194 matches
-
-a, cap. 7, PSB, vol. 14, Ed. I.B.M. al B.O.R., București 1991) Împăratul Constantin a înțeles rapid marea înșelare a politeismului împământenit de milenii, în care se bălăcea și se cufunda tot mai adânc și Roma păgână, precum și predispunerea înaintașilor săi-cezari, despoți-tirani la ura, prigoana, persecuțiile și uciderea creștinilor, aleșii Împăratului Dumnezeu-Iisus Hristos. Așadar, Constantin a trecut de grabă și necondiționat sub ascultarea Împăratului Vieții, oprind persecuțiile și prigoanele îndreptate împotriva Bisericii Mântuitorului lumii, a emis legi cu caracter creștin
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
sau nu știu eu dacă nu cumva totul este cu voia subconștientului care cu palma esențelor acoperă rațiunea blând sau acid mă ridic și încerc să uit tararea păstrând verticală întregului totuși totul îmi pare o coborâre că un gest înaintaș al urcușului permanent al sinelui spre sinele superior pe care clipă de clipă îl simt mai aproape mai rece în însingurarea lui clipă unică a rugăciunii mă întoarce nu mai știu gradul pe care-l descrie unghiul obtuz în care
COBORÂRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1487708259.html [Corola-blog/BlogPost/382800_a_384129]
-
frunza din ram, Menirea vieții va fi înălțătoare. Urmași să legene al dorului alean, Loiali într-o gândire creatoare. Stele din privire să încununeze Toate valorile spirituale. Ramuri de gândire, mereu să vegheze Aievea, idealul ce nu moare. Bunii mei înaintași să privegheze Unitatea neamului în hotare. Nimeni, vreodată să nu contesteze Identitatea România Mare. Lira și cuvântul să le venereze Onoarea moștenită în vlăstare, Românilor ce-n grai își duc visuri treze. Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: DRUMUL STRĂBUNILOR -acrostih-
DRUMUL STRĂBUNILOR -ACROSTIH- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1423307444.html [Corola-blog/BlogPost/367789_a_369118]
-
de neam rămași în afara României până azi, și cine știe până când, de aici încolo. Prin modestul meu demers publicistic (nu chiar atractiv, prin genul specific), aflat deja în curs, îndrăznesc doar să fiu “executorul” testamentului lăsat mie de apropiații mei înaintași, în fond, războiul în câteva “amintiri moștenite”. * Despre calvarul din prizonierat al fraților Manole și Nică Pintilii am aflat încă de copil de la mama, sora celor doi. Nică a murit la bătrânețe, iar fratele mai mic, Manole, aflat acum la
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
Sfintele Icoane - adevăr al învățăturii despre Iisus Hristos Domnul, Stăpânul și Mântuitorul - importanța și celebritatea lor Sfintele icoane formează un mare tezaur spiritual al Bisericii. Despre sfintele icoane s-au spus multe, de către teologi, și s-au scris volume întregi. Înaintașii și Sfinții Părinți au vorbit despre rolul lor, duhovnicesc și dogmatic în același timp, și ne-au învățat să ne închinăm la icoane ca la înșiși sfinții care sunt închipuiți pe ele. „Căci cinstea dată icoanelor se urcă la chipul
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
împlinirea acestui deziderat spiritual care se întinde ca un arc peste generații este nevoie să-i acordăm acestuia un loc în sufletului nostru, loc care va deveni treptat semn al Împărăției și al vieții veșnice, legându-ne totodată de aspirațiile înaintașilor ca la rândul nostru să lăsăm o moștenire cu valoare de simbol național și universal urmașilor. Totodată, pentru împlinirea acestui deziderat spiritual, care deși se săvârșește pe pământ, are rânduiala cetelor îngerești, pentru ca oamenii împreună cu îngerii, creația întreagă să doxologească
IMPRESII DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Impresii_despre_catedrala_mantuirii_neamului_romanesc_.html [Corola-blog/BlogPost/361764_a_363093]
-
este vorba de tot ceea ce înseamnă Mănăstirea Putna, de a mă jertfi pe acest altar curat al conștiinței naționale. Și prin aceasta înțeleg să caut să simt bucuria și lacrima tuturor celor din jur, să simt bucuria și lacrima acestor înaintași, a locului acestuia, cu toată încărcătura lui spirituală, care simte pulsul neamului și al țării. Să simt bucuria și lacrima tuturor și în felul acesta să mă dăruiesc și să pot duce mai departe crucea încredințată, căci o cruce ni
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
adevăr, de frumos, de dreptate, de credință, de statornicie în albia curată și sfântă a neamului nostru. Îi văd că suferă, pentru că nu se regăsesc pe deplin în această matcă, în această albie limpede, nu se regăsesc pe urmele sfinților înaintași și ei simt acest lucru, simt acest gol înlăuntrul lor, și golul acesta se transformă în ei în suferință. Aceasta este boala sufletului nostru, iar primul pas spre îndreptare este ca fiecare să înceapă înnoirea, dar nu cu cel de lângă
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
cu privire la Icoana Maicii Domnului “Prodromița” de la Schitul Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos... Sfintele icoane formează un mare tezaur spiritual - duhovnicesc al Bisericii. Despre sfintele icoane s-au spus și scris multe, de către teologi, și s-au scris volume întregi. Înaintașii și Sfinții Părinți au vorbit despre rolul lor, duhovnicesc și dogmatic în același timp, și ne-au învățat să ne închinăm la icoane ca la înșiși sfinții care sunt închipuiți pe ele. „Căci cinstea dată icoanelor se urcă la chipul
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1436176682.html [Corola-blog/BlogPost/384492_a_385821]
-
cultura! Aveți puterea! Sunteți, se spune, cea de a patra putere în stat. Poate cea mai vocală, cu mijloacele cele mai puternice de convingere în a le demonstra și a le determina chiar și pe celelalte trei, ce vă sunt înaintașe. Trebuie, doar, să luptați cinstit, arătând că doriți să dați traiectoria potrivită! România are copii inteligenți, copii capabili. Să-i scoatem la lumină! Promovați valoarea și nu nonvaloarea! Priveam, cu ceva timp în urmă, la televizor (recunosc că nu o
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1438601330.html [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
zi mi-e dor de el.” (Românca Alexandra Svet) „Eminescu e alfabetul literaturii române căreia cronicarii îi sunt ideogramele” (Mircea Platon) Pe măsură ce caleașca anilor mei zboară tot mai departe, spre azurul serafic al Nației, devin tot mai recunoscător marilor noștri Înaintași, pe umerii cărora s-a așezat destinul ortodox al Neamului nostru creștin, în inimile cărora a odrăslit mireasma cântării de Dumnezeu și de Plai dacoromân, în sufletele cărora s-au înălțat atâtea imne și poeme de dor, de dragoste și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
a scriitorului. Scriitorul, afirma Philippide, trebuie apreciat și după cărțile pe care le-a citit, după autorii pe care îi cunoaște. Datoria criticului literar, după Philippide, constă însă și în stabilirea înrudirilor spirituale, a afinităților existente între scriitorul cercetat și înaintașii sau contemporanii săi. Ceea ce nu trebuie să uite critical literar, spunea Philippide, în analiza operei operei literare este pe lângă calitatea valorii literare- aceasta fiind un lucru esențial- și pe aceea și mai ales a valorii sale adânc umane. Un procedeu
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? AL. A. PHILIPPIDE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Personalitati_uitate_de_ce_al_a_philippide.html [Corola-blog/BlogPost/355648_a_356977]
-
începuturile creației sale cu mult har și tehnica graficii în peniță realizată în puncte, linii și tot ce decurge din această subtilă artă, ilustrația de carte, precum și grafica mixtă ( o combinație între culoare și tuș ). Tributară o vreme marilor săi înaintași ca Vespasian Lungu, Ion Gâță și Emilia Dumitrescu, artista-poetă și-a început drumul încet dar sigur, un drum propiu - încercându-și penelul pe mai multe paliere de expresivitate artistică, abordând tehnicile clasice, ieșind din propia-i matcă, rezolvându-și talentul în
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1410271355.html [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
împlinirea acestui deziderat spiritual care se întinde ca un arc peste generații este nevoie să-i acordăm acestuia un loc în sufletului nostru, loc care va deveni treptat semn al Împărăției și al vieții veșnice, legându-ne totodată de aspirațiile înaintașilor ca la rândul nostru să lăsăm o moștenire cu valoare de simbol național și universal urmașilor. Totodată, pentru împlinirea acestui deziderat spiritual, care deși se săvârșește pe pământ, are rânduiala cetelor îngerești, pentru ca oamenii împreună cu îngerii, creația întreagă să doxologească
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1337583830.html [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
sunteți străin, mai nou, Barosane Barroso v-ați implicat și în treburile noastre interne. În acest moment, în care poporul român plin de suferințe și slugă a capitalului de două parale ajuns în România, nemaiputând suporta trădarea și încălcarea principiilor înaintașilor noștri, a încercat prin vot democratic să-și tranșeze viitorul. Nu este admisibil ca Dvs., indiferent de poziția pe care o aveți, să vă implicați în așa măsură încât să vă sprijiniți favoriții în detrimentul suferințelor celor mulți. Această intervenție a
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE JOSÉ MANUEL BARROSO de MARIN RADU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_radu_scrisoare_deschisa_catre_marin_radu_1357807686.html [Corola-blog/BlogPost/343448_a_344777]
-
împlinirea acestui deziderat spiritual care se întinde ca un arc peste generații este nevoie să-i acordăm acestuia un loc în sufletului nostru, loc care va deveni treptat semn al Împărăției și al vieții veșnice, legându-ne totodată de aspirațiile înaintașilor ca la rândul nostru să lăsăm o moștenire cu valoare de simbol național și universal urmașilor. Totodată, pentru împlinirea acestui deziderat spiritual, care deși se săvârșește pe pământ, are rânduiala cetelor îngerești, pentru ca oamenii împreună cu îngerii, creația întreagă să doxologească
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448609897.html [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
Pe-un tărâm, tare departe, Aurora, zeița zorilor străbate, Într-o caleașcă aurită, Cu cai buieștri dăruită, Cerul, nordul înghețat, Focuri colorate-a deșirat. Din înălțimi, tainic coboară, Moș Crăciun pe-o sănioară. E trasă de reni nărăvași, Rudolf, curajos înaintași. Are moșul o căsuță, De turtă dulce, foarte drăguță. Grijită de spiriduși, Ce mistere după uși! Acolo, fac jucării, Dulciuri coc pentru copii, Cât este ziua de mare, Aranjează, dau culoare. Pregătesc un tractoraș, Un căluț, un iepuraș, Trenuleț cu
MOŞ CRĂCIUN de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1418240231.html [Corola-blog/BlogPost/363259_a_364588]
-
împlinirea acestui deziderat spiritual care se întinde ca un arc peste generații este nevoie să-i acordăm acestuia un loc în sufletului nostru, loc care va deveni treptat semn al Împărăției și al vieții veșnice, legându-ne totodată de aspirațiile înaintașilor ca la rândul nostru să lăsăm o moștenire cu valoare de simbol național și universal urmașilor. Totodată, pentru împlinirea acestui deziderat spiritual, care deși se săvârșește pe pământ, are rânduiala cetelor îngerești, pentru ca oamenii împreună cu îngerii, creația întreagă să doxologească
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece” (Marcu 13/ 31). 4. Alegerea modelului de urmat în viață Toți oamenii cu scaun la cap și cu picioarele pe pământ sunt într-atât de impresionați de însușirile și faptele unor semeni (înaintași sau contemporani), încât își doresc din toată inima să le calce pe urme. Și atunci și-i fac modele de urmat în viață. Căci viața de azi este istoria de mâine, care dobândește un plus de atractivitate și credibilitate prin
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_drumul_bun_george_petrovai_1361220244.html [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
societății). „Vizitând aceste muzeu, creat de efortul unui singur om, simt nevoia să-mi exprim marea mea admirație pentru istoricul Gh. Pârnuță...Rucărenii au datoria să-i ridice un monument profesorului dr.Gh. Pârnuță pentru cinstirea pe care le-o face înaintașilor pe terenul istoriei...(semneză prof.univ.dr. Nicolae Copoiu). „Suntem deosebit de onorați și totodată fericiți să pășim în acest lăcaș al tradițiilor culturii rucărene, rod al strădaniilor alesului om de carte Gh. .Pârnuță... Fie ca eforturile și pasiunea sa de o viață
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
Icoana Maicii Domnului “Portărița” de la Mănăstirea Iviron din Sfântul Munte Athos - valoarea, importanța și celebritatea ei... Sfintele icoane formează un mare tezaur spiritual al Bisericii. Despre sfintele icoane s-au spus multe, de către teologi, și s-au scris volume întregi. Înaintașii și Sfinții Părinți au vorbit despre rolul lor, duhovnicesc și dogmatic în același timp, și ne-au învățat să ne închinăm la icoane ca la înșiși sfinții care sunt închipuiți pe ele. „Căci cinstea dată icoanelor se urcă la chipul
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1431513001.html [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]
-
Srbljanovic, regia Vlad Cristache, Teatrul „Maria Filotti”, Brăila - 1h 30min fără pauză / Teatrul de mâine 20.30 Teatrul Odeon, Sala Mare - Hedda Gabler de Henrik Ibsen, regia Andrei Șerban, Teatrul Maghiar de Stat Cluj - 2h 40min fără pauză / 2012 - Strindberg, înaintași, urmași 21.00 Teatrul Național București, Sala Mică - Doi x doi (spectacol coupé: Tigrul de Murray Schisgall și Amantul de Harold Pinter), regia Vlad Stănescu, Teatrul Național București - 2h 15min cu pauză / Actorii în prim-plan 22.20 Radio România
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a by http://uzp.org.ro/festivalul-national-de-teatru-editia-a-xxii-a/ [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
Frunză, Teatrul Metropolis București (Partea a-II-a - Perestroika) - 2h 45min cu pauză / De toate pentru toți 18.00 Teatrul Odeon, Sala Mare - Hedda Gabler de Henrik Ibsen, regia Andrei Șerban, Teatrul Maghiar de Stat Cluj - 2h 40min fără pauză / 2012 - Strindberg, înaintași, urmași 21.30 Teatrul Național București, Sala Mică - Două loturi, după I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, Teatrul Național București - 1h 5min fără pauză / 2012 - „Al matale, Caragiale”... 22.00 Teatrul Național București - Atelier pe șantier. Shakespeare, Caragiale. Academia Itinerantă Andrei
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a by http://uzp.org.ro/festivalul-national-de-teatru-editia-a-xxii-a/ [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
Yuri Kordonsky, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu - 2h 15min fără pauză / De toate pentru toți 20.30 Teatrul Odeon, Sala Mare - Domnișoara Iulia de August Strindberg, regia Felix Alexa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj - 1h 40min fără pauză / 2012 - Strindberg, înaintași, urmași 21.30 Opera Națională București - Mizantropul de Molière, regia Gábor Tompa, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași - 2h cu pauză / De toate pentru toți 22.20 Radio România Cultural - Domnișoara Iulia de August Strindberg, traducere de Viorel Vizureanu, adaptare radiofonică
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a by http://uzp.org.ro/festivalul-national-de-teatru-editia-a-xxii-a/ [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
Alexandru Nica, Teatrul German de Stat Timișoara - 1h 30min fără pauză / De toate pentru toți 18.00 Teatrul Odeon, Sala Mare - Domnișoara Iulia de August Strindberg, regia Felix Alexa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj - 1h 40min fără pauză / 2012 - Strindberg, înaintași, urmași 20.30 Teatrul Național București, Sala Mare - Ultima zi a tinereții, după Tadeusz Konwicki, regia Yuri Kordonsky, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu - 2h 15min fără pauză / De toate pentru toți 22.00 Teatrul Național București, Sala Mică - Fata din
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a by http://uzp.org.ro/festivalul-national-de-teatru-editia-a-xxii-a/ [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]