesată de tineri îl sorbea din ochi pe-un călugăr (sau preot) în vârstă, posesorul unei imense bărbi de tip slav, prelinsă abundent pe piept. Monahul, în transă, vorbea despre forța mistică a numerelor. Am ascultat câteva minute destul de mirat de
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
de demult/ că legăturile mele cu timpul sunt ca o fugă/ a unui nebun care vrea să se prindă/ pe el însuși - și e întotdeauna câte o cotitură./ pe urmă îmi pun ochelarii și totul reintră în normal.” Lumea este înțesată de imponderabile care pot să devină, dintr-o clipă în alta, active: „însă pe scară/ pe el l-a mușcat de picior o bizară/ încrengătură de trosnete”. Dacă nu mă înșel, de-a lungul sutelor de pagini, acesta este episodul
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
trebuia aici. Atîtea lucruri frumoase. Așeză Coranul la locul lui. Alături se afla, învelită într-o copertă de pînză, cea mai sfîntă dintre Cărți: Coranul în limba arabă. Atinse cu degetele învelitoarea. Nazneen își mută privirea la vitrina de sticlă înțesată cu animale din ceramică, bibelouri de porțelan și fructe de plastic. Fiecare în parte trebuia șters de praf. Mereu se întreba cum de ajungea praful acolo și de unde venea. Toate îi aparțineau lui Dumnezeu. Se întreba la ce avea El
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
plină de rugină Cît te-am frecat atunci, știi tu... N-aveam nici pic de vaselină, Tu ai uitat, eu însă nu. Cîmpul de instrucție de lîngă Călărași, nu departe de locurile pe unde cîndva hălăduiau vînătorii de dropii, era înțesat de mărăcini, cu care purtam zilnic o aspră luptă la baionetă, ieșind mai totdeauna învinși. Iar carabina ZB avea un recul puternic, greu de stăpînit pentru niște bieți începători. Strînge-o în brațe ca pe-o amantă!", ne striga semeț maiorul
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
la Ușa interzisă glisează sau merge în paralel cu câteva considerații reflexive despre suporteri și antrenorii de fotbal, în vreme ce Argentina lui Eduardo Duarte poate deveni subiectul unui savuros pamflet: „Isteria bombastică ține loc de judecată politică. Economia e un bâlci înțesat de norod. Prin mulțime umblă judecători și politicieni care îi ușurează pe gură-cască de parale. Caragiale are 37 de milioane de strănepoți argentinieni. Los Miticos se nasc patrioți și mor amploaiați la stat. Toată lumea face rost de o slujbușoară și
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
în afara paginilor de carte: Quatermain (un aventurier în amurg, interpretat cu obișnuita flegmă de Sean Connery), Căpitanul Nemo, Omul Invizibil, Mina Harker (vezi “Dracula”), Dr Jekyll (cu Mr Hyde, desigur), Tom Sawyer și - cum spuneam - Dorian Gray... Fiind atît de înțesat de referințe literare, o minimă cunoaștere a tuturor acestora este obligatorie pentru a savura, cum se cuvine, oferta (“Call me Ishmael!”, răspunde șoferul unei limuzine albe - citatul este de la începutul romanului Moby Dick). Această limuzină este unul din cele mai
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
-și, adică, poezia lor cu apostrof, diminuată, incompletă, insuficientă. Dar, vor afla cei care apucă pe culoarul somnului, ca-ntr-un miraj, dintr-un motto, că: "Se pare că pentru noi existau trenurile nupțiale, compartimentele tapisate cu flori, valizele călătorilor înțesate de fluturi. Se pare că pentru noi exista crispata violență a podurilor care își apărau apele, o, dragostea mea neîntreruptă." Există, pentru ei (care ei, nu vom afla niciodată) partea cealaltă a lumii: "Ei pregăteau plecarea cu ferry-boatul lor/ ziceau
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
lui de dinainte de război, basarabeni stabiliți în București. Un destin mai interesant decât celălalt! Nu mă dezmeticisem prea bine pe atunci în ceea ce privește viața politică, pur și simplu sorbeam cu nesaț experiența unei țări exotice pentru mine. Doar acum Moscova este înțesată de tot felul de lucruri ca la New York, la sfârșitul anilor '70 însă era posacă, flămândă, pustie. Mai mult decât atât, când călătoreai prin Uniunea Sovietică, rămâneai cu impresia unei vieți complet uniformizate pe toată întinderea nemărginită a țării; peste
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
convingător ,pentru o mai bună situare a cărților religioase vechi în literatura română", acreditând ideea că ,zorii literaturii române se ivesc odată cu traducerea psalmilor" (p. 9). Psaltirea solicită disponibilitățile estetice ale limbii în găsirea echivalențelor lingvistice adecvate unui text poetic înțesat de metafore și simboluri. Psalmii transformă traducerea într-un act de creație, dovezi succesive fiind Psaltirea în versuri din 1673 a mitropolitului Dosoftei, Biblia de la 1688, ca și numeroase alte încercări, anterioare sau ulterioare. De aceea, istoricul literar se simte
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
oase ar fi putut locui într-un astfel de loc. Se lăsă tîrît prin vestibul, traversă o încăpere boltită, unde o scară din marmură urca împodobită cu perdele din catifea, și pătrunse într-o sală mare, ai cărei pereți erau înțesați cu cărți, de la pămînt și pînă la infinit. - Ce părere ai? întrebă Aldaya. Julián abia dacă îl auzea. - Damián, spune-i lui Jorge să coboare chiar acum în bibliotecă. Servitorii, fără chip și fără o prezență audibilă, alunecau la cea
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
șaizeci de ani din exil) descrie viața dusă în Siberia, alături de opozanții regimului sovietic. Comunist italian de bună-credință, nu numai antifascist, el se dusese de fapt în URSS să ajute la înfăptuirea noii societăți. Romanul ambițios, omnivor al Daciei Maraini, înțesat cu citate sau trimiteri la poeți și prozatori din timpuri și de pe meridiane diferite, nu lasă deoparte marile evenimente din istoria, nu numai recentă, a Italiei: consecințele imediate și pe termen lung ale unificării țării (care a creat briganzii, haiducii
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
continuu că există. Zîmbetul nu le este prieten, iar cînd, din motive regizorale, încearcă să rîdă, rînjesc. Este greu să polemizezi direct cu ei, deoarece, din capul locului, exclud posibilitatea de a greși". De unde un discurs cu nerv, viguros colorat, înțesat cu plastice momente, aidoma unui cozonac umplut copios cu stafide: "Parcă am fi în țara lui Caragiale și Eugen Ionescu, din moment ce facem continuu modificări, fără să schimbăm nimica". Sau: " La noi, dărnicia grecilor de la Romtelecom ne aduce în memorie vorbele
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
conștiinței antitotalitare, o pildă de curaj, demnitate, caracter etc. Mărturisim că ne-a uimit nu doar persistența unei atari perspective intenabile, dar și contrasemnarea ei de către cîteva nume, la rîndul lor importante, într-un număr mai vechi din Caiete critice, înțesat de hiperbole închinate fostului director al Editurii Cartea Românească. De ce să nu ne mulțumim cu recunoașterea unor merite reale ale sale și să-i atribuim altele, fanteziste? Căci adevărul este acesta, rezumat de dl Geacăr: "Om al vremii sale, un
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
printre scaune, fiind amenințat de orbire. Se zvonea că Sartre poate fi zărit de dimineață până seara la cafeneaua Flore. Comesenii îl urmăreau cu privirea, dar și de pe trotuar i se ghicea prin ferestre silueta arhicunoscută. Buzunarele canadienei îi erau înțesate de volume și de reviste, sub braț ținea o ediție recentă din Balzac, cumpărată de la librăria din colț. Se instala pe un taburet reținut pentru el, comanda într-un scurt interval câteva păhărele de coniac, își plimba ochii umezi în
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
la fel ca acum două sute de ani, statuia lui Pasquino - un fel de Bulă local, o statuie antică cu identitatea rămasă incognito, învestită cu onoarea de a fi „vox populi” - iar campanilismul cel mai autentic îl regăsești la o terasă înțesată cu microbiști, în jurul unei pizze în Testaccio, dar și acolo unde se păstrează vie memoria romanilor prin naștere sau prin adopțiune ce au jalonat cultura italiană. Doar un străin venit pentru prima dată în oraș ar putea fi surprins de
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
mâna care scrie, se cunoaște mai bine și învață să conviețuiască cu această imagine care nu este întotdeauna măgulitoare și niciodată comodă. Și învață atât de bine această artă a conviețuirii, încât ajunge să fie dependentă de ea. Privind sala înțesată de oameni care nu doar îl citiseră, ci îl studiaseră și îl puteau cita pe Moravia, care îl cunoscuseră personal sau cel puțin merseseră pe urmele lăsate de el, mă gândeam că acești romani sunt tot atâtea replici ale Elsei
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
clipă să cred că totul în viață poate fi transformat în rîs. Poate că ne-am născut totuși pentru bucurie. M-a apucat brusc o mîndrie nelalocul ei. Mă confirmase o artistă adevărată. Foaierul și balconul Operei din Timișoara sînt înțesate de lume. Candelabre aprinse, flori. Doamna Doina-Ioana Popa, președinta Fundației Culturale “Artmedia”, grație căreia publicul timișorean beneficiază de spectacole extraordinare de teatru din țară și străinătate, face cu eleganță și discreție oficiile de gazdă. Împreună cu Denisa Comănescu și Rodica Binder
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
degrabă pentru a depozita diferite obiecte ieșite din uz: pe polița de sub măsuța din mijloc, vrafuri de reviste și publicații vechi pe care îmi propuneam mereu să le mai răsfoiesc; peste dulăpiorul metalic sprijinit de peretele din fund, cu rafturile înțesate de pungi din plastic, fotografii de acum 50 de ani, ustensile de primă necesitate ale fostului meu soț - ciocane, șurubelnițe, cuie și cuișoare, cîrlige, inele de perdele, prize dezafectate, minuscule și misterioase spirale albe, bucățele hexagonale de metal frumos strunjite
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]