1,721 matches
-
trupurile... Asta vrei și tu să faci. Nu‑ți ajunge cât primești de la mine? De ce nu ai spus că nu te satisfac? Nu mai sunt bun pentru tine, nesătulo? - Ești bun, dar se vede că ești prost! Dacă te‑ai încăpățânat să rămâi toată viața un biet agent de pază, treaba ta. Te mulțumești cu atât, pentru că ești prost și laș! De asta te‑a lăsat nevasta, amărâtule și... - Nu încurca treburile astea că nu‑ți permit, nerușinato! Tu vrei să
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
putea să fie atât de mic? Atât de josnic? Josnic ca un covor superb. Simți cum lacrimi fierbinți îi alunecau pe obraji, o revoltă necunoscută încă se ridică în ea, încât brusc se întoarse cu fața spre Maur, care se încăpățâna s-o dezbrace. Privirile li se întâlniră și se fulgerară reciproc. Maur fu cel dintâi care privi iritat într-o parte apoi adăaugă tărăganat: -Hai nu face pe mironosița. Fulgerator mâna Oanei plesni obrazul lui Maur, cu o furie de
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
micuțele dar curajoasele armate românești pentru organizarea îndrăznețelor atacuri asupra ordiilor asiatice și tot aici și-au găsit un binemeritat sfârșit trufașele armate maghiare, turcești sau poloneze, care au cutezat să se aventureze în necunoscut pentru nimicirea celor ce se încăpățânau să-și apere „sărăcia, și nevoile, și neamul”. Căci pe-atunci codrul era frate bun cu românul. Iată de ce nu-i întâmplător faptul că fundamentele culturii românești, durate din substanța vie a creației populare, se originează în legătura inseparabilă dintre
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
pe datorie... FĂRĂ MARI PRETENȚII respingând bezna - caut mereu lumina nu știu cealaltă lume cum va fi: poate mai bună - îmblânzindu-mi vina ori somn din care nu mă voi trezi sunt singur ca un mugur de credință și-s încăpățânat în a zărì: nu mai aștept Hristosul de priìnță - doar liniște - în fine - -aș năzuì cad ierarhìi cerești în bătătură și urlu în neștire prin sahare: am vrut să știu ce-i dincolo de ură - mă mulțumesc c-un cântec de
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
într-o lume bolnavă de "rău" și n-ai făcut nimic să mă protejezi mi-ai zis doar "rezistă!" . Am obosit... am obosit atât că nu mai știu cine sunt când mă privesc în oglindă. Mă dor rădăcinile ce se încăpățânează să mă țină lângă tine împotriva vânturilor aspre ale vieții ce mă lovesc cu furie exact atunci când sper într-un moment de respiro... Îmi vine să strig "Oprește-te!!" Întoarce-te și privește-mă o clipă, doar una... așează-te
E TOAMNĂ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1444287088.html [Corola-blog/BlogPost/381808_a_383137]
-
zăcea trupul tău nemișcat și rece. Pașii mă duceau spre casă și mă obsedau gemetele tale, chemările vieții în lupta cu boala, agonia care se prelungise atât de mult ... Moartea intrase în viață, iar viața, ca un copil naiv, se încăpățâna să o accepte ... Așteptam să-mi strâng copiii la piept și să plâng în brațele lor ... Ajunsă acasă am scos hainele din dulap. Aveau, parcă, mirosul trupului tău. Erau haine curate, cu care trebuia să fii îmbrăcat; așa se obișnuiește
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
zărind „destine-nțepenite-n brumă”. Ca de fiecare dată, caut un vers-bijuterie, care să-mi creeze o imagine unică, originală, dacă se poate chiar cinematografică. Am ales „o arcă spartă trece spre niciunde”. Spre nenumit. Însă trece. Rănile există, dar poezia se încăpățânează să înainteze spre sufletele oamenilor, atât de contaminate de pragmatic. (Alexandru Jurcan) *** Georgeta Resteman declară pe pagina de socializare: “Sunt invitați toți cei care doresc să participe și să se bucure de poezie. Simt că îmi vor fi aproape adevărații
„NERĂTĂCITELE ROSTIRI” ALE POETEI GEORGETA RESTEMAN LA BOOKFEST 2015 de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1432387139.html [Corola-blog/BlogPost/342573_a_343902]
-
episoade ale călătoriei sunt inserții în trecutul copleșitor și greu ca un cargou uriaș umplut cu marfă, din care navigatorii aruncă baloturi întregi, ca să se mai debaraseze de greutățile inutile. Amintirile, saci cu nisip aruncați dintr-un dirijabil care se încăpățânează să rămână în aer, plutind în derivă, după capriciile celui dintâi acvilon. Imagini reavene se amestecă printre cele învăluite deja în ceața vremurilor. Ioan Ghe. Tofan este un tehnician al peisajelor, descrise cu acuratețe, astfel încât, forța imaginii ieșite din condeiul
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
înfățișare ai cincizeci de ani. Ca mentalitate ai șaptesprezece, așa că nu te grăbi să mori, mai ai timp să-ți împlinești vârsta! Dar dacă pleci acum din Roma și te stabilești la țară, vei trăi mai mult. Senatorul s-a încăpățânat însă și nu i-a urmat sfatul. A murit asasinat în anul următor, la Roma, de către dușmanii politici. Altora trebuia să le dea alte răspunsuri conforme cu felul lor de a fi. ,, Veți muri într-o zi în care veți
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
angajată căreia nu i se permitea să lucreze! Drept urmare, a fost singura angajată a firmei care nu și-a primit avansul și lichidarea în luna august și septembrie 2015, fără să i se dea vreo explicație pentru aceasta. Pentru că se încăpățâna să rămână, Andreea a fost obligată să stea o perioadă de cinci luni într-o sală de ședință, deși înaintea intrării în concediul de maternitate avea un birou ca toți ceilalți colegi. Pe durata celor cinci luni de la revenire în
„Vei fi o paria în acest birou. O să te îmbolnăvești de cap”. Andreea, angajata căreia firma i-a interzis să lucreze by https://republica.ro/zvei-fi-o-paria-in-acest-birou-o-sa-te-imbolnavesti-de-cap-andreea-angajata-careia-firma-i-a-interzis [Corola-blog/BlogPost/337920_a_339249]
-
nu rămân influențată. Cu alte cuvinte, după cum ți-ai dat bine seama, eu mă ascult pe mine. (râde) Și chiar îmi place ceea ce aud, dacă tot “lucrăm” împreună... (râde) Delia: Într-o lume a glamour-ului și a promovării flamboaiante, te “încăpățânezi” să rămâi sensibilă, să compui și să cânți melodii “mai triste”, să te exprimi poetic și să vezi mai degrabă abstractul și absurdul din jur. E o formă de escapism? Sau tocmai ăsta e felul tău de a supraviețui contradicțiilor
Cu toată dragostea pentru limba română, rusa e mai „darnică”, dar și mai dramatică. Eu știu ce au facut comuniștii, dar limba rusă nu are nicio legatură cu comunismul by https://republica.ro/alexandrina-cu-toata-dragostea-pentru-limba-romana-rusa-e-mai-darnica-dar-si-mai-dramatica-eu-stiu-ce [Corola-blog/BlogPost/337954_a_339283]
-
faliment. Înainte să devină arhitectul unui imperiu financiar, Richard Branson a eșuat în repetate rânduri, începând cu Virgin Cola și terminând cu câteva companii care produceau mașini și rochii de mireasă. Ce au în comun oamenii de mai sus? Sunt încăpățânați. Nu renunță. Nu se dau bătuți. Încearcă. Cad. Se ridică. Mai încearcă o dată. Eșuează iar. Însă de data asta eșuează puțin mai bine decât prima dată. Și apoi eșuează din ce în ce mai bine. Până când reușesc să ajungă acolo. Toți oamenii de succes
Bye-bye, Mark Zuckerberg, welcome Elon Musk! by https://republica.ro/bye-bye-mark-zuckerberg-welcome-elon-musk [Corola-blog/BlogPost/337743_a_339072]
-
totul, dar nu dau societății nimic în schimb. Am avut și voi avea respect pentru cei care și-au înfruntat destinul mergând înainte prin cele mai mari și multe greutăți. Acei care au crescut sumedenie de copii. Acei care se încăpățânează să trăiască în cele mai izolate locuri, în sate uitate de lume, crescând vite și alte animale. Adunând iarba fir cu fir pentru asigurarea hranei pentru aceste animale pe timpul iernii. Acei oameni care au rămas în satele lor acolo unde
ÎMI REPROŞEZ MIE!!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1459281342.html [Corola-blog/BlogPost/363670_a_364999]
-
mare de jumătate de kilogram. Gică prindea mai bine ca mine, deoarece când a văzut că trage carasul, a abandonat două lansete, rămânând doar cu două și așa putea să-l înțepe mai ușor când mișca bambina[xiv]. Eu mă încăpățânam să dau cu toate patru lansetele și ratam pește după pește. Eram nervos din această cauză, iar Gică râdea de mine și mă tachina în privința sculelor mele. Până seara, făcusem amândoi ceva capturi. Votca și berea consumate de-a lungul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
care a încercat să împace imposibilul în lumea perfidă a mass-media: și capra, și varza, și soacra, și televiziunea, și bărbatul... Vi se pare ușor? Mie nu. Oamenii de televiziune nu prea au viață personală normală, dar Marina s-a încăpățânat să rămână o mamă-prieten, o mamă afectuoasă pentru copiii săi. Este una din insomniile Marinei, când, ”legându-i instinctiv fularul la gât puștiului meu adolescent, am fost admonestată cu replica: „Hai, mama, încetează, nu mai sunt copil!” Aproape automat, ca
DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂŞAN: DESPRE COPII ŞI ODRASLE PE PLANETĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/paul_polidor_1413338716.html [Corola-blog/BlogPost/368376_a_369705]
-
să îmi amintesc peste mulți ani,cum era acum,în speranța că ceva se va schimba.Luand călimara cu până de scris și imbatand-o cu albastră licoare,consemna în jurnal:”Am să schimb lucrurile.Cu cât soarta se va încăpățâna să mă facă să sufăr cu atat voi lupta.Pentru iubire,pentru speranța,pentru amintirile dragi.Da-mi tu luna palida,astru ce guvernezi,puterea ta de a birui în întuneric,spiritul tău de luptă” Cufundând din nou penița,măi
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1489961916.html [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
am fost mințită și înșelată cât pentru zece vieți și tot pentru atâtea vieți am vărsat lacrimi, dar am fost precum o stâncă. Au trecut peste mine furtuni ce ar fi putut să-mi spargă carapacea sufletului, dar m-am încăpățânat să trăiesc și am visat - chiar și atunci când sufletu-mi îngenuncheat cerea îndurare, milă și izbăvire de atâta durere - că într-o zi voi ajunge scriitoare... Atunci când veți citi lucrările mele, veți găsi părticele din sufletul meu. Uitându-mă în
CITEVA CUVINTE DESPRE MINE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Georgeta_Nedelcu.html [Corola-blog/BlogPost/373052_a_374381]
-
Facultății de Medicină din Cluj, a ajuns laborant în propriul laborator și apoi deținut politic, locul la catedră fiindu-i luat de un fiștecine. Exemplele sunt covârșitor de numeroase, dar relevanța lor imensă pare să ne scape în continuare. Ne încăpățânăm să privim nenorocirea acelor oameni ca fiind doar o nenorocire personală. Nimic mai greșit. Aruncarea lor în mizerie și în moarte a însemnat începutul sfârșitului pentru România valorilor. Ceea ce a urmat cumplitului val de represiune fizică din anii 1950 a
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Purtăm povara unor gânduri îngălbenite, ce dorm la tâmplă, ca nerostită întrebare, când se trezesc n-acceptă să fie dojenite, dar inima iertatoare, cere puțină răbdare. Uneori, se-ncăpățânează și fac jurăminte, mai apoi se-ncurajează să ajungă cuvânt, dincolo de tăcere, rămân aducerile-minte, ce-n suflet vor fi totdeauna, poezie și cânt. Descântăm tăcerile cu tăciuni din cuvinte, ce vor fi leac ninsorilor din secolul rătăcit, iar fiecare fulg
POVARA GÂNDURILOR de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1479662762.html [Corola-blog/BlogPost/385031_a_386360]
-
restaurantului, cu telefonul aproape, cu inima strânsă. Îmbrăcase o rochie alb-negru, mulată și un blaizer asortat deasupra. Totul era nou. Până și pantofii îi încălțase pentru prima oară. Străbătuse drumul printre blocuri susținută de Mona. Pantofii, puțin mai largi, se încăpățânau să iasă din picioare, iar ea se încăpățâna să ajungă încălțată la restaurant! Îi apelă, pe rând, pe toți invitații. Era vineri seara, dar numai ea avusese program scurt la serviciu. Se hotărî să intre. Plouase cu o seară înainte
ANIVERSARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1471470591.html [Corola-blog/BlogPost/382342_a_383671]
-
o rochie alb-negru, mulată și un blaizer asortat deasupra. Totul era nou. Până și pantofii îi încălțase pentru prima oară. Străbătuse drumul printre blocuri susținută de Mona. Pantofii, puțin mai largi, se încăpățânau să iasă din picioare, iar ea se încăpățâna să ajungă încălțată la restaurant! Îi apelă, pe rând, pe toți invitații. Era vineri seara, dar numai ea avusese program scurt la serviciu. Se hotărî să intre. Plouase cu o seară înainte. Când stabilise rezervarea, i se spusese că va
ANIVERSARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1471470591.html [Corola-blog/BlogPost/382342_a_383671]
-
trebuia să fac față greutăților inerente acelei perioade, greutăți cu care se confruntau toți cei care au avut, ca bază de lansare în viață, doar brațele și inteligența lor nativă. Din categoreia celor lipsiți de orice sprijin, dar care se încăpățânau să trăiască legați doar de un salariu, făceam parte eu. Dar, poate că viața e „frumoasă” numai atunci când te chinuiești, pentru că doar așa simți, cu adevărat, că trăiești și - precum spune o sintagmă populară, „numai cine nu-i mâncat de
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
Rococo sau Empire, ceasornice de buzunar sau de salon, cu cadrane aurite sau argintate, împodobite cu figurine grațioase sau cu fine sculpturi, toate vă invită tainic la o călătorie în timp. În acordurile subtile ale celor câtorva ceasuri care se încăpățânează să își îndeplinească menirea, ticăind armonios, veți descoperi că ceasurile își pot găsi un loc foarte potrivit în tablouri. Aceste exponate, aparținând stilului Biedermaier, sunt prezentate sub același nume:“Tablouri cu ceas”, unele fiind înzestrate cu animații. Pesemne că arareori
MUZEUL CEASULUI DIN PLOIESTI de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Muzeul_ceasului_din_ploiesti_ruxandra_croitoru_1329226361.html [Corola-blog/BlogPost/356318_a_357647]
-
s-ar impacienta. Poate că faptul ar trece chiar neobservat. Pentru că scriitorii nu sunt mineri sau lucrători la metrou.” Cu atât mai mult nu sunt observați „scriitorii de provincie”. Unul dintre ei este și Ion Iancu Vale, poet care se încăpățânează să nu scrie precum colegii săi postmoderniști, prețuit, pentru asta, de câțiva scriitori de primă linie, precum Constanța Buzea (1986), Mircea Horia Simionescu și Cezar Ivănescu (1997), opiniile critice ale acestora fiind reținute de autor ca parte finală la noul
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
activitate creatoare, de revoltă și construcție, de demnitate, de mărturisire, de creștinism autentic, de delicatețe revigorantă, de dăruire și bunătate, de gândire pe termen lung, de convingere în niște valori perene, clare si nenegociabile. In fața acestor oameni, care se încăpățânează să dea ce au mai bun din ei în aceste condiții (pe care tu abia reușești să le suporți în trecere), îți vei pleca fruntea și te vei simți inferior. Unii zic că enclavele sunt majoritare și probabil că e
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lasa_mi_doamne_pomii_vii_doina_theiss_1378997214.html [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]