713 matches
-
Zburând cu aripile să vadă orice suflet omenesc, îngerilor, li s-au arătat la marginea unui drum de pădure pe un trunchi bătrân de copac doborât de ani și ani, o bătrânică suptă de gânduri și timpul care i-a încrețit fruntea. Era atât de tristă încât și frunzele copacilor care mai ieri foșneau în slavă, în acel moment foșneau în văgăună. Îngerașul, văzând-o, a înțeles suferința ei încrâncenată. A bătut de trei ori din aripioarele sale și ca din
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
influențată de anotimpul ce guvernează starea de a fi a momentului. În funcție de ceea ce există dincolo de fereastră putem fi veseli, tăcuți, volubili, dornici de plimbări, de stat în casă, putem fi leneși, vivaci, dornici de ceva sau cineva, putem zâmbi sau încreți fruntea... Influență sau simbionare? Un lucru e cert: există o legătură cu ceea ce Dumnezeu a creat în jurul nostru sau altfel spus, nu suntem în nici un moment singuri! Când pleacă toamna, iarna sau primăvara nu simt regret, ci chiar bucurie pentru
TOAMNA CA UN OM MATUR de MIRON IOAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1445404893.html [Corola-blog/BlogPost/378673_a_380002]
-
al mării. El și-a urmat cursul spre înălțimile cerului, eu trăgând de nailoane să ridic peștele de pe fundul apei. La un moment dat, s-a simțit ca o boare, o senzație de răcoare și luciul apei începu să se încrețească. Culoare dintr-un albastru de cleștar începu să se întunece. Barca începu să danseze din senin fără să-i cânte nici un lăutar. Nu am sesizat din prima dată ce se întâmplă, fiind preocupat cu ridicarea peștilor flămânzi, atrași de momeala
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
anul ce-a trecut! -Nici nu-ndrăznesc să vă spun... Oare cum aș fi putut? Dar, Sire, nu eram născut! Vedeți? Nu aveți dreptate! -Atunci, poate ai un frate!? -Eu n-am frați, Măria voastră! Plângea bietul Mielușel, De se-ncrețea lâna pe el. -O bunică sau un tată, Ori o rudă-ndepărtată! -Nicidecum, Măria voastră! Niciunul din turma noastră! -Taci odată, obraznicătură! Îndrăznești să te măsori Să te iei cu mine-n gură? -Dar... -Nu mai plânge în zadar! Chiar
LUPUL ȘI MIELUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1484401389.html [Corola-blog/BlogPost/377475_a_378804]
-
apropii de acest mister tulburător și să încerci să deslușești ceva din zona incertă dintre a fi și a nu fi posibil. Deși misterul acesta te atrage la orice vârstă, el întotdeauna îți dă fiori reci prin inimă și-ți încrețește fruntea. Problemele de acest gen, oricât ar fi de învăluite în mister, tot m-au atras și m-au îndemnat să mă încumet și să scriu despre ele, deoarece pe unele le-am trăit aievea, iar altele au fost semnalate
LILIACUL ÎNFLORIT LA POARTA ÎNSERĂRII (CUVÂNT ÎNAINTE) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/elena_buica_1406921398.html [Corola-blog/BlogPost/342278_a_343607]
-
Poeme > Meditatie > UNEORI MAI COPIL... ALTEORI MAI ADULT Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Când în noi odihnesc... liniștit, nepăsări... Vine-o vreme când tot se preschimbă-n nimic, Frunți tăcute-ncrețim, generând întrebări Spre nimicul din noi, ce din mic... e mai mic. Neputința a pus, peste noi, resemnări, Și plimbăm așteptări... răstignite de cer. Printre umbre de gând, rătăcim pe cărări, Șerpuind fără rost prin destine ce pier. Desnădejdi care
UNEORI MAI COPIL... ALTEORI MAI ADULT de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1453271426.html [Corola-blog/BlogPost/371064_a_372393]
-
picoarele”, spunea Jean Cocteau. Se vorbește mult despre flamenco, dar nimeni nu îndrăznește să dea o definiție exactă fenomenului „duende”, darul pe care numai unii îl posedă. Se spune că abia în clipa în care simți un fior care-ți încrețește pielea la auzul și vederea unei reprezentații de flamenco, ai înțeles ce înseamnă „el duende”. Mărturisesc că pe mine nu doar m-au trecut frisoane, ci chiar și măruntaiele mi s-au crispat. Șocul de cinci minute din Plaza de
FLAMENCO, EL DUENDE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Flamenco_el_duende_gabriela_calutiu_sonnenberg_1349201541.html [Corola-blog/BlogPost/343518_a_344847]
-
cu partenerii de pescuit, să aflu care mai este situația guvidului, mănâncă sau nu și prin ce zone ar fi mai bine de pescuit. După cum se arăta vremea, nu prea era încurajator să pescuiești.. Bătea vântul binișor, suficient pentru a încreți fruntea capricioasei mări. M-am pregătit, totuși, ca a doua zi să plec la pescuit pe mare. Îmi era dor, căci îmi intrase în obișnuință. Dimineața, nu am mai așteptat să sune alarma ceasului, că am și deschis ochii. M-
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Monstrul_stan_virgil_1388388015.html [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
inocent,/ Și prea departe de spațiul-pereche,/ În care-mi vei dărui// Miracolul zeiesc al definirii...” (Lilia Manole - Ochi de Cupidon). Cât poate a fi fiorul în dinamismul său subtil, în trecerea spre suava dragoste și grea-eterna iubire... Unde îndeobște se încrețesc în cristale lucioase și reci, lucrurile, darmite ființele, tot ce poți să-ți dorești sunt spațiul și timpul tău de rezervă... Are, și tocmai ce-l descopăr acum, Lilia Manole, propriul ei „Tratat de fericire”: „Fericirea,/ O artă a două
DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1442352121.html [Corola-blog/BlogPost/381887_a_383216]
-
sinucidere, dar, înainte de asta, ești mânat să nu pleci singur în astral, ci să iei cu tine în ultima călătorie câți mai mulți semeni din jurul tău. Bătrânul înțelept se opri pentru o clipă. Broboane de sudoare îi apărură pe fruntea încrețită de riduri. Se șterse lent, îndelung, cu mâneca hainei brațului drept, întorcând către mine palma tremurândă a mâinii. O cicatrice urâtă pleca de la rădăcina degetului mic și se oprea la baza policeului, degetul cel mare. Urma unei răni pierdute și
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1427992428.html [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
nimic fetei de intențiile sale, cum nici fata nu-i aminti de dorința de a fi pe barcă. Amândoi aveau aceeași dorință. De a fi la bordul bărcii. Înlănțuiți într-o îmbrățișare tandră de îndrăgostiți, răcoriți de adierea vântului ce încrețea valurile mării, pășeau pe dig ca doi soldăței în timpul defilării. Având pașii mai mici, la un moment dat Dalia îl călcă pe Ștefan pe picior. - Scuză-mă. Nu a fost cu intenție. Te-a durut? - Au, ce mă doare... Cred
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
neîntreruptă, ele țin un concert extraordinar de frumos pe care nici un cântăreț din lume nu îl poate egala. Cel mai minunat concert muzical și de parcă ar aduce Slava lui Dumnezeu. Dar cine poate cunoaște taina cântecului lor? Nici un val nu încrețea oglinda apei, doar valurile făcute de luntre se pierdeau pe suprafața lacului. Deodată, un țipat de cocostârc străbătu liniștea nopții și un clipocit de apă se alătură clipocitului făcut de vâsle. Nu ne speriasem deoarece știam că sunt peștii jucăuși
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_o_noapt_ligia_gabriela_janik_1384853330.html [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
salutat ca de obicei. Strigându-I din urmă: - Pensie îndelungată! „Cât de mult am așteptat această zi! O viață întreagă am visat la clipa pensionării. De ce oare nu mă bucur?!” Se urcă în primul tramvai și zeci de gânduri îi încrețeau și mai mult fruntea. A privit geamantanul pus alături de banchetă și se gândea la Maria. „Eee ... dacă trăia, ar fi fost altfel. Plecam în concediu, ne reamenajam apartamentul. Dar acum ... Simțea că nu este el. Sau că se află pe
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_jocul_de_sah_al_florin_tene_1359274688.html [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
jos și priveam căluțul cel verde cu coada argintie. Ca punct de referință găsisem numele unei străzi, Thomas Street, și înaintam încet pe pod cu gândul la Alec Baldwin și Diesel. Uite, mami, Gold Dust! Descoperise păpădiile galbene și le încrețise în mânuțele lui cele roșii. Dincolo de umbră, vântul începuse să tremure iarba și îi era teamă că va pleca cu pălăria lui. Atunci când voi avea mașină, voi trece apa pe nesimțite: un pic la dreapta, așa cum face curba, un sunet
ASA CUM A FOST ARUNCATE ZARURILE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Asa_cum_a_fost_aruncate_zarurile.html [Corola-blog/BlogPost/367110_a_368439]
-
doinească, să cânte, știa să bocească atunci când îi murea cineva drag. România este normală, numai că i se bagă pe gât nimicuri. Frunzele ei cântau, păsările cântau ca peste tot. Solzii cântau și ei făcând totul, și valul să se încrețească. România zace prin șanțuri, așteptând s-o spele ploile. Ea niciodată nu și-a ascuns fața în spatele zidurilor și porților de cetate. Ea a fost deschisă, a îmbrățișat pe oricine cu drag. Singurele vicii pe care și le recunoaște au
SĂ ÎȚI IUBEŞTI ȚARA, SĂ OFERI FĂRĂ SĂ CERI NIMIC ÎN SCHIMB. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1491821011.html [Corola-blog/BlogPost/368826_a_370155]
-
clasele primare. Nu a fost să fie așa. Când a fost Valentina prinsă de o ploaie, cum sunt atâtea la munte, servieta s-a udat, iar copila ca să o usuce, a așezat-o lângă sobă. Pielea de porc s-a încrețit nemaiputând fi utilizată ca ghiozdan, așa că Vasile s-a gândit să nu o arunce, ci să o folosească la cărat pachetul și sufertașul cu mâncare. De obicei, Vasile, când ajungea acasă, o arunca pe o firidă din tindă, apoi aștepta
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
sigură că nu se vor mai întoarce. Să fiu sigură? Am găsit în buzunare puțină sămânță de veselie. De unde-o fi oare? Aș putea-o semăna în cele patru anotimpuri, dar oare mi-ar da ceva recoltă? Întrebările astea îmi încrețesc fruntea, mă face mască plângăcioasă și tocmai acum când e vorba de veselie. Ce paradox! - Ei, tu! Nu te credeam chiar așa de dărâmată. Ce naiba! Suflă și fă o ordine! Te lași cuprinsă de...lasă că...nu e chiar așa
MOARA DE MĂCINAT TRISTEŢI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1449134296.html [Corola-blog/BlogPost/369908_a_371237]
-
cu regrete, nici cu bătături la picioare. Avînd eu șaptezeci de kilograme de cînd m-am născut și o nesimțire proverbială, am reușit să nu pun la suflet nici cea mai vagă părere de rău, nici un regret nu mi-a încrețit fruntea, nu am fost bolnav niciodată, nu m-am îndopat cu hapuri otrăvitoare, nici măcar banale migrene n-am avut, și știu că o voi duce tot așa încă vreo cincizeci de ani, în timp ce oamenii posomorîți, bănuitori, suspicioși, capricioși, încrezuți, recalcitranți
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > HAGIO Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1259 din 12 iunie 2014 Toate Articolele Autorului din tabloul unde luna e fulgerata de catarge negre portul se pregătește de rusalii dragostea cearșaful încrețește timpul e pauză din pat își țipă rănit la răsărit ca un pescăruș zborul dintre țărm și mare coboară apoi pe faleze căutând parcă niște urme ruinele unui tomis uitat își cheamă copiii într-un viitor hagio boarea începe să
HAGIO de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Radu_liviu_dan_1402572449.html [Corola-blog/BlogPost/349801_a_351130]
-
mânecă lucrata cu acul în sens vertical de la guler până jos, unind foile de pânză din care se compune mânecă. Pe langă chee se întinde ciurătura, o cusătura pe fire trase în genul șabacului, de asemenea cu alb. Volanul este încrețit printr-o tehnică de încrețire, numită creț de trei ace, în formă de spic. P e pieptul cămășii sunt cusute de asemenea două rânduri de chei paralele. Decorul de chei și ciurătură, alb, perforat da o deosebită prețiozitate cămășii.''(Ibidem
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
se observă unele influențe din zone mai îndepărtate precum Oravița: ornamentația cu ciurătură.12 De la Dubova există trei cămăși, dintre care una este posibil să fie cămașă de ginere, sau naș (P.1314(bluză), tip poncio, iar două sunt tipul încrețit în jurul gâtului,(P.1303) este tipul clasic cu mâneca tripartită, cu altiță, încreț îngust brodat cu mătăsică de culoare gălbuie, și rânduri pe mâneca ce se ternină cu rânduleț brodat pe margine și la capăt este largă. A doua piesă
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
trimite albina la arici (cel mai înțelept animal) să îi ceară sfatul. Morocănos din fire, ariciul refuză. Dar albina se ascunde și îl aude pe arici bodogănind: Ce tăntălău și Dumnezeu, nu știe că trebuie să strângă pământul ca să-l încrețească! Albina a zburat la Dumnezeu și i-a spus. Enervat că a fost păcălit, ariciul o blesteamă pe albină să îi mănânce cine a trimis-o excrementele. Atunci Dumnezeu a sortit-o pe albină să facă doar miere. De ce este
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană by https://republica.ro/povestea-ca-viata-dumnezeu-cu-fata-umana [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Dintre toate... autor Urfet Șachir Dintre toate cânturile Care lumea invadează, Doar puține se păstrează Peste toate veacurile. Dintre toate gândurile Ce lumină mințile Și încrețesc frunțile, Toate le iau valurile. Dintre toate gurile, Care merg ca morile Și rostesc minciunile, Toate le iau vânturile. Cânturile, gândurile, Toate le iau vânturile Ce rămân în valurile Peste toate veacurile. Mangalia, 27.11.1999 h: 16.30 Referință
DINTRE TOATE... de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1480107060.html [Corola-blog/BlogPost/368734_a_370063]
-
pe un fel de jilț, probabil cioplit cu barda, văzu o ființă foarte asemănătoare cu personajul Jaba din vestitul Război al Stelelor. Adică un monstru marin acoperit cu blănuri, având ochi mici înfundați în grăsime, fără dinți, cu piele albicioasă, încrețită peste faldurile de osânză. Din fundul sacului cu untură ieși un muget: - Dă-te mai aproape... Silvia care în ultimele ceasuri văzuse mult mai multe grozăvii decât în toată viața ei de cinefil entuziast, se apropie anesteziată de spaimă. I
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
utilizare. În Plaiul Cloșani, pânză este simplă , fără vergi și mai consistentă datorită nu numai firului de bumbac mai gros, ci și sistemului de țesătura. După croi, cămașă se încadrează în tipul numit carpatic și are pieptul, mânecile și spatele încrețite în jurul gâtului.( Elenă Secoșan, Portul popular, Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin, 1982, p.87-p.118) Cămașă din prima parte a secolului XX aduce o noutate prin bogăția decorului și a cromaticii, elemente esențiale care o deosebesc de cea
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]