9 matches
-
n-ai să-mi întinzi vreo cursă" (10.341-343)37. Ulise refuză siderarea, și schimbul de secrete din așternut. "A fi siderat înseamnă să fii țintuit, să fi găsit, să fi găsit cu ce să fuzionezi, să-ți fi găsit încorporantul. Înseamnă să fi găsit. moartea"38. Ceea ce respinge Ulise este partea de animalitate a fascinației, într-o acțiune pe care Quignard ar numi-o "desiderare". De aceea, în ciuda îngrijirilor deosebite ale gazdei, îmbăiat și uns cu uleiuri, îmbrăcat în veșminte
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a ansamblului de active și pasive ale societăților implicate. Fuziunea reprezintă crearea unei noi societăți din două sau mai multe societăți distincte, prin dizolvarea sau lichidarea lor În acest scop sau absorbirea activului și pasivului unei societăți, de societatea absorbantă (Încorporantă) (Gaughan, 2011, p. 12). O operațiune de fuziune poate implica două sau mai multe societăți, fără să existe constrângeri pe plan juridic. În majoritatea cazurilor Însă, operațiunile de fuziune implică două societăți care decid să se unească pentru a forma
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
fost interpretată drept un proces de formare a unui "centru complex" (Dobrovie-Sorin 1994, 2001; Giurgea 2011), rezultând din deplasarea de tip centru-la-centru (engl. head-to-head movement) în derivarea formelor verbale românești, deplasare locală (Roberts 1994; v. Roberts 2011 pentru discuții) și încorporantă (Baker 1988; Roberts 1991) prin însăși natura sa (8). (8) a. XP b. XP ei ei X0 YP ==> Y0+X0 YP ei ei Y0 .. Y0 Deși oferă o explicație elegantă pentru efectele de adiacență din nucleul verbal, soluția centrului complex
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deplasează conține doar propriul centru și urma (t) constituentului deplasat din interiorul său. Astfel, în mod superficial, procesul de "remnant movement" dă impresia că avem a face cu deplasarea centrului, deși acest tip de mișcare nu este strict local și încorporant (cf. (8)). Observația că argumentele trebuie evacuate din VP nu este nouă; în analiza XP a deplasării verbului în germană, Müller (1998: 6) insistă asupra faptului că "VP-topicalization [...] is necessarily preceded by a scrambling operation that moves NP2 (das Buch
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ducă-se pe pustii! * Să facă-se voia ta! Întrucât verbul se deplasează ca grup, ținta deplasării va fi [Spec, FinP]. Să este un element X0 care se proiectează în poziția de centru, FIN0. Întrucât să nu este un centru încorporant 84 (ca negatorul ne- și semiadverbele mai, cam, prea, tot, și), ci este mai degrabă asemănător cu auxiliarele (care, după cum dovedește inversiunea, deși sunt centre, nu se încorporează), specificatorul și centrul proiecției FINP sunt simultan ocupate, ceea ce conduce la o
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
grup caracterizează transparadigmatic sistemul verbal românesc și explică absența totală a fenomenelor de ridicare a auxiliarului la C din română; - analiza de mai sus a scos la lumină și faptul că centrele sunt de două tipuri: încorporate și neîncorporante; centrele încorporante (negatorul ne- și semiadverbele mai, cam, prea, tot, și) se integrează în structura verbului prin adjuncție la stânga și se deplasează odată cu verbul; centrele neîncorporante (auxiliarele, complementizatorii, pronumele clitice) rămân in situ, iar verbul fie se deplasează "sărindu-le", ca în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
alte limbi romanice (franceza) sau germanice (engleza) fenomenele de încorporare și de blocare a deplasării sintactice constituie argumente solide pentru integrarea trăsăturilor categoriale ([+V], [+N] etc.) în componentul sintactic o altă distincție care se dovedește relevantă este cea dintre centrele încorporante și centrele nonîncorporante - semiadverbele și marca de negație ne- se încorporează în structura verbului și se deplasează odată cu acesta, pe când auxiliarele verbale și complementizatorul să nu se încorporează - astfel, din punct de vedere morfofonologic, centrele încorporante au un comportament afixal
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este cea dintre centrele încorporante și centrele nonîncorporante - semiadverbele și marca de negație ne- se încorporează în structura verbului și se deplasează odată cu acesta, pe când auxiliarele verbale și complementizatorul să nu se încorporează - astfel, din punct de vedere morfofonologic, centrele încorporante au un comportament afixal, pe când cele nonîncorporante sunt mai degrabă clitice morfofonologice, nu afixe Analiză diacronică • deplasarea verbului deplasarea verbului în domeniul C (formele finite) - deplasarea V-la-C este mult mai frecventă în limba veche și se manifestă prin inversiune (V-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
arată că obiectul direct nu este extrapropozițional (i.e. o specie de Hanging Topic Left Dislocation), ci este inclus structura propoziției și ocupă specificatorul unei proiecții din periferia stângă. 84Cel mai posibil din cauza naturii sale nonadverbiale, care îl diferențiază de centrele încorporante și îl include în aceeași clasă morfologică cu auxiliarele. 1Ca și în capitolul anterior, nu ne vom referi în cele ce urmează la auxiliarul pasiv; din punct de vedere morfologic, auxiliarul pasiv are comportamentul unui verb plin, variind flexionar în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]