422 matches
-
vara de secetoasă. Lângă via noastră ceapeul cultivase o solă cu ovăz. Cum umblam eu după fluturi și “mestecă”, o plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe de ovăz
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
dreptul la fericire, pe care familia îl asigură mai mult decât orice altă formă de asociere a oamenilor. Potrivit primului aliniat, se observă că este necesar consimțământul dintre soți, care să aibă drepturi egale, pentru a încheia căsătoria, ceea ce presupune închegarea unei familii. Acești doi soți, devenind părinți naturali ai copiilor, tată (bărbat) și mamă (femeie) fiind, au dreptul și îndatorirea de a le asigura creșterea, educația și instruirea. În aliniatul doi se stabilește că nu poate fi celebrată căsătoria religioasă
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1478476823.html [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
expresii nu pare mai inteligibil: Poți fierbe ouă roșii pe vârful Himalaia? Cu un răspuns de 10 în genul: „Bine înțeles. Dar nu vă sfătuiesc să-l ciocniți” Nu-i necesar să explici că apa fierbe acolo sub temperatura de închegare .... Cu alte cuvinte „Am înțeles fenomenul, nu l-am învățat pe de rost”. Oare câte „democrații tehnocrate” ne mai trebuie până să revenim la nivelul antebelic? Tranziție, tranziție „dar să știm și noi” Avem ca președinte un profesor îndrumător nu
VAX POPULI ŞI NUMĂRĂTOAREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1453486828.html [Corola-blog/BlogPost/354491_a_355820]
-
admiratoare tandră și generoasă. Nu a distrus ,,corola de minuni a lumii”, ci a identificat-o în universul rafinat al nuanțelor, în armoniile subtile, sensibilitatea picturală căutând o alianță între sugestivitatea decorativului și semnificație. Starea efectivă care a dus la închegarea compozițiilor într-o notă de căldură, calm și adâncă și netulburată pace exprimă parcursul vieții sale prin imense portaluri solare. Lăsându-vă seduși de creația sa veți identifica simfonii cu un aer de noblețe, eleganță și stil. Impresionante lucrări realizate
CARMEN SIMON FLACK de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_carmen_sim_rodica_elena_lupu_1375164814.html [Corola-blog/BlogPost/364216_a_365545]
-
după ce nu mai ești! “ După care urmează “Aprecierile unui membru titular al Academiei Române “, prof.dr.Leon Dănăilă și “Cuvântul înainte “ semnat de regretatul prof.univ.dr.GHC Crișan Mircioiu, care aprecia că acest dicționar enciclopedic al d-lui Constantin Toni Dârțu”reprezintă o închegare istorică de calitate “. În “ Cuvântul autorului“, destul de amplu, se face o retrospectivă asupra celor 46 de volume apărute până în prezent, în care au fost cuprinse peste o mie de personalități, dintre care: 25 membri ai Academiei Române, 45 membri ai altor
PERSONALITĂŢI DIN ROMÂNIA PROFUNDĂ ÎN ENCICLOPEDIA LUI CONSTANTIN TONI DÂRŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Personalitati_din_romania_profunda_in_enciclopedia_lui_constantin_toni_dartu.html [Corola-blog/BlogPost/364589_a_365918]
-
pe Kronos, Principele, considerat întâiul rege atlant, și pe Neptunus - primul Negru Vodă numit și Poseidon de pe Insula Atlantis - Gânditorul din Hamangia), înarmat acum până în dinți de NATO și pus să lupte sub Scutul antiatomic cu “praștiile” Goliatului ruso-american, pentru închegarea noului Impreiu Atlant. O altă ipostază, de mesianism românesc, ar putea fi aceea a lui Abaris din Hyperboreea, un vraci grec și zburătorul hyperborean, ce călare pe o Rază de soare, pe o“săgeată magică de aur” (dăruită de tatăl
CATASTROFĂ ŞI MESIANISM ROMÂNESC (NOTE PENTRU AGONIA UNIUNII EUROPENE) VOLUMUL 2 (10) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1429268924.html [Corola-blog/BlogPost/360390_a_361719]
-
dintre neam și credința străbună „Spiritualitatea românească nu poate fi concepută fără Ortodoxie, dar nici fără Monahism“ Entitatea creștină a neamului nostru nu a fost un surogat al istoriei, ci „elementul structural care a înlesnit și a prezidat procesul de închegare și formare a națiunii române înseși“, după cum mărturisește marele nostru profesor și apologet Ioan Gh. Savin. Religia creștină constituie așadar una dintre trăsăturile existențiale ale neamului nostru. „Fără această trăsătură, națiunea română nu s-ar putea măcar defini, nu numai
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429519984.html [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
Întotdeauna oamenii Bisericii au acționat pentru a modela în spirit creștin pe credincioși, fără însă a le violenta formele de viață religioasă (practicile și obiceiurile tradiționale): “În viața religioasă a satului românesc, oficialul și popularul sunt adânc întrepătrunse, uneori până la închegarea organică. Spiritualitatea locală străveche s-a adaptat formelor și sensului vieții religioase reprezentate de biserică, fără să renunțe la conținutul și valorile sale, iar biserica oficială s-a adaptat la condițiile și sensul tradiției locale, fără să renunțe la ceea ce
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
perspective în-tr-un joc de idei aflat în permanentă expansiune. Un spațiu care să corespundă unui astfel de psihic proteic ar trebui să fie dotat cu "odăi mișcătoare, interioare caleidoscopice, un decor care să se adapteze sufletului."[...] otrivit paradigmei expresiviste, închegarea unei identități stabile este rezultatul unui proces dialectic în care dimensiunea interioară și cea exterioară se confirmă și se legitimează reciproc. În cazul lui Ulrich, nu există o interioritate care să-și găsească expresia în exterior, după cum nu există nici o
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
melancolia romantică, ci din setea de arhetipalitate. În nici un caz nu este vorba despre plâns ca dovadă artificioasă a sensibilității. Plânsul, la Eminescu, este, și el, cristic, mai exact, cu funcție baptismală: este Apa care cheamă Focul, sunt amprentele-vehemențe, ale închegării fenomenale, care-și cheamă primordiile - își cheamă Sinele-Foc, Entelehiile-Foc, pentru a reîntoarce lumea la Eden. Plânsul este ipostazierea tragismului ființei demiurgice: “De plânge Demiurgos, doar el aude plânsu-și”. “Apele plâng clar izvorând în fântâne” - apa care plânge are, ca efect
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
Flori de tei deasupra noastră / Or să cadă rânduri-rânduri”. Duh către duh, rost către rost (gură către gură), stau Călin și fata de împărat (alungată, din fenomenalitate în arhetipalitate) - și “apa ochilor” este faza premergătoare, preludiul (dar și mediul de închegare) al focului-Eros: (I-66) “... s-uită-n ochii plini de apă, / Și pe rând și-astupă gura, când cu gura se adapă”. Apa și Focul nu se resping, ca-n fenomenalitate - ci, în arhetipalitate, sunt complementare (cf. nașterea lui Hyperion - Voievodul Solar
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
pe baze științifice a agriculturii și zootehniei, poezie plină de simțire și talent, critic literară etc.“ În continuare regretatul clujan prof.univ.dr.DHC Crișan Mircioiu, nota în “Cuvânt înainte “, că “Acest dicționar enciclopedic, opera d-lui Constantin Toni Dârțu, reprezintă o închegare istorică de calitate în care criteriul ce conferă noutate acestei lucrări este găsirea la fiecare personalitate a pasiunii în activitatea profesională, în creația artistic și în viața spirituală.“ Motoul care însoțește toate cele 58 de volume, apărute până în prezent, și
MAREA ENCICLOPEDIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1395734317.html [Corola-blog/BlogPost/353873_a_355202]
-
prezintă caracteristici tradiționale; ... b) evaluarea materialelor din care sunt confecționate: pavimentele, pereții, plafoanele sau, dacă nu există plafon, suprafața interioară a acoperișului, ferestrele și celelalte deschideri, ușile, echipamentele, instrumentele și ustensilele; ... c) evaluarea tratamentelor tehnologice de fierbere, pasteurizare, sterilizare, încălzire, închegare, fermentare, maturare, uscare, afumare, care , vântare etc., care se aplică la obținerea produsului; ... d) evaluarea măsurilor și metodelor de curățenie și dezinfectare a încăperilor, echipamentelor, instrumentelor și ustensilelor, precum și frecvența punerii în aplicare a acestora, care trebuie să fie adaptate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197161_a_198490]
-
alimentare ce prezintă caracteristici tradiționale ... ..........................................................................; b) materialele din care sunt confecționate: pavimentele, pereții, plafoanele sau, dacă nu există plafon, suprafața interioară a acoperișului, ferestrele și celelalte deschideri, ușile, echipamentele, instrumentele și ustensilele ....... ... ..........................................................................; c) tratamentele tehnologice de fierbere, pasteurizare, sterilizare, încălzire, închegare, fermentare, maturare, uscare, afumare, care , zvântare etc. care se aplică la obținerea produsului .................................... ... ..........................................................................; d) măsurile și metodele de curățenie și dezinfectare a încăperilor, echipamentelor, instrumentelor și ustensilelor, precum și frecvența punerii în aplicare a acestora, care trebuie să fie adaptate procedeului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197161_a_198490]
-
din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului De-ar bate gerul pustiirii să-mi ia mirosul, ori setea de iubire, să n-am auz, ori chiar vedere n-am să mă las nicicând s-ajung un om fără simțire. Din închegări de cosmice sclipiri, puzderie de raze de lumină călăuzeau divine dăruiri când sufletul s-a contopit cu tină— acea fărâmă de argilă sfântă, însuflețită cu dorinți de nemurire, speranță-ascunsă în inima ce cântă zburând spre neființă cu iubire. De-a
DE-AR BATE GERUL PUSTIIRII de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/pusa_lia_popan_1452685292.html [Corola-blog/BlogPost/369610_a_370939]
-
trecut, observi că ele, pe undeva se aseamănă, au aproximativ, aceleași elemente: nașterea într-un sat, loc neapărat mioritic, zbaterea pentru a-și făuri un destin, hotărârea (grea) de a părăsi locul, casa, oamenii (lucrul cel mai dureros!) - înstrăinarea, dorul, închegarea unui alt destin și - de cele mai multe ori - reîntoarcerea - atunci când nu mai e chip de trăit din pricina mrejelor dorului. Cu toate inconvenientele unui regim auster de viață, cum s-ar mai reîntoarce, să-și afle sfârșitul - lângă oasele străbunilor! Nu sunt
REPORTER ÎN PATRIA DIN SUFLET ŞI CUVINTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_octavian_curpas_reporter_in_patria_din_suflet_si_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/341761_a_343090]
-
vara de secetoasă. Lângă via noastră ceapeul cultivase o solă cu ovăz. Cum umblam eu după fluturi și “mestecă”, o plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe de ovăz
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
vara de secetoasă. Lângă via noastră ceapeul cultivase o solă cu ovăz. Cum umblam eu după fluturi și “mestecă”, o plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe, pe care
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
istorice despre comunitatea turco-tătară din România, apoi voi răspunde la unele întrebări care au făcut obiectul nedumeririlor elevilor mei referitare la raporturile româno-turcești în Evul Mediu în întreg spațiul carpato-danubiano-pontic, iar în final voi însera și câteva modalități practice de închegare a unor relații de prietenie între elevii clasei la care sunt consilier educativ. Înainte de a derula firul istoriei acestei comunități îmi permit să includ în acest articol un fragment din mesajul actualului președinte al țării noastre, mesaj rostit cu prilejul
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
care vorbele scăpate cu ușurință deveniseră acuze gratuite, au făcut ca meandrele destinului să fie modificate neașteptat de radical. Refuzul ei de a-și urma soțul la Sibiu ar fi atras, de la sine, distrugerea familiei la numai trei ani de la închegarea ei. Nu putea face public motivul real care ar fi reținut-o la București fără a declanșa un scandal. Care soț ar fi acceptat ca soția lui să aibă un prieten intim ori, mă rog, un iubit ori un amant
INIMĂ RĂNITĂ (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_ranita_1_.html [Corola-blog/BlogPost/356741_a_358070]
-
Întotdeauna oamenii Bisericii au acționat pentru a modela în spirit creștin pe credincioși, fără însă a le violenta formele de viață religioasă (practicile și obiceiurile tradiționale): “În viața religioasă a satului românesc, oficialul și popularul sunt adânc întrepătrunse, uneori până la închegarea organică. Spiritualitatea locală străveche s-a adaptat formelor și sensului vieții religioase reprezentate de biserică, fără să renunțe la conținutul și valorile sale, iar biserica oficială s-a adaptat la condițiile și sensul tradiției locale, fără să renunțe la ceea ce
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
el că ucisese zeci de mii de dușmani! Apoi, un prooroc aproape la fel de mare ca Moise, pe nume Samuel l-a uns rege al lui Israel pe acest păstor care a realizat acum mai bine de o mie de ani închegarea regatului nostru care ființa atunci sub forma unor uniuni tribale. Națiunea noastră a devenit astfel un regat centralizat și consolidat de acest mare rege care a fost nu doar un om politic și un general extraordinar ci și un mare
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1418842713.html [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
cantautori precum Nicu Alifantis, Mircea Vintilă, Cătălin Condurache, Marcela Saftiuc. Alegerea echivalentelor poetice, spunea tot în contextul lansării traducătorul, inseamna alegere minuțioasa, pe calea „lungă, îngustă și foarte periculoasă dintre două limbi”, aventură traducerii asociind-o cu „pasiune, curaj, nebunie”. Închegarea antologiei de față, ca și a ediției anterioare, a presupus muncă dincolo de cuvinte transpuse din română în engleză, aceasta însemnând cunoașterea specificului epocii în care a trăit fiecare autor, raportarea inclusiv la autori de limbă engleză contemporani fiecăruia, descifrarea ritmului
POEZIE ROMÂNEASCĂ PESTE TIMP ŞI PESTE LUME de FLORIN IONESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/florin_ionescu_1422942820.html [Corola-blog/BlogPost/374651_a_375980]
-
la nesfârșit (și fără rezultat) opiniile contestatare. Fără a fi luați, măcar în seamă! Ca într-un superfluu dialog al surzilor. Mi-a propus, cu acest prilej, colaborarea sub flamurile unei entități închipuite de el „pe redute”. Avea în vedere închegarea unei pposibile „dezidențe”, fățișă și nu subversivă, un mijloc veritabil, spunea el, de a ne dumiri că încă suflăm...Și că existăm ca indivizi responsabili și conștienți de dezastru. Eu aveam însă copii, el nu. Speram, în nevinovăția (!) mea că
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fronda_si_cate_ceva_despre_lasitati_.html [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
față cuprinde personalități de excepție selectate din diverse domenii de activitate și se deschide cu un Cuvânt înainte semnat de Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România-Filiala Cluj,prof.univ.dr.DHC Crișan Mircioiu în care specifică că acest dicționar reprezintă o închegare istorică de calitate în care criteriul ce conferă noutate și continuitate acestei lucrări este găsirea la fiecare personalitate a pasiunii în activitatea profesională, în creația artistică și în viața spirituală.Urmează Cuvântul autorului în care subliniază:Ceea ce dorim să demonstrăm
CLUJENI ÎN DICŢIONARUL PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Clujeni_in_dictionarul_personalitati_romane_si_faptele_lor.html [Corola-blog/BlogPost/356787_a_358116]