27 matches
-
așa că nu întâmpină nici o piedică în a obține ore ca suplinitor și de a plănui diverse și rapide avansări didactice; examenul de corigență devine mai ușor când examinatorul constată că-și poate procura cartofi de la elevul examinat; un inspector oarecare, înavuțit (“la două fete le-a făcut două case”), profită nu doar financiar, ci și profesional de legăturile lui familiale etc., etc. Firește că, în lunecosul “lanț”, apar, la intervale, și inevitabilele interese politice și că “militanții în aceeași organizație” se
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/_dascalii_dascalii_intr_olimpia_berca_1361294066.html [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
să tratăm libertatea cu seriozitatea badmintonului pe plajă. Educația înaltă nu mai folosește la nimic, fiind mai degrabă un handicap sever. Un lucru e cert: clasa politică actuală, în întregul ei, este ’’emanația¨ comunismului. O clasă politică hrăpăreață, pusă pe înavuțit, ignorantă și oligarhică, proastă, incultă și imorală. Poporul suferă,, doar cei 8-10 la sută care conduc o duc relativ bine. Când ieși după 50 de ani de comunism, în libertate, fără de elite și de repere morale, trebuie să pui ceva
PREA NE JELIM SI BARFIM CA NISTE CURVE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Prea_ne_jelim_si_barfim_ca_nis_pompiliu_comsa_1382048029.html [Corola-blog/BlogPost/363208_a_364537]
-
religios nu mai pătrunde în cutele adânci ale ființei. Specificul parvenirii este ilustrat într-un mod particular prin oameni, situații și limbaj caracteristice societății burgheze românești, la începutul afirmării ei. Caragiale s-a ocupat de diferitele niveluri sociale, de la micul înavuțit al mahalalei, la marea burghezie de provincie. Să ne amintim de „O Noapte furtunoasă” în care jupân Dumitrache „mirosind” asemeni unui animal că a venit vremea sa, fără să cunoască calea onorabilă prin care și-ar putea modifica statutul social
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Parvenitism.html [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
se întorceau în amurgul serii de la pășune...fumul vetri ce ne-au încălzit în leagăn înălțându-ne în aer...barza de pe streașină ce caută duios pe câmpie...și aerul care nicăierea nu e mai dulce!...” „Nu ești frumoasă, nu ești înavuțită?.. N-ai feciori mulți care te iubesc? N-ai cartea de vitejie a trecutului și viitorul înaintea ta?... pentru ce curg lacrimile tale?...” „Deșteaptă-te, pământ român! Biruește-ți durerea... E vreme să ieși din amorțire, seminție a domnitorilor lumii! Aștepți
CÂNTAREA ROMÂNIEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cantarea_romaniei_nicolae_nicoara_horia_1328087441.html [Corola-blog/BlogPost/347017_a_348346]
-
Pompei a dus până la capăt aceste succese cucerind întreaga coasta de est a Mediteranei, punând capăt dinastiei siriene Seleucid. Bogăția căpătata din cuceririle sale a dublat venitul statului român, iar Pompei l-a surclasat pe Crassus ca fiind cel mai înavuțit om din Romă. Situația economică din Romă însăși, însă, era încă problematică. Datoriile erau probleme refractare pentru mulți, atât nobili dar și nu exclusiv. Această mantă negativă a fost înlăturata de către Lucius Sergius Catilina, care a candidat pentru consul în
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
bani, a intrat în datorii. Cât despre viața personală, la vârsta de 36 de ani, a curtat-o pe Elizabeth Hatton, o tânără văduva de 20 de ani. Se presupune că femeia a decis despărțirea acceptând căsătoria cu rivalul mai înavuțit, Edward Coke. Ani mai tarziu, Francis Bacon scria despre regretul asupra unui mariaj cu Hatton ce nu a avut loc. 9 ani mai tarziu, Bacon s-a căsătorit cu Alice Barnham, în vârstă de 14 ani, pentru care a scris
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
așezământ, Galații devenind, în preajma anului Unirii, centrul comerțului Moldovei. Realitate ilustrată de cuvintele lui Mihail Kogălniceanu care constata, după numai trei ani de la ultima ocupație ruso-turco-austrică, după războiul Crimeii, 1853-1856, că portul dunărean este “unul din centrele comerciale cele mai înavuțite ale țărilor noastre și a căruia viitoriu este foarte însemnător”. Războiul încheiat prin Tratatul de la Paris, 18/30 martie 1856, va hotarî: înlăturarea protectoratului rusesc asupra Principatelor; convocarea de Adunări adhoc pentru a decide viitoarea lor organizare; readucerea județelor Cahul
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
înființarea așezărilor montane în măsură să ispitească un mare număr de străini cu îndeletniciri diverse, efectul benefic se răsfrângea, în opinia sa, nu numai asupra locuitorilor și al proprietarilor locali, dintre care "mulți fac însemnate stări și înmulțesc numărul cetățenilor înavuțiți ai țării", ci asupra întregii țări, "de vreme ce prin producturile minelor se înființează în țară multe meserii și fabrici, de la care, spre un mare folos țării, intră dări în Vistieria statului, sporindu-i capitalul". Și totuși, privite comparativ, cel puțin în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
află a lor hrană și substenție pe lăngă acești mulți proprietari, cari se îndeletnicesc cu lucrarea minelor, nu numai că trăiesc din producția acestora, dar încă mulți dintre dânșii fac și însămnătoare stări și, în acest chip, înmulțesc numărul cetățenilor înavuțiți a<i> țărei. Între lăcuitorii acestor politii muntenoase se află o mulțime de neguțitori, meșteri, lucrători și alte persoane ce uneltesc felurite meserii și plătesc statului pe an însămnătoare dări. La asemine minării vin mulți străini și caută lucru, se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
asemine se făcură omului trebuitoare și dacă, prin urmare, nu am ave nevoie a aduce multe asemine lucruri din alte țări străine, atunce capitalul țărei ar rămânea purure tot în acea câtime și țara nu s-ar face nici mai înavuțită, nici mai săracă de bani. Însă fiind că natura au înzăstrat pe fieșcare țară cu oarecare producturi ce alte țări nu le au din pricina climei ce-i deosebite, sau din pricina poziției topografice i alte pricini, ori poate că asemine producturi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
neapărat este să se caute așa feli de izvoare din care să se scoată și să se îndeplinească la loc această anuală pierdere, să se păstreze capitalul țărei în a sa întregime și, după putință, să se facă țara mai înavuțită. Spre acest scop, fieșcare ocârmuire înțăleaptă necontenit s-au sârguit, prin îndămânarea și îmbunătățirea agriculturei, prin așezarea de manufăpturi și fabrice, a spori și a înmulți producturile țărei, nu numai pentru a ei proprie trebuință, ci și pentru exportație, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
staturi. Însă nu numai prin metalurile nobile, precum aur și argint, dar adeseori încă și mai mult prin cele mai de gios, precum aramă, fier, custori ș.a. sporește înavuțirea națională a tuturor țerilor ce au minării. Așa Anglia (cea mai înavuțită de fier și aramă dintre toate staturile) au produs în anul 1828 o somă de 237.396 țentn<ari> 16.445.424 ocă de aramă. Ungaria și Transilvania produce pe an 30.000 țent<nari> sau 1.320.000 ocă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
când țara aceasta se găsește înzestrată nu numai cu râuri și izvoare pline de sănătate, dar și cu toate mijloacele ce sînt de trebuință spre înființarea unor asemene institute? Fieștecare iubitor de omenire trebuie să o dorească și fieștecare patriot înavuțit trebuie nu numai să îndemne spre înființarea unui asemenea institut, ci să și înlesnească înființarea lui. Căci acest mijloc numai se găsește spre câștigarea sănătăței, frumuseții și voiniciei acelei prin care odineoară au câștigat neamul românesc nume nemuritor. Pentru ce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în mijlocul unor oameni streini de limba noastră, streini de deprinderea, streini de dorințele noastre? Cea mai mică parte a somelor ce se varsă din partea betejiților prin țeri streine agiunge la rădicarea unor feredee de apă răce, în care, pe lângă câțiva înavuțiți, ar putea găsi și mii de săraci și nevoieși vindecare și sănătate! Înavuțitul, printr-a căruia îndemn și agiutor s-ar înființa asemenea scăldători, s-ar vedea folosit nu numai cu câștigarea sănătății sale, dar și cu bucuria acea mulțămitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
noastre? Cea mai mică parte a somelor ce se varsă din partea betejiților prin țeri streine agiunge la rădicarea unor feredee de apă răce, în care, pe lângă câțiva înavuțiți, ar putea găsi și mii de săraci și nevoieși vindecare și sănătate! Înavuțitul, printr-a căruia îndemn și agiutor s-ar înființa asemenea scăldători, s-ar vedea folosit nu numai cu câștigarea sănătății sale, dar și cu bucuria acea mulțămitoare de a privi cum să îndreaptă și nevoieșul. Și care alt folos poate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bronzați, toate familiile erau posesoare de firme de afaceri, deși erau lipsite de știință de carte. Suntem martorii unor fenomene nefirești în viața social-economică, cu consecințe grave pe termen lung: răsturnarea valorilor și criza morală. Vedem cum ies în față înavuțiții peste noapte, corupții, cei cu tupeu și cei ce stăpânesc arta datului din coate. Școala este din ce în ce mai disprețuită, diplomele de bacalaureat și chiar de licență au devenit un fel de cărți de vizită cu valoare simbolică, iar educația, un moft
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
bronzați, toate familiile erau posesoare de firme de afaceri, deși erau lipsite de știință de carte. Suntem martorii unor fenomene nefirești în viața social-economică, cu consecințe grave pe termen lung: răsturnarea valorilor și criza morală. Vedem cum ies în față înavuțiții peste noapte, corupții, cei cu tupeu și cei ce stăpânesc arta datului din coate. Școala este din ce în ce mai disprețuită, diplomele de bacalaureat și chiar de licență au devenit un fel de cărți de vizită cu valoare simbolică, iar educația, un moft
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cuprinsă de dughene vechi, strâmbate de trecerea timpului și care par să se prăbușească, locul unde unii asudă muncind iar alții își risipesc chiverniseala, comândurile, unde propietatea circulă tot mai des și mai ieftin de la răzeșul împovărat de datorii către înavuțiții așezărilor, mereu nesătui de avere și satisfacții ieftine care, totuși, le macină și lor viețile. Cea mai completă biografie și bibliografie a lui Vlahuță (1858-1919) ne-o dă amintita lucrare a dlui N.Zaharia (A. Vlahuță. Viața și opera lui
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în „Evenimentul Zilei” din 6 Decembrie 2004). Analistul economic Ilie Șerbănescu a insistat pe cauzele mai profunde care au influențat scorul alegerilor, cum ar fi starea de sărăcie. Astfel, în opinia domniei sale, s-a prefigurat «o victorie a săracilor asupra înavuțiților tranziției», «o victorie a satului asupra orașului », «o victorie a periferiilor asupra centrului»: Căci, într-o totală neînțelegere - dar de înțeles - a situației lor, ar însemna că săracii României au votat masiv tocmai cu cei responsabili în cea mai mare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
descoperim pe Stavrache deja intrat în posesia moștenirii mezinului. Totuși, naratorul nu omite un dialog, anterior timpului povestirii, dintre erou și un avocat, în care ultimul îi spune primului că un singur om l-ar mai putea deranja pe cel înavuțit: Iancu. Stavrache, condescendent, îl contrazice pe omul legii: " Aș! nu mai poate călca, săracul!". Aflăm, la capătul acestei reminiscențe textuale, că au trecut cinci ani de la sfârșitul războiului. La finalul acestei informații seci, naratorul introduce o completare tulburătoare atât prin
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Livius Ciocarlie Caracteristica epocii este că înavuțiții si mediocritatea sunt directorii de comportament si de gândire ai unor oameni care ar avea alte posibilități. Aceștia sunt loviți de două ori. O dată fiindcă se lasă dominați și a doua oară fiindcă - neputând să recunoască nici față de ei înșiși
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6229_a_7554]
-
coruptibilă, adîncită pînă la a deveni culpabilitate obiectivă: "Propria-i netrebnicie resimțită ca o vină" (Poemul răspîntiei). Ori în chip analitic: "Iată răspîntia atît de temută, întruchipată amenințarea ce te-a însoțit în somn;/ Clipa cînd cortul gurii celor mai înavuțiți dintre profeți / Se îndoiește că a fost locuit vreodată de har; / Cînd singurul apel ce l-ai putea adresa s-ar cuveni spre haitele de lupi / Ce s-ar pricepe de minune să desăvîrșească / Propria-ți sfîșiere începută stîngaci dinăuntru
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
că n-au putut călăii, cu toate că s-au înfuriat atât, să le fure comorile ce se aflau în ei, dar i-au făcut să le păzească cu și mai multă strășnicie și i-au făcut și mai străluciți și mai înavuțiȚi, nu numai sufletul lor, ci și trupul lor s-a împărtășit de mai mult har. Nu numai că n-a pierdut harul ce-l aveau, ci a atras asupra lui chiar mai mult și mai mare har după ce a fost
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
precum în Occident, donații caritabile, sponsorizări și fundații umanitare, ori orientate către cercetare, spitale și biblioteci, nu există interes pentru artă, fi și numai la nivelul licitațiilor. Ar fi eronat să aruncăm vina pentru toate aceste omisiuni pe incultura noilor înavuțiți: e vorba mai degrabă despre incapacitatea lor de a gândi în afara ideii de profit smuls! Or, bogăția reală constă tocmai în gratuitatea pe care ți-o poți îngădui. A azvârli cu banii într-un cazino este o defulare mai pe
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
bronzați, toate familiile erau posesoare de firme de afaceri, deși erau lipsite de știință de carte. Suntem martorii unor fenomene nefirești în viața socialeconomică, cu consecințe grave pe termen lung: răsturnarea valorilor și criza morală. Vedem cum ies în față înavuțiții peste noapte, corupții, cei cu tupeu și cei ce stăpânesc arta datului din coate. Școala este din ce în ce mai disprețuită, diplomele de bacalaureat și chiar de licență au devenit un fel de cărți de vizită cu valoare simbolică, iar educația, un moft
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]