132 matches
-
simțurilor răsfățându-și cu izul sângelui spumos mirosul, iar auzul cu urletele celor tocmai trași în țeapă la cerdac, imaginea sugerează că, procedând astfel impunea respectul rangului într-un moment de lapsus instituțional, în paralel cu asanarea unor moravuri prea încarnate spre a fi modificate prin simplul instrument al persuasiunii. Alcătuirea unui parchet general anume însărcinat cu eradicarea corupției de la 100.000 de țechini în sus nefiind la mintea vremii, nici modalitatea de a privi galeș/autoritar în ochii fiecărui privitor
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
cu lacrimi pe față, despre-această viață care-i și minune și deșertăciune. Cânt ca o paiață, mâzgălit pe față cu ruj și cărbune. Nu cerșesc. Pomană nu primesc vreodată chiar de viața-arată ca o buruiană. Ochii mei emană jalea încarnată, vocea sugrumată are iz de rană. Mulți câini răi mă latră, dar când din vioară cânt, se-ascund pe-afară, căci văd că mi-e șatră, candelă și vatră, căci struna-i stelară face să tresară până și o piatră
LĂUTARUL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382187_a_383516]
-
și temelia minții sau pe piscurile învăluite în lumină, ale dragostei ziditoare cu toate bucuriile oferite de ea condiționată de apropierea și cunoașterea lui Dumnezeu, cît ne este îngăduit în această ipostază de ființă rațională - înzestrată cu disponibilitatea îmbogățirii spiritualizării- încarnată pe planeta Pământ! In urmă cu peste douăzeci de ani - într-o convorbire cu un prieten scriitor ce se întorsese din India, am ajuns la această concluzie și mi-amintesc că în momentul despărțirii mi-a spus ferm, subliniind prin
CONSPIRAȚIA UNIVERSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382173_a_383502]
-
maldărului obișnuit de ziare, o singură revistă veche, înnegrită de vreme, aproape scrumuită, cu o ilustrație mare, înfățișând un domn elegant, lungit pe-un pachet, cu o pălărie de pai de orez lângă el, îngropată-n următorul text: Era frica încarnată. Ședea pe scaunul său cu fața crispată. Broboane mari de sudoare îi curgeau pe frunte. Ochii lui se roteau întruna, ca niște bile. Se vedea numai albul lor. Nu poliția îi inspira frica asta, ci ferestrele. Deși în jurul lui stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de închegat; în ultimă instanță, absența unei asemenea piețe de idei duce la precaritatea spațiului public. Ceea ce avem până aici e departe de a fi - folosind un stereotip verbal tot mai prolific - o radiografie a mediului intelectual românesc. Însăși geometrizarea încarnată a analizei dovedește că e vorba mai degrabă despre modelare, despre reconstrucția în interes explicativ a unui mulaj analogic, într-un spațiu util abstractizat și intenționat artificial. În aceeași linie argumentativă se situează și propunerile de modele "bine rânduite" (în
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
trăit măreția disconfortului existențial desăvârșit, paradoxul umilinței benigne, și am înțeles filozofia divină a cerșetoriei. Am cu prins metafizica necazului, fenomenologia ratării ca împrejurare a rugăciunii, semeția prieteniei fără timp, fără loc, fără prieten, doar cu trupul astral al himerei încarnate în ființe care au intrat fără plecăciune în mine, ca să-mi întrețină părăsirea... și astfel viitorul, abținându-se de la perversa lui determinare, așteptând ca o surpriză venirea mea imprevizibilă - sau plecarea mea, după sticla în plus, către descoperiri care pe
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
tradițional, că bicicletei mele, pe care lunecam juvenil pe line asfalturi, i se spărsese un cauciuc, lumină se făcu, înțelesei. Era clar că în sfintele zile de sărbători o schimbare se petrecea în viața vechiului pieton al cotidianului, răsfățat de încarnate obiceiuri - habitudini în limbajul care se respectă. Așa cum se produce un șoc în existența celui ce-și prepară singur cafeluța la spirtieră și e trecut pe ness în plic, ori i se pune în farfurie, în locul șnițelului mustos, o fiertură
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
reconstituirea dramei. Cu toate acestea, reprezentarea este salvată de la maniheism grație situațiilor edificatoare sau care trimit dincolo de prima impresie, chiar și atunci cînd sînt numai schițate. Și mai mult contribuie varietatea și pregnanța tipurilor umane, constituind o comunitate distinctă, tipuri încarnate de numeroasele rude, vecini, cunoscuți - dușmani, opozanți, mai rar prieteni - fiecare cu firea, atitudinea și destinul lui, pe lîngă care Mintonia nu a trecut indiferentă și nici ei pe lîngă ea. Toate acestea poartă nu doar amprenta inconfundabilă, sardă, ci
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
intersecta obsesiile licuricilor. Mirosul de gaz lampant tămâia înserarea până dincolo de fereastră. La demisol, medicul de gardă, euharistic, împărțea vise necoapte, pilulele de diazepam înmugureau iluzii în luna octombrie. În bucătărie, cazanele sunau a clopote desfundate. Gratiile, ca niște cruci încarnate, secționau noaptea pe din două: dincolo de zid, libertatea luneca printre degete, dincoace, precum niște grăunțe de smoală, întunericul se rostogolea în sânge. O stare de biserică părăsită umplea toate ungherele. Să fii prieten cu Dumnezeu, noaptea, într-un spital de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sub gene, până sub tâmplă, glasul lacătelor deschise străfulgera absența. Cu un ultim efort, a încercat să privească spre ușă. O umbră lichidă, cu un foarfece de curățat via, decupa părticele de libertate. Gratiile, o țesătură de corzi putrede: cele încarnate în inima deținutului sunt verzi, cele semănate în zid se desfac odată cu focul cărămizilor. Glasul fiarelor imprima groază până și-n pardoseala celulei. Ca o confirmare a captivității, pleoapele nu reușeau să rupă luciul uscat al apelor, umerii să evite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pretinde că lumina aia e de fapt o fată de o frumusețe răpitoare, cu toate florile seducției În floare, chemîn du-te la ea peste o punte cît tăișul de sabie ce despică aerul de deasupra abisului. Iar lumina aceea Încarnată În femeie te ispitește, o simți că te așteaptă, te iubește. Pe unii lama spadei nu-i taie și, cu tălpile zdrențe, ajung de cealaltă parte. Pe mine Însă, un tactil, care și fulgii de nea Îi Încearcă cu buzele
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Părinților, el ține totuși să-și pună în gardă cititorii împotriva „ispitei paseiste”. „Un templu grec”, scrie von Balthasar, „o biserică romană, o catedrală gotică merită întreaga noastră admirație, pentru că ele dau mărturie despre un adevăr și despre o frumusețe încarnate în timp. A le reproduce însă la ora actuală este un anacronism. A pretinde să le întinerești, a le adapta la nevoile timpurilor noi e încă și mai rău: un asemenea efort nu poate naște decât orori”. La fel, Părinții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și comportamentul totalitar al guvernanților de la București", a spus ea. În ceea ce privește fondurile europene destinate României, Corina Crețu spune că acțiunile PDL, nu cele ale PSD, pot duce la blocarea acestora. "Ne-profesionalismul, indolența și proasta administrare a treburilor țării, toate încarnate de PDL, au dus, recent, la încetarea plăților din fonduri europene. Nici până acum guvernul condus de Emil Boc nu a dat o explicație coerentă acestui grav incident, și nimeni nu și-a sumat răspunderea pentru această gravă atingere adusă
Corina Creţu: PSD a propus o audiere publică privind fondurile europene () [Corola-journal/Journalistic/46347_a_47672]
-
malițios fiecare pas în evoluția relației. Ceea ce surprinde John este clișeul invocat nu numai la nivelul discursului, dar și la cel al atitudinilor și situațiilor. O lectură în paralel transformă situațiile într-un fel de straniu dialog cu o conștiință încarnată sub forma respectabilă a experimentatului arhitect căruia tânărul Jack pare să-i servească drept avatar. Este foarte clar că John nu poate fi prezent în fiecare moment capital alături de Jack, iar Monica uneori îl vede, alteori nu, și nu-i
Dragoste în stil italian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4357_a_5682]
-
păianjen dezgustător (...)“. Dar nimic exterior nu este cauza acestei repulsii, căci „groaza și scârba se nășteau, evident, din coridoarele întortocheate ale amintirii“. Sub semnul repulsiei și spaimei stă, de altfel, întreaga mică lume de la Budila, unde, cum Victor își întâlnește încarnată - în travestiul hidos al lui Lulu - cea mai cumplită temere personală, la fel ceilalți protagoniști își explorează, într-un fel sau altul, spaima de propria sexualitate, de viitor, de ceilalți, exteriorizată conform cu propria fire: prin evaziune și izolare (Savin și
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
de-a lungul istoriei, își pierde din atributele inițiale. Capitolul cel mai lung - de înțeles, desigur - este cel dedicat lui „Hegel și Derrida”. Acelui Hegel care anulează prin insistență obsesia păstrării spiritului de-a lungul unui șir indiferent de ipostaze încarnate ale lui. Sloterdijk decupează din Enciclopedia spiritului doar atît cît să facă să meargă povestea mai departe: piramida egipteană este un trup locuit de spirit, după cum litera este la rîndul ei lăcaș al spiritului. De aici începe de altfel odiseea
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
trupul ca și cum ar fi o dovadă de culpabilitate jenantă, recuză momentul istoric sau geografic pentru a nu lua în considerare decât ideile pure, cerul inteligibil și cauzalitatea ideală - cifre, numere, idei, forme... Realul epicurian pleacă de la pământ, de la o realitate încarnată, de la o cauzalitate fenomenală reductibilă la niște înlănțuiri raționale. De la trup, așadar: teoria atomistă propune o explicație a gândirii care se sprijină exclusiv pe o fizică simplă. Mișcarea atomilor în vid. Cum toate evenimentele care constituie realitatea țin de această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
liniștii înțeleptului. A trăi ca un filosof într-o lume care ignoră sau își bate joc de aspirația la înțelepciune a unora presupune un mod de întrebuințare a relației cu semenii. După dietetica dorințelor, această aritmetică a plăcerilor fondează posibilitatea încarnată, concretă, a unei existențe plasate sub semnul lui Epicur. Când se susține că acesta își îndemna discipolii să rememoreze învățăturile sale, procedând ca și cum ar fi trăit permanent sub privirile lui, trebuie să credem că se gândea nu atât la prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pe mâini cu mir, ca să nu pier. “(Izbăvire ). Tot ce amintește de biografia lăuntrică e evidențiat prin implementări de amintiri afective, exhibit cu duioșie în viziuni duioase încărcate de speranțe, ce se încheagă într-un spectacol al exorcismului divin. Speranțele încarnate în imagini conduc către fenomenul Fata Morgana, hrănită de metafore surprinzătoare, ce produc contemplații calde ale alterității, vibrații extatice ale sufletului. Autoscopia, care e în fond o confesiune deghizată, tulbură imaginarul liric până la o înaltă vibrație, întorcând vioara invers, cum
EMILIA TUDOSE TRIUMFUL IUBIRII , CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366066_a_367395]
-
o altă piesă de-a mea, „Frumoasa călătorie a urșilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt”, dar mai e loc. Am multe povești care merită, sau care pot, într-un fel sau altul să fie încarnate, transformate, captate în așa fel încât să devină limbaj televizual. Rep: Trăiți în România și în Franța, există teatru la televiziunea franceză? MV: Sigur că da. Sunt posturi pe televiziunea franceză care difuzează teatru. Deseori un fel de teatru popular
Astăzi, premieră Matei Vișniec la TVR 2 BUZUNARUL CU PAINE in viziunea lui Tudor Chirilă () [Corola-blog/BlogPost/339399_a_340728]
-
doi într-un cuib, sau poate niciunul. Ei se aleg de mici dintre ceilalți: sunt singuratici, retrași, precauți, neîncrezători. Între frații lor, par fricoși. Dar ei, de fapt, sunt mai mult decât câini, sunt darul lui Dumnezeu pentru ciobani, spirite încarnate să protejeze ciobanul și turma. Dacă n-ajung la oi, acești câini vor fi „ratați”. Toate se iartă omului, numai lovirea ori uciderea unui asemenea câine nu se iartă în veci. Când ciobanul alege cățelul, vine Dracul și îi ia
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > (SEMI) TON Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1336 din 28 august 2014 Toate Articolele Autorului sufletele nu au inimă/organ hipervascularizat/ au doar ochi implantați unghii încarnate vorbe crestate sub limbă cu lama atunci când prigoria cântă măiestru penele îi sunt înfipte în suflet/nai al cerului/ ghearele în seva ramurilor/clape ale pianului/ tonurile în gușă/ a capella/ grația într-o libelulă al cărei zbor emergent transcende
(SEMI)TON de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371557_a_372886]
-
La luptă, la război vii, nu la împlinire sufletească. Și Gabi tăcu. Știa că nu-i poate spune mai mult verișorului ei nenăscut. Nici măcar faptul că nu vor apuca să se cunoască, că ea își va fi sfârșit misia, ca încarnată, înainte ca el să descindă printre oamenii aceștia. Și mai Știe că e nevoie de foarte multă Putere pentru a-i bloca lui Lucian accesul la cunoașterea faptului că i se va naște un fecior. Pentru moment, a reușit să
III de LIA BEJAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374119_a_375448]
-
echivala cu o existență perfect programată într-o imensă închisoare colectivă. Urmașii noștri, dacă nu vor ști să descopere tehnicile de evadare și să utilizeze libertatea absolută, care ne este dată în însăși structura condiției noastre, de ființe libere deși încarnate, urmașii noștri se vor considera cu adevărat captivi pe viață într-o temniță fără uși și fără ferestre și, în cele din urmă, vor muri. Căci omul nu poate supraviețui fără credința într-o libertate posibilă oricât ar fi ea
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
exploda din cînd în cînd în rîs gîlgîitor. Era rîsul celui care, cunoscînd atît de bine cum se poate ajunge rapid la bunăstare, distingea foarte clar albul de negru. Cum bulinele din șocantul său papion. Duplicitatea bolșevică, atît de bine încarnată într-un Miron Cozma (ale cărui haite de șoc reperaseră, evident, și casa lui Rațiu). Cu pufoaică demonstrativ murdărită cînd își conducea comandourile groazei. În "ținută obligatorie" cînd teroriza nocturn barul. Ținută prin care bolșevicul anarhist copia, de altfel (psihanalitic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]