339 matches
-
o națiune cu o orientare pragmatică, aproape integral absorbită de prezentul lucrativ, ei își clădesc psihologia pe "a avea" și nu pe "a fi" încă de acum mai bine de un secol și jumătate, de vreme ce vicontele Alexis de Tocqueville afirma înciudat, în celebra sa carte Democrația în America, cum că "nu există în lumea civilizată o altă țară în care cineva să se ocupe de filosofie mai puțin decît în Statele Unite". Desigur, e o exagerare. Nu mai puțin, ea surprinde un
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
loby-stice pentru cine știe ce funcție în organe de conducere etc. în ce mă privește, oriunde am viețuit (și scris) - la Cluj, la Baia Sprie, la Baia Mare, la Oradea (din primăvara lui 1989 și până acum) - nu m-am simțit frustrat, întristat, înciudat că nu sunt și nu scriu în București. Credeam, cred și acum (vai? vai!) că sunt și scriu în literatura română. Altfel, când am prilejul să fiu o zi-două în București, numaidecât mă bucur, descind în localele (e un plural
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
a ajuns în dreptul meu, a explodat: Da sculați-vă în picioare, nu vedeți că e o delegație străină!". După care a intrat în amfiteatru urmată într-adevăr de mai mulți indivizi neautohtoni, dar care nici americani nu păreau a fi. Înciudat că-i ascultasem, fără să vreau, ordinul, sărind în picioare, am interpelat-o la ieșirea din sala de curs: "Doamnă, chiar dacă era o delegație străină, puteați să vorbiți frumos, fără să țipați!". Îmi aduc aminte perfect că m-am adresat
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
se desface de tîmpla ta oarecum de la sine cum un timbru de pe un plic vechi însă odată făcute toate mișcările rămîn în făptura ta aidoma oaselor. Poetică Palidă resignată stîngace de-acum Ființa mărturisește ceea ce n-a putut fi Lumea înciudat crispat congestionat Cuvîntul mărturisește ceea ce n-a putut fi el însuși. Frigul perpendicular Frigul perpendicular pe propria sa încremenire aerul frecat de zgomot se-aprinde cum un chibrit un mic vid muritor aidoma unei ființe începură să facă drumul înapoi
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
cedări fără contracții fără uimiri fără trasee doar cu mistere străvezii și-ncordată cum ochiul de pasăre. Reportaj E-un cer cu mici goluri de aer cum aripi ce nu se vor mai putea deschide viitorul alături un șarpe domesticit înciudată privești cum începe amiaza și nu te mai saturi culoarea părului tău face coperta răsfiră paginile nici un gest de prisos amănuntele verifică spațiul familiar și-acest parfum ieftin ce-absoarbe lumile cum o pompă o melodie lascivă schimbă prețurile-n
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
antenele se retraseră tot așa de repede după cum se iviseră. Adu-mi repede o folie de plastic! iam cerut colegului cu nerăbdare În glas. Lăsându-mi paltonul pe grămada de pământ proaspăt săpat, Joo dispăru. L-am privit pe jumătate Înciudat, pe jumătate bucuros că se grăbea sămi aducă ce-i cerusem. Știam că are Întotdeauna pregătite câteva materiale ce-ar fi putut sluji la te miri ce, iar dacă nu le aveai, până făceai formele, până obțineai aprobările, te lăsai
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
nu am visat. Să întreb: -Ce se întâmplă de fapt?!... -Ce a intervenit?!... Să întreb: -Unde se afă susținerea de care am nevoie într-un astfel de moment și pe care mi-o datorezi?!... N-am putut nici să plâng înciudat, cum îmi venea și cum mi-ar fi fost cel mai la îndemână. Cu atât mai puțin să urlu tot ce aș fi avut de urlat atunci și de când mă aflam pe lume. Asta a fost cu Betina atunci. Pentru că
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
rime cu ei. Vino la mine, fată ochioasă, toată inele, asediată de-un pui de lele de bărbătuș numai coamă învâlvorată - stau tolănit pe istrica piatră pe unde, tocmai, a trecut Othello, fatal marcat, în pumni c-un pumnal și înciudat că-n Bazilică, vorba ceea, le-a tăiat calea Salomeea cu capul Sfântului Ioan pe tavă, dansând viclean, ochilor lui de ortoman chemat la doge, să scape de cel Destin, în care toți am vâslit puțin - și ia și tu
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
cu fesul pe cap. Mă socoteam un răsfățat. Alții, pe vremea aceea, dormeau cu căciulile. încă un motiv, fesul nopților mele, să îmi strunesc scrisul. Chiar premiat fiind. Abia aproape de stația autobuzului mi-am dat seama că nu am căciula. Înciudat, m-am întors să o iau. Cine știe ce necaz mă mai așteaptă în ziua aceea. La serviciu deja era un telefon de la D.R.P. să trec urgent pe la Uniune. Eram programat de dimineață, unul câte unul, să venim și să luăm banii
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
pentru totdeauna așa cum în odăița albă în care locuiam o lentilă a ochelarilor mei s-a rostogolit dispărînd fără urmă într-o iarnă a căzut puțină zăpadă pe meterezele cetății somnambulul dormea printre fulgi scaunele de paie de pe terase răsuflau înciudat palmierii scîrțîiau lung doar fernando scria de zor în birtul lui preferat lîngă bazar convins că literele sunt cel mai bun obstacol la invazia albului fernando îmi era dor de tine chiar fiindu-mi aproape norii se prăbușeau în iarbă
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
a-și trăi succesiv viața sa de bărbat și de femeie, după nevoia propriului instinct și spirit".) Protectoare, Juana Mirdó începe, imediat, "să se agite pentru Cioran" și, apoi, "regretă grozav cînd află că șacestaț a plecat" din Madrid. Oarecum înciudat, cînd Juana îi cere să citească Précis-ul, Busuioceanu îl denunță: "Cioran a fost la timpul sau legionar", fără succes însă: "Juana e indulgenta [...] cu tinerii pentru care cîștigă slăbiciune". Un al treilea exemplu: Cioran în postura de paj și companion
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
să văd dacă Royal Fashion, pe care l-am văzut săptămâna trecută, a fost o eroare, sau doar începutul sfârșitului. N-am văzut niciodată ceva mai plictisitor semnat de Dan Puric. Am plecat din sală trist și, într-un fel, înciudat. Narcisismul acestui bufon de geniu pare să-l fi aruncat în cel mai convențional manierism: Royal Fashion mi s-a părut pur și simplu un colaj din toate producțiile sale de până acum, si, în plus, un colaj de mâna
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
Fără s-o știe, acești Bethmanni mi-au făcut rost de un credit". Elisabeth Bethmann, nepoata lui Johann Philipp, i-a fost tovarășă de joacă lui Goethe. Iar ulterior, când acesta a fost student la Leipzig, i-a scris - oarecum înciudat - surorii sale că Elisabeth prea se lăsa curtată de tot soiul de baroni, aristocrați și doctori. Și, la rândul lui, Johann Philipp a fost informat de Rudel, cumnatul lui, printr-o scrisoare cu accente foarte critice și disprețuitoare, că studentului
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
comerajul "subțire", nici la partipriurile frecvent discutabile pe care le învederează Nina Cassian. Ci vom insista mai departe pe raporturile d-sale similierotice cu Partidul, în cadrul cărora alternează (ori intră în sonor impact) timpii adeziunii pasionale și cei ai rezervei înciudate. Punctul de plecare al criticii actuale adresate comunismului e, să recunoaștem, nu o dată rezonabil, precum observația privitoare la antiintelectualismul endemic al demnitarilor comuniști, începînd cu cei din vîrful piramidei: "înainte de a deveni total sufocantă - Ceaușescu de dimineața pînă seara - se
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
culori diferite tacâmurile noastre, sub pretext ca să le evităm spălarea.... De o curățenie sufletească exemplara, lua lucrurile așa cum sunt, pe când eu mocneam. Spre deosebire de ea, care nu ar fi vrut pentru nimic în lume să plece din țară, eu îmi construiam înciudat capital inte lectual publicând în străinătate. În cele din urmă ne-am explicat și ne-am înțeles: ne-am despărțit că prieteni și așa am ramas și astăzi. Divorțul nostru nu a fost însoțit de resentimente ci de înțelegere reciprocă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
culori diferite tacâmurile noastre, sub pretext ca să le evităm spălarea.... De o curățenie sufletească exemplara, lua lucrurile așa cum sunt, pe când eu mocneam. Spre deosebire de ea, care nu ar fi vrut pentru nimic în lume să plece din țară, eu îmi construiam înciudat capital inte lectual publicând în străinătate. În cele din urmă ne-am explicat și ne-am înțeles: ne-am despărțit că prieteni și așa am ramas și astăzi. Divorțul nostru nu a fost însoțit de resentimente ci de înțelegere reciprocă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
figură să are un rost și un loc anume în mulțime; dar el știe că acea figură e doar umbră lui, pe care și-a împurmutat-o fără voie, sau de nevoie. Din scaunul său de privitor, Ganin își contemplă umbră înciudat, pentru că știe că acea aparentă coerentă de identitate pe care i-o conferă filmul nu e adevărată. Faptul că Ganin e un nostalgic resemnat să iși mestece cumva trecutul că pe o grămăjoara de tutun, fără să îl înghită, fără
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
de trup/ par o muzică/ încîlcită în vinișoarele urechii// trăiesc părul roșu al femeii/ trăiesc dicționarul cu vorbe deșarte/ trăiesc magia unei monede? (Dicționarul cu vorbe deșarte). Cealaltă ramificație se încarcă de o tensiune a frustrării. E un delir tendențios, înciudat, satiric, purtînd pe valul său agitat felurite reziduuri, impurități ale spiritului contrariat sau purtător el însuși de contradicții: "Deja sîngele v-a ajuns în burtă deja sîngele/ v-a ajuns în tîmple duce noroiul unei realități/ percepute cu gura cuvîntul
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
aici, e o goana permanentă după insigne, n-avea cum să nu reușesc! Nu am reusit! O țipă mi-a spus că acceptă cu plăcere insignele, privind pofticioasa la ele,dar că nu poate să-mi dea drumul! Am plecat înciudat, cu insigne cu tot ...Am văzut meciul în redacție, pe un monitor...Nu era același lucru ca în sală...Americanii, îmbrăcați în alb, în stil „retro”, cu niște pantaloni lungi, mulați pe picior, au câștigat lejer, urmând să evolueze vineri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92551_a_93843]
-
aia de vreo zece ani! - Și ce dacă are mustață, și-a apărat nea Miticul Dică. Cifra unu nu poate avea mustață? Domnișoară Iulia, faceți-i mustață, că așa are nea Mitică! Domnișoara Iulia înțepenise cu creta în mână. Era înciudată că „prietenii” ei îi complicau existența. - Nu-i pun nicio mustață! Mai degrabă îi rad mustața lui nea Mitică, dacă vrea să semene cu cifra unu! Atât i-a trebuit. Comisese fără să-și dea seama o crimă de les-mustața
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
rugat! Plin de veselie-acum Pornește din nou la drum Făcând planuri mii și mii Banii spre a-i cheltui... Și cum merge fredonând Doar cu bogăția-n gând Se împiedică din nou De ceva mare și greu... Se oprește și-nciudat Vede ce l-a-mpiedicat: Jos, în colb stătea chircit Un biet suflet chinuit... Obosit și zdrențăros Adormise-acolo, jos... Omu-o clipă se gândește, Pe sărman îl ocolește Și se depărtează-n grabă Nici o vorbă nu-l întreabă Și parcă mai
UN SĂRMAN ŞI UN DRUMEŢ de MARIA LUCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377152_a_378481]
-
închisă, nu avea cutiuță. Intra cine vrea. Când vrea și cum vrea. Dar aici, la gospodarii cumsecade...Ce să facă? Nu știa să butoneze și chiar dacă ar fi știut, n-ar fi ajuns cu mânuța până la butoanele cerberului. A plecat înciudată. Poate că alt bloc nu mai are astfel de ușă. Da’ de unde? Și blocul acesta are ușa încuiată. Măi, da’ încuiați sunt gospodarii de la blocurile astea! Înțeleg că se feresc de hoți, de răufăcători, dar seara asta este seara de
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
timp o ceată de colindători mai mari încercau să intre în bloc. Butonară cutiuța fermecată, care bineînțeles, s-a răstit la ei: -Cine-i acolo? -Colindătorii, au răspuns copiii. -Plecați imediat că vă iau la bătaie! Unul dintre colindători a spus înciudat : -Haideți, mă, că aici sunt numai chirnogi. Îi cunosc eu. Bogați și calici. Așa plecară colindătorii bombănind sudalme la adresa locatarilor cumsecade. Dar Floricica nu se descurajă. Se minună când i-a văzut pe copii butonând cutiuța misterioasă. Acum știa ce
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
și ne-a arătat-o/ chiar aici în pod pe furiș// o așteptăm mereu pe Oona și câteodată mai ales vara/ parcă auzim vocea ei subțire sub nucul din fața/ casei noi strigăm bucuroși vine vine Oona iar/ ea ne răspunde înciudată niciodată nu mă vedeți/ și sunt mare și eu de mult". Din ciclul așa cum a fost, dedicat acestui personaj cu numele unei fetițe cu dispariție neașteptată, și care nu este alta decât copilăria, de al cărei gust nimeni nu se
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
iarba se subțiaseră noi/ stăteam în cerc și vorbeam despre Oona"; "o așteptăm mereu pe Oona și câteodată mai ales vara/ parcă auzim vocea ei subțire sub nucul din fața/ casei noi strigăm bucuroși vine vine Oona iar/ ea ne răspunde înciudată nicio-dată nu mă vedeți/ și sunt mare și eu de mult". În scenele reiterate, cu graficul lor liniștitor, deodată se strecoară virusul stranietății. Lucrurile scapă de sub control, copiii fac ochii mari, lentila fotografică tremură puțin: "nici în seara aceasta n-
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]