92,886 matches
-
ce va semna mai târziu V. A. Urechia. Acesta publică, tot în 1855, și romanul Coliba Măriucăi, inspirat de Coliba unchiului Tom de Harriet Beecher-Stowe. Potrivit datelor de istorie literară, D. Bolintineanu avea scris romanul Manoil cu câțiva ani mai înainte. în primul număr din România literară, apărut în februarie 1852, publică un fragment din acest roman, dar revista nu a mai putut continua, fiind interzisă de cenzură. în anul următor, George Sion a intenționat să publice romanul lui D. Bolintineanu
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
ea partea sa, și pentru dânsa se scriu paginile cele mai bune și mai trainice." Romanul prezintă drumul lui Manoil de la onestitate, demnitate și idei umanitare, la decădere morală și materială, la abolirea ideilor și sentimentelor ce-l însuflețiseră mai înainte, de descrierea drumului lui fiind corelate diferite aspecte ale societății românești din acel timp. Manoil, tânăr boier cu înclinații literare, rămas orfan, își petrece viața la țară, în familia boierului N. Colescu. Spre deosebire de alți mulți tineri de categoria sa, are
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
se putea lua din fostul domiciliu, să sorteze maldărul de manuscrise, documentele depozitate. A căpătat de la curierii ad-hoc un raport alarmant, că nu mai persistă o cale de întoarcere, că trebuie să îndure ipostaza de proscris, să hoinărească de aici înainte cu cortul, să fie hărțuit ca o pradă de vânat. Ceea ce i-a scos din sărite printre altele pe ideologii grandomaniei naziste a fost intuiția lui T.M. care declarase că urâtul nu e separat de frumos, că răul nu e
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
familia lor, temelia ei de conservare. Aceeași imputare îl va mistui pe Klaus Mann, odrasla rebelă, cu veleități de scriitor, prin urmare rival al tatălui. Ce-l preocupă pe el? ,Este îngrozitor că în familia noastră toate au fost formulate înainte" sau "sunt tratat ca un fiu". Luând droguri, îmbătându-se, înglodat în datorii, Klaus e învinovățit că strică renumele marelui om. Nu se știa atunci că și tatăl atotputernic, de neatins, e un om plăpând, infirm, ipohondru, stângaci în cotidian
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
Alexandra Olivotto Victorie! Am reușit să văd, într-un final și înainte de finalul lui 2005, O fată de milioane, peliculă desemnată de Academia Americană de Film ca fiind "a anului". O să vi-l analizez pe larg, dar înainte vreau să elaborez pe tema Clint Eastwood, poate vor fi câteva detalii pe care nu le știți. Californianul născut în 1930 nu părea să aibă nimic în comun cu lumea filmului. Cu care a avut primul contact pe când lucra ca
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
calității excepționale este luminația, operatorul Tom Stern meritând și el un ,Jos pălăria!" la acest capitol. Paranteză: în peste 35 de ani de regie, Eastwood a lucrat cu doar trei operatori de luminație, ultimii doi lucrând ca asistenți ai primului înainte să preia comanda. Eastwood are de mult obiceiul de a-și scălda protagoniștii în lumină pe un fundal întunecat, dar de data aceasta găsește proporția corectă. Tot filmul e întunecat ca și cromatică, lumina de la meciurile de box te orbește
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
spartă? Pentru că autorul, după cum scriam la început, se simte mutilat, se compară cu ,o pădure arsă", deși îl copleșesc amintirile. Sau ,pete albe" se întind pe memoria lui ciuntită. Să spunem ca în vechile hărți: ,Hinc sunt leones?" (De aici înainte trăiesc lei.) Dimpotrivă. Sunt perioade întregi nesemnificative din existența sa, pe care memoria afectivă a autorului nu le-a înregistrat și pe care s-a așternut, definitiv, uitarea. Octavian Paler a ținut cândva un jurnal propriu-zis dar nu l-a
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
conversații și prin mimică. Zero umor situațional, totul e verbal, zero nuditate sau limbaj vulgar, se vorbește încă în RP (received pronounciation, cea mai curată și mai literară variantă a englezei vorbite), nici urmă de accent cockney. Cu câțiva ani înainte, serialul comic TV trecea printr-o revoluție. Șase genii comice (scuzați tonul panegiric, dar odată ce veți vedea, veți înțelege la sigur), ale căror nume merită să le menționez: Graham Chapman, John Cleese, Eric Idle, Michael Palin, Terry Jones și Terry
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
ființe nobile, cel puțin așa ne place să credem. Nu, nu vă grăbiți să mă contraziceți, aveți tot timpul s-o faceți mai tîrziu. îmi amintesc de o anchetă apărută într-o revistă bucureșteană. Nu mai țin minte dacă era înainte sau după revoluție, dar asta oricum nu contează pentru că apartenența poetului la partidul sîngelui albastru este definitivă și totală ca zidul chinezesc sau ca frumoasele brațe absente ale lui Venus din Milo. Ce dacă el, poetul, are un limbaj birjăresc
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
Salinger, ridicat la rangul de patriarh al tinerei generații. Și, culmea, trăim concomitent, se cheamă că sîntem contemporani, dar vorbim limbi diferite, amintirile noastre nu se mai intersectează nicăieri. Cu cît timpul se accelerează, distanța se dilată înspăimîntător - ce era înainte un secol a devenit un mileniu. Inaccesibilitatea unui anumit tip de retorică nu se datorează numai unor incompatibilități de programare culturală. Nu înțeleg de ce pe tinerii poeți români îi respinge experimentul, de ce nu se joacă, de ce nu sînt ironici, de ce
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
o face pentru viitorul volum al ciclului. Cel mai recent roman al lui Gheorghe Schwartz, Axa lumii, ne aduce anii de început ai Evului Mediu, în plină epocă postmodernă. Dar epopeea literară Cei O Sută se află abia la jumătate. Înainte, mult mai este. Minunata călătorie în timp a lui Gheorghe Schwartz va continua preț de multe alte volume. Cu siguranță, proza acestui scriitor ieșit din norme ne rezervă încă multe și minunate surprize.
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
în dezbaterile de la Neptun. Dar acest lucru nu s-a datorat - cum susține într-un articol, de o perfectă rea-credință, d-na Mariana Sipoș - faptului că n-a fost informat asupra programului Festivalului, ci pentru că-și exprimase cu multă vreme înainte dorința de a-și reduce prezența publică la momentul decernării premiului. Dacă țineau atât de mult să interacționeze cu Mario Vargas Llosa, aceiași scriitori ar fi avut prilejul s-o facă, în zilele următoare, în două momente destinate tocmai acestui
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
A tipări cărți în România, a publica în ziarele și revistele din România și nu în Literatura și arta (din care a rămas doar ,și", vorba lui Serafim Saka), să însemne ,separatism transnistrean"? E drept că Dvs. ați făcut și înainte referiri culturale inedite, ,încărcate de semnificații", la Transnistria. Pentru a-i pune la respect pe poeții de factură postmodernistă la un moment dat, de exemplu, i-ați cerut lui Emilian Galaicu-Păun, un om viu, în primul rând, înainte de a fi
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
a căilor prin care aceasta poate fi exercitată, inclusiv dominația fizică, ajungînd pînă la controlul total asupra celuilalt, fără a exclude chiar nivelul sexualității. Trimiterile livrești sînt multiple, iar impresia de déja vu este covîrșitoare. Pe lîngă modelul Breban, amintit înainte, prefațatorul, cărții, Paul Cernat, mai amintește de Dostoievski, Camus, Kafka, Strindberg, Nietzsche, la care ar trebui adăugat, obligatoriu, Ignatiu de Loyola. Monologul gardianului este o nesfîrșită confesiune despre frustrare (în fond ce este gardianul dacă nu un alt fel de
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
își spune păsul la ziar, săptămînă de săptămînă, cu multă siguranță a judecăților, cu directețe și cu o anume dezinvoltură pe care nu le-ai fi bănuit la acest scriitor, altfel, discret. Cum singur spune și într-un scurt cuvînt înainte, nu are pretenția de a fi analist politic și nici moralist. Cum se face că articolele sale n-au rămas indiferente jurnaliștilor de profesie, Dilema veche, de pildă, reproducînd de nenumărate ori fragmente din ele? Prestigiul lui de scriitor valoros
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
Este o atitudine care poate călăuzi toți intelectualii și scriitorii, acum, la începutul secolului XXI. MS: Dar știți ce se întîmplă la noi: după cincisprezece ani de libertate, după ce i-am descoperit și noi pe scriitorii citați de dvs., pentru că înainte erau interziși sau prost cunoscuți datorită propagandei comuniste, ieșim în lume tot cu ei, ne prezentăm în lume numai cu ei. În plus, ei nu mai trăiesc. Avem azi scriitori foarte buni, avem eseiști, filosofi și totuși nu sunt cunoscuți
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
certă importanță, literatura rămâne pentru filozofia lui Heidegger din acești ani destul de marginală. Însă după 1935 putem observa o semnificativă deplasare de accent. Dacă până acum interlocutorii predilecți ai lui Heidegger erau filozofii (Platon, Aristotel, Kant sau Husserl), de acum înainte partenerii săi preferați de dialog sunt poeții: în primul rând Hölderlin, dar și Rilke, Trakl sau Stefan George 3. Remarcăm dintru început predilecția lui Heidegger pentru poezie (nu pentru proză sau pentru alt gen literar), mai ales pentru un anumit
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
asta, cînd s-a aflat că ediția următoare a premiului Ovidius îl va avea cîștigător pe celebrul peruan, au existat voci care au protestat. Ce fel de premiu mai e și ăsta al cărui cîștigător e cunoscut cu un an înainte ? Pentru scriitorul român, nu-i vorbă, cei 10.000 de dolari ai Premiului Ovidius sînt o avere, dar pentru autorii din străinătate care au cotă în lumea largă această sumă de-abia e tentantă. Și, să recunoaștem, deocamdată cel puțin
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
încît nu știai cine este..." (CXXXIV). Obiectul e suveran, sfredelit nu atît de-o instanță analitică propriu-zisă, cît de simțuri, ducînd la o revelație a empiriei. E o obsesie a obiectului precum la Alain Robbe-Grillet: ,Acum vedem o pată lăptoasă înainte-i, lățindu-se între pleoape clipi des și reuși să ajungă cu privirea printre draperii, pînă la încîlceala de crengi din fața geamului, apoi și mai încolo; nu ploua propriu-zis, nu se auzeau picături pe acoperiș, poate doar burnița ușor, încețoșînd
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
mă ajută memoria, documentarul e prea ,curat" , preferând să lase în obscuritate urmele unor atrocități petrecute în acea zi. În schimb, se mulțumește să descrie în detaliu moartea locuitorilor din Pompei, inclusiv modul în care le dădeau în clocot creierele înainte să explodeze (nu glumesc)! Dar să nu mă las învinsă de entuziasmul față de istoria antică și să trec într-un domeniu care mi-e cel puțin nefamiliar (aviz cunoscătorilor: mă voi concentra asupra filmului, nu asupra muzicii sau asupra unor
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
improvizației, al modernizării de fațadă și al noului limbaj de lemn ce nu mai convinge pe nimeni. Degeaba ,implementăm" ultimele scheme care-au adus Occidentul la falimentul educațional: nu facem decât să ne programăm subdezvoltarea pe multe decenii de aici înainte. ,Legarea teoriei cu practica", marota învățământului comunist, n-a dus la nici un rezultat demn de atenție. Așa cum s-a văzut pretutindeni, doar un învățământ bazat pe o cultură generală serioasă e capabil să producă oameni în deplinul sens al cuvântului
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
o societate în care politicienii sunt aleși nu după competență, ci după abilitatea de a-și ambala atrăgător minciunile. Întâmplătorii locatari ai celor două palate ar trebui să ia aminte la astfel de avertismente. S-ar putea să fie ultimele, înainte ca săgeata sondajelor să indice nemilos direcția pământ.
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
pe care l-au putut face celor din anturajul lor unele dintre numele importante ale literaturii române: Ion Caraion, Vladimir Streinu. Mor oameni care prin acțiunea lor au marcat timpul în care au trăit și care, cu doar cîteva luni înainte, păreau veșnici: François Mitterrand, Marguerite Duras, Claude Mauriac, Mircea Ciobanu, Ghiță Ionescu, Sergiu Celibidache, Marcel Carné, Dan Petrașincu, Petru Creția, François Furet, Marin Sorescu, Simone Boué, Aurel Cioran. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au întrerupt colaborarea cu postul de radio
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
Horia Gârbea Înainte vreme nu apăreau reviste pentru femei. Sau, dacă nu greșesc, era una singură numită "Femeia", plină de propagandă. În alte țări apăreau astfel de reviste, chiar și în Est. O mătușa a mea, nemțoaică, primea o revistă RDG-istă pentru
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
LaDoMiii 7 minor, notă cîntată o singură dată și din greșeală de către Jimi Hendrix. În tot acest timp, Oxy Duma umbă de colo colo și vorbește cu toți despre romanul vieții lui pe care chiar îl termină de scris nu înainte ca Micchi Două-Trei Degete să descopere că Engelbert Jr. furase ideea cu ,umorul ezoteric". ,Secretul" filozofiei lui de Oxy era Marea Glumă a Omenirii: numai că ,Gluma nu are cum să fie transpusă în cuvinte. Marea Glumă a existenței umane
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]