27 matches
-
când te prelingi Și cazi ca o cascadă-n gol. Abia te-ating când mă atingi Ca striga aușelul dintr-un stol... Când lin te trag tu mă împingi Și mă tragi brusc fără control În carnea ta să mă închingi, Să mă dizolvi ca-n vitriol: Mă muști, călugărițo, și mă lingi, Mă devorezi religios, frivol... Și mă ucizi și mă convingi Că te desfeți doar prin viol... Referință Bibliografică: Religios, frivol... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
RELIGIOS, FRIVOL... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Religios_frivol_romeo_tarhon_1353156267.html [Corola-blog/BlogPost/351311_a_352640]
-
strofe de mai multe rânduri - poligrama lui Gh. Leu, endograma lui Nicomah / Nicolae-Paul Mihail -, mergându-se până la „sonet/ rondel satiric, umoristic“ etc.), ori „semnificant“ (înveliș „de litere“/ „de sunete“, metaforic: „pocal“), în care-i turnat un „conținut“, în care-i „închingat semnificatul-fulger-șfichiuitor“ (cantitatea / doza de satiră / umor la aspersor) întru catharsis, „autoprefață“ care „trece în revistă“ evoluția speciei, „istoria tendințelor formale / conținutistice“ spre a se ajunge „iute“ la polivalenta epigramă absurdă din propriul său „urmuzeu poetic“: «După cum se observă, modificările propuse
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
Acasa > Poezie > Cantec > POEZIA E UN CURCUBEU Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului Iisus are cătușele pe tâmple e Dumnezeu în ceruri închingat Apocalipsa-i gata să se-ntâmple între femeie iată și bărbat E Dumnezeu în ceruri închingat și omu-i piatra cea de moară între târziu și totuși niciodat se-ntinde viața ca o sfoară E omul piatra cea de moară Apocalipsa
POEZIA E UN CURCUBEU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1464426964.html [Corola-blog/BlogPost/369076_a_370405]
-
între târziu și totuși niciodat se-ntinde viața ca o sfoară E omul piatra cea de moară Apocalipsa-i gata să se-ntâmple pe nimeni însă n-o să-l doară Iisus are cătușele pe tâmple Iar Dumnezeu e-n ceruri închingat între femeie moarte și bărbat Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: POEZIA E UN CURCUBEU / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1975, Anul VI, 28 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POEZIA E UN CURCUBEU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1464426964.html [Corola-blog/BlogPost/369076_a_370405]
-
imparțial ca tot românul, își împărțea aventurile și timpul, exact pe din două.Prima, pur și simplu, își urla sub mângâieri, prezența , în vreme ce a doua nu avea curajul necesar să-și dea frâu liber nici frumuseții, nici sentimentelor ce-o închingau în hățurile căsătoriei. Prinde oarba și arătă-i cerul, să vezi se oprește sau nu vreun nor de uimire sau de nepăsare ? O fi sau nu adevărat ce se -aude pe la colțurile cerului : că nici un înger nu le-ar putea
FRUMUSEŢI CONCENTRICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1403633886.html [Corola-blog/BlogPost/374233_a_375562]
-
obișnuit cu lovituri neașteptate și, cum nu prea-i fugea mintea, a preferat să fugă acasă la șefa. Coana Firuța îl făcu din nou cu ou și cu oțet, însă, de data asta preluă inițiativa pe cont propriu. Și-a închingat formele într-un corset rezistent, a pus o rochie strâmtă și scurtă, pentru a-și evidenția farmecele și, astfel aranjată, s-a prezentat la „magazinul” lui Nae, revărsându-și sânii pe tejgheaua de sticlă: --Bine, domnu Mărunțelu, se poate să
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414223254.html [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
ochiul adormit. Tot darul Cerului, de-l vrei, e jos Și are chip de prunc neprihănit, Ori de fecioară-n trup desăvârșit; Doar inimă să ai, și ochiul de folos. O, ce târziu se risipește ceața În orizontul care mă închingă! Abia acum lumina vine să m-atingă - Și-n seara mea, mijește...dimineața. Referință Bibliografică: ÎNGERUL ÎNTÂRZIAT / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 769, Anul III, 07 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile
ÎNGERUL ÎNTÂRZIAT de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ingerul_intarziat_gheorghe_parlea_1360267154.html [Corola-blog/BlogPost/341353_a_342682]
-
care i-l smulse prompt din umăr dintr-o singură mușcătură. Strigătul de durere se împleti cu ah-urile de uimire înăbușite cu mîna la gură de ceilalți corpsmani, care priviră cu un interes mai mult decît obișnuit cum cămilarii închingau cămiloiul cu curele de piele încătărămate în aramă, cum îl loveau și-l îmboldeau cu bastoanele să intre pe unde ieșise. Între timp, un medic prinse cu o clemă ciotul rănitului și tîrî afară trupul inert. „Asta-i prima voastră
Șobolanii Spațiului by https://republica.ro/c-obolanii-spac-iului [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
simtă mintea opintindu-se și urnindu-se ca un cal de povară supraâncărcat. Acum oare ar mai fi în stare să lucreze așa cum nu mai lucrase niciodată? Uneori avea senzația că străbate ceruri vaste, alteori i se părea că e închingat într-o verigă de oțel, că e încătușat, înrădăcinat în locul unde se afla. Câteodată avea impresia că de-a lungul tuturor chinuitoarelor metamorfoze prin care trecuse, urmărise, de fapt, una și aceeași idee. Se afunda în haosul primar și ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
din păr de cal” sau „din coadă de vită” (acestea fiind necesare la legarea obielelor sau ca nojițe la opinci). De asemenea, până de curând, ciobanii suceau cu tocălia lâna în unul, două, până la opt fire, făcând ață groasă de închingat măgarii și băieri pentru desagi. În acest scop, un cioban ținea lâna, iar altul o sucea și apoi o dădea pe tocălie. Această operațiune se putea executa, la nevoie, și de către un singur cioban. Fig. 2 Tocălie (după Vuia) (reproducere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
microfonul - și ăsta la fel de „amenințător“, consimt: să vorbim, cândva, și despre Lorenz, acela care a fundamentat etologia. A schimbat o literă doar pentru a arunca o mănușă: care sunt mijloacele, nu numai nevoia și finalitatea - obiectul ecologiei - prin care cineva, Închingat Într’un lanț trofic extrem de sensibil și basculant - Între viață și moarte - Își realizează scopul? Comportamentul animalelor deci, acest domeniu atât de puțin cunoscut, dar atât de contaminat de antropomorfisme...» S’a făcut deja ora 12,54. La treabă! Căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Asău până la Berești, e străjuită de sarea de la Târgu-Ocna și de la Măgura. Nimic mai firesc, căci vechea lagună a nu prea adâncii Mări Sarmatice care acoperea cândva Moldova toată, găzduise și formarea petrolului, dar și evaporarea mării În preajma vechiului țărm „Închingând“ țițeiul. Mi-am pus În gând ca, dizolvând sarea, să reconstitui marea, căci tot vă bateți joc de cele pe care le mai aveți... À propos: e bine de știut că, deși separarea sării de apa mării e un proces
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
senzație, cu intrigi de spionaj și o teatralitate patetică, unui scenariu arhetipal - întemeierea unei lumi. Parabola politică a romanului Eclipsa (1979), pus ca inspirație de Marian Papahagi în descendența Demonilor lui Dostoievski, conturează din nou tipare în care personajele sunt „închingate” prin repetarea faptelor și circumstanțelor istorice, ca și prin tendința de a vedea în simpla aparență însăși realitatea, iar în fantasmă - ideea. Mai evident încă, ideea timpului circular a lui Vico e sugerată prin circularitatea operei: ipostazele similare de la începutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
expresie a unei noi civilizații deîndată ce latina „s-a pierdut în mijlocul barbariei”. N. Densusianu și-a asumat sarcina de a fundamenta istoria limbii române pe substrat, care trebuia să aibă un trecut aparte, inconfundabil cu cel al latinei culte. Închingat și el de limitele neogramatice ale gândirii istorice, Densusianu găsește soluția în imaginarea a două limbi latine cu istorii diferite: pe de o parte latina cultă (coruptă) cu istoria sa orientată în întregime spre limba greacă, pe de altă parte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
din spital în stare să se țină pe picioare. Cînd nu avea vreun mușteriu, stătea încremenit de parc-ar fi fost împăiat, cu mîinile împreunate în poală. [...] Orbul era voinic, lat în umeri și în șolduri, iar pantalonii îi erau închingați în talie cu un brîu de piele, lat cît o curea de ascuțit bricele. Nu purta pălărie nici pe arșiță, iar părul tuns scurt era cîlțos și sur, cu fire groase ca țepii unei perii de bătut cînepa. Ședea cu
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
se păru că niște puncte se mișcă abia sesizabil. Timp de câteva zile punctele avansară, crescând cu încetul, străbătând ore-n șir câte o pată de lumină, intrând iarăși, ore-n șir, în penumbră, până când, într-una din dimineți, cel închingat pe scaunul scânteietor percepu la numai vreo sută de metri o coloană dezordonată de bărbați în odăjdii albe, scorțoase, care cădeau pe corpurile lor nu în cute grațioase, ci în unghiuri țepene ca niște elitre. " Curînd, povestea orbul, cei vreo
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
însă, nemții au luat-o razna de parcă lumea asta ar fi o stână fără câini... Dacă marile puteri îi luau de gât încă din 1936 - cum spunea agronomul - când au ocupat Renania, nemții poate se cumințeau. În loc însă să-i închinge, marile puteri au închis ochii, considerând expansiunea germană ca fiind „normală și naturală”. Acum uite unde s-a ajuns. Mâine poimâine te trezești cu ei peste țărișoara noastră. Da’ ce spun eu mâine-poimâine... aud că de fapt ei au ocupat
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Basarabia la răscruce Basarabia - pământ Învălurit, Închingat Între două ape, când liniștite și străvezii, când Învolburate și revărsate peste maluri. Și soarta oamenilor de pe aceste plaiuri e când senină și blândă, când răscolită de copitele năvălitorilor. Când puținele zile liniștite bucură pe localnici, clopotele bisericilor răsună din
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
rog, dumneata pleci la vreme așa de târzie? —Plec, zice Petrișor Dămian, mă duc să spun boierului cum a fost... —Faci rău că pleci la vreme de noapte... Petrișor s-a dus la grajd, și-a luat calul, l-a închingat frumos, a încălecat ș-a pornit în buiestru spre Cornul Caprei. Într-o vreme însă s-a răzgândit. Se poate să fie ș-un hangiu, ș-o hangiță, a zis el întru sine. Trebuie să văd pe hangiță și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vinete, fluturilor albaștri, a libelulelor cu aripi de sticlă, se trezi presărată cu un roi de curburi lăcuite în verde, de spinări vărgate, ca de purcei-mistreț, făcându-l pe Nicanor Galan să-și penduleze, entuziast, către Petronia, trupul său deșirat, închingat la mijloc de cureaua lată a chimirului. Înecându-se de bucurie, ofta astfel: Are să fie potop de roadă, tămădăii' mă-sei! Deci, adeveritu-s-au învățăturile tovarășilor de la Partidul nostru drag. Pe urmă, cu priviri furișe, în jur, o mângâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
duh nevăzut din mină Iar Pamfil Duran bâldâbâc! a venit de sus, taman în Apa cea viforoasă și țesută cu negreață, așa îmbrăcat cum era și cu lampa și cu harnașamentul greoi pe care, avându-l în inventar, îl ținuse închingat pe el, spunând că e proprietate socialistă Colac peste pupăză, prin noaptea neagră, se răsturnară în spinarea sa și bârnele de care ne folosisem, cu unele zile în urmă, spre a încerca să ieșim călare pe valurile care ne încătușaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
chemător, cât mai ales din susținerea acestuia, prin pagini de o deosebită frumusețe artistică și la fel de deosebită utilitate intelectuală. Vasile Filip Ce nu știm despre Iași „E lungă calea”, îmi zic,în timp ce pașii obosiți mă poartă către turn de clopotniță închingat în zid de mănăstire. Pășesc din ce în ce mai anevoie. Vreau să ajung cât mai repede la capătul drumului pe care am de gând să-l urmez astăzi, dar mi se pare că ceva nevăzut îmi zădărnicește dorința. Nu-mi dau seama ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
-i așa și-afară, Scriu în mica fortăreață, Vers să torn - dulce povară. Cu picioarele de gheață Merg prin casă c-un baston Să probez că am viață, Că-s cu timpul încă-n ton. O viață statică trăiesc, Tot închingat de norme; Prin timp cu greu orbecăiesc Cu cinste pe platforme. * „Praf în ochi” ne dă guvernul, Deși drama e pe rol: Cei săraci trăiesc modernul Ținând foamea sub control. 13 aprilie 2005 INTEROGAȚIE SUB FEBRĂ Cum vrei să treacă
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
vorba de bani? Să fie progresul, lumina pe care Martina a revărsat-o asupra mea? În timp ce-mi pierd vremea pe la Blithedale, sunt acostat de mici țâcnite în cantină sau în sala de jocuri. Vin direct la mine, bine închingate în țoale de te apucă năbădăile și-mi propun întâlniri imediate la ele sau la mine. Stau într-un bar și beau o bere slab alcoolizată, încercând să-mi fac ordine în gânduri - când o tipă mare se așază lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
l-a atenționat gândul de veghe. „Dacă Îmi spui și cine-i ochioasa, atunci vei crește În ochii mei. Altfel...” „Ia adu-ți tu aminte de acei ani când „tovarășii” de la raion veniseră acolo la dispensarul din Pomârla să „te Închinge”. Când mașina lor te-a lăsat În fața dispensarului, o liotă de șatrari te-au Întâmpinat cu bocete În cor: <Domnu’ doctoru’, bunule, hai cî moari mama noastrî ă. Ei, printre fusteicile Înflorate ce se agitau pe lângă <mama noastrîă era și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]