6 matches
-
gem și apoi își turnă într-o cană ceaiul. De alături își alese o două felii de pâine. Se îndrepta cu tavă spre o masă liberă. O studentă aflată alături îi zâmbi, salutandu-l cu o înclinație a capului ei încârlionțat. Îi răspunse la salut. Mâncând se gândea dacă a văzut-o pe tânăra această la conferințele lui. „Da ... da! Îmi aduc aminte. Stă, intoteauna în primul rând lângă ușa și pleacă imediat de cum termin. Nu așteaptă răspunsurile mele la întrebările
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_noua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
în alte împrejurări nici nu ar fi avut curajul să le gândescă, dar să le mai și trăiască. Când arătătorul tânărului s-a insinuat pe sub bikini-ul roșu ca și trandafirii dăruiți, mângâind cu delicatețe pețiolul ascuns de catifelata matase încârlionțată, aceasta a tresărit ca atinsă de tensiunea a mii de volți. - Cris... ce-mi faci..., te rog..., nu..., nu mă chinui, știi că nu-i bine ce facem. Nu profita de mine cât nu mai am puterea de a mă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394908347.html [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
în alte împrejurări nici nu ar fi avut curajul să le gândescă, dar să le mai și trăiască. Când arătătorul tânărului s-a insinuat pe sub bikini-ul roșu ca și trandafirii dăruiți, mângâind cu delicatețe pețiolul ascuns de catifelata matase încârlionțată, aceasta a tresărit ca atinsă de tensiunea a mii de volți. - Cris... ce-mi faci..., te rog..., nu..., nu mă chinui, știi că nu-i bine ce facem. Nu profita de mine cât nu mai am puterea de a mă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406019738.html [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
vremurilor întunecate băteau zadarnic la urechile ei. Nici zâmbi slujbașilor templului care intrau purtând într-o mână simbolul legii. Se uita numai la cutia lor de tinichea în care se sunau banii, și i se părea că perciunii din proaspăt încârlionțați, li se scutură prea cu grabă, și că prea din fugă atingeau tablele sfinte bătute în ușorul ușii... Parcă o jale o cuprindea văzându-se așa de înstrăinată între ai săi. Apoi uita totul, rămânea cu ochii ațintiți în necunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pierd de dragul tău, începe una din ele, fără să știu care anume, din pricina asemănării - și-mi strecoară între buze o garoafă roșie. Cealaltă, Bianca sau Maria, își scoate mănușa fină din piele neagră și își trece degetele prin părul meu încârlionțat. - Vreau să-ți văd ochii, găsește dânsa profund îndurerată, și-mi ridică o pleoapă. Apoi uluită, se dă îndărăt. Și amândouă: Bianca și Maria se topesc în tapet ca și toate celelalte. ă Acum apare regele meu. Știam de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ne jucèm de-a mama și de-a tata, eu eram tata, cel veșnic plecat cu tirul, Pe acasè, vè închipuiți, dèdeam foarte rar, iar când, dupè curse lungi și obositoare, mè apropiam de casè, mè repezeam la pèrul ei încârlionțat, ca un lup în mijlocul unei turme de oi, Tata e plecat cu tirul! îi spunea ea Pamelei, Matei, fèrè sè comenteze libertatea cu care Diana l-a proclamat tatèl Pamelei, acceptând cu resemnare aceastè nobilè investiturè, dar, undeva în sufletului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]