34 matches
-
vine pân’ la gard, Pintenatul s-a trezit... cum pe el penele-i ard. „Cucuruguuu!” zice hoțul, e semnalul că o place: Dă din aripi, se înalță, la Puicuță -i sare-n brațe. Ea-i cuminte, căci găină o s-ajungă încurând, S-a făcut că nu pricepe și l-a ciugulit pe gât. El, o aripă își lasă, și pământul mi-l atinge... E pierdut, a-ndrăgit-o, sângele în el se-ncinge. Mi-i cocoș , are blazon..., ș-o invită la plimbare
COCOŞUL ŞI PUICA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Cocosul_si_puica_marin_voican_ghioroiu_1344492076.html [Corola-blog/BlogPost/340858_a_342187]
-
Care sunt proiectele dvs. curente? Ce v-ați propus ptr anul 2011? Bianca Ionescu: Mi-am propus să învăț să cânt la saxofon, într-un recital gândit de mine, apoi să reiau pentru turneele în țară recitalul “One Woman show''. Încurând va apărea noul meu CD “Tea time''. Mai am proiecte dar prefer să las timpul să vorbească, poate se va întâmpla să primesc o invitație de a cânta și pentru diaspora din Statele Unite, cine știe...eu nu voi refuză! Mara
INTERVIU CU SOPRANA BIANCA IONESCU de MARA CIRCIU în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_ca_un_spectacol_de_opereta_interviu_cu_soprana_bianca_ionescu.html [Corola-blog/BlogPost/350819_a_352148]
-
anul trecut, când a fost în Africa neagră, la întoarcere ne-a făcut un cadou special: o lingură din lemn sculptat, lucrătură de mână, originală, specifică triburilor din Bango Bango. Chestia asta m-a încurcat grozav. - Cu ce te-a încurat? Doar nu eșt obligat s-o folosești la ciorbă... - Coada lingurii are vreo doi metri lungime și căușul vreo patruzeci de centimetri. O lingură de alungat duhurile rele... Am spus mersi și am depozitat-o în debara. - Bun... Și care
SCHIŢE UMORISTICE (73) – PENDULA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1460855611.html [Corola-blog/BlogPost/384997_a_386326]
-
nevoie de un punct de sprijin; nu știi, părinte, că lucrurile sînt contra-dimpotrivă? Dau să scoț vaca din grajd și ea, de-a ăluia ce este, nu se dă neam; da', cînd s-o bag la iezlea cu fîn, se încură, belita, și o rupe la goană prin livadă ... Mă rog, părintele ținea cont că, despre vacă, nu ai de ce să-ți faci mustrări de conștiință, pentru că este! N-are cum să fie altfel! Lucrurile, pe pod, luaseră o coloratură aproape
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
by the young Lord Chalmers during the war, which despite being clearly too small for me, might be considered ideal în terms of tone. I calculated finally that my savings would be able to meet all the costs I might încur, and în addition, might stretch to the purchase of a new costume. I hope you do not think me unduly vain with regard to this last matter; it is just that one never knows when one might be obliged to
L’embarras du choix by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82461_a_83786]
-
activează în domeniul cetățeniei europene active și să promoveze acțiunile din acest domeniu. Programul urmărește următoarele obiective: (a) să promoveze și să disemineze valorile și obiectivele Uniunii Europene; (b) să apropie cetățenii de Uniunea Europeană și instituțiile sale și să-i încureze să se angajeze mai frecvent alături de aceste instituții; (c) să implice mai strâns cetățenii în reflecții și discuții privind construcția europeană; (d) să intensifice legăturile și a schimburile între cetățenii din țările participante la program, în special prin programele de
32004D0100-ro () [Corola-website/Law/292262_a_293591]
-
nutrită de a intra în capitală. Prin urmare, prietenia sa cu clanul Hojo dădea acum roade, dar negocierile cu clanul Uesugi rămâneau la fel de nesatisfăcătoare ca înainte. Astfel, era obligat să aștepte până în Luna a Zecea pentru a părăsi provincia Kai. Încurând, zăpada avea să-i închidă granițele cu Echigo, așa că scăpa de grija lui Uesugi Kenshin. Armata lui de vreo treizeci de mii de oameni conținea ostași recrutați de pe domeniul său, care includea provinciile Kai, Shinano, Suruga și partea de miazănoapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
darurile și, după ce participau la Sfânta Slujbă, luau Înapoi drumul spre casă, mulțumiți că și-au făcut datoria. Apoi, caii obosiți de drum n-aveau decât să se odihnească. Mult nu mai era până să cadă prima zăpadă și apoi Încurând va Începe Postul Crăciunului. Și uite așa mai trecea Încă un an. De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, În ziua de opt noiembrie, În toate cimitirele de familie se vedeau pâlpâind În noapte lumânările. Se comemorau morții din familie, părinți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ignat, că-ți rup porcii bulendrele de pe gard. La Ignat, dacă nu vezi și nu auzi porc tăindu-se, e bine să-ți înțepi degetul cu un ac, ca mă car să vezi sînge. Cînd porcii se joacă sau se încură* cu fîn în gură, se strică vremea. Oamenii nu ies la coasă dacă n-au văzut la Ignat sînge de porc negru. Dacă n-au văzut, înțeapă creasta unui cucoș negru, ca să iasă sînge. Cînd tai porcul de Ignat, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un copil. Tîrg Femeia cînd pleacă cu marfă la tîrg pune apă în ciur și zice: „Cum nu stă apa-n ciur, așa să nu stea marfa mea.“ Toader La Sf. Toader să te scalzi cu iarbă mare, că se încură caii lui Sf. Toader prin sat. Nu e bine să coși cu roșu pe Sîn Toader, că te omoară noaptea. Toamnă Cînd cineva se scoală de la masă și nu-și ia scaunul de la masă pe care a șezut, îl prinde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sînt ca berbecii e semn de vînt; iarna, de zăpadă; de obicei, [norii] vestesc schimbarea vremii. Cînd cîntă stîrcii, se schimbă vremea: bate vîntul. Cînd stelele par mai mari ca de obicei sau mai apropiate unele de altele. Cînd se încură boii, moinează. Cînd nu-ți arde focul e semn că se încălzește vremea ori face a moină. Cînd ciocîrlanul își lasă ciocul pe spate e semn că va fi moloșag. Semne de stricarea vremii Cînd sfîrșitul soarelui se face în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
porcii strîng străiuri*, ciorile se strîng în stoluri și gărăiesc zburînd; cînd pițigoiul cîntă, paserile de uscat se scaldă în țărnă și se giugiulesc; cînd pisica se spală, cînii se joacă, puricii ciupesc; cînd rîmele ies pe uscat, caii se încură, sarea prinde asudeală, furnicile ies deasupra mușuroiului și rîndunelele zbor la înălțimi mari, timpul se va schimba, încep ploi și furtună. Semne de ploaie Cînd soarele arde tare. Cînd soarele este îngrădit (gulerat). Cînd e geană la răsărit și nouri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țesut izbitură - vînătaie î îmbărbura (a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a) - a alerga, a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
16) prin Hristos, din starea de „vrăjmași cu Dumnezeu” (Romani 5,10). Chemarea în Hristos este „șederea” în Hristos, nu „vitejii” înlupte. Dumnezeu biruiește pe vrăjmași pentru tăria celor ce stau înHristos de-a dreapta, în ascultare: „Dumnezeul păcii va zdrobi încurând pe satana sub picioarele voastre” (Romani 16, 20). Se cerefuga de orice vrăjmășie și, dimpotrivă, iubirea de vrăjmași, știindu-secă cel mai mare vrăjmaș al omului sunt nu vrăjmașii lui, ci „boldul morții” (1 Corinteni 15, 56) din trupul său. Întărirea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
acordată punctelor de cores pondență la contemplarea tabloului, în întregul lui, o abordare comparativă mult mai aplicată se realizează în spațiul stilisticii contrastive. Nivelu rile care fundamentează demersul comparatist orientează studiul intertextualătății către o abordare tehnică, dar, în același timp, încura jează deschiderea orizontului, dincolo de tablou: sistemul de limbă, sistemul stilistic, stilul literar tradițional, sistemul prozodic în specificitatea lui, tradiția culturală și istorică, sistemul artistic individual. În lumina modernității critice, cerce tătoarea spațiului liric slavon Elena Loghinovski pare și mai iubitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
finan cia ră națională a fost sporită de tendința crescândă a unor instituții private de a colabora cu agenții sectoru lui privat, pentru a exercita presiune asupra s tat elor și altor agenți care nu urmau principiile liberale referitoare la încur aja rea extinderii piețelor, ca în cazul Fondului Monetar Internațional care forțe ază guvernele țărilor în dezvoltare ciență litate mai mare, dar și impunând constrângeri avantaj oas e și responsabi statelor mari tradiționale<foot not e id=”78”>McKenzie, Richard
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
lansarea măsurilor anticriză trebui e a companiată de crearea de strategii credibile, prin măsuri care sunt n ece sare acum pentru spriji nirea sectorului financiar și a relansării cere rii globale. Din această perspectivă, recenta întâlnire a liderilor G20 este încura jatoare. Pe de o parte, s a vorbit despre politici fiscale și monetare ex pan sioniste, inclusiv despre utilizarea de instrumente monetare neconvenționale. Pe de altă parte, s au subliniat și obiectivele asigurării pe termen mediu - lung a sustenabilității fiscale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Lopățica era cu coada între picioarele sale, împiedi cîndu-l la mers. Bidonașul cu ulei (de uns pușca) îl încurca la buzunare, binoclul era în spate și se bălăngănea lovindu-l pe șira spinării, masca de gaze îi venea în față, încur cîndu-l îngrozitor, pușca îi cădea de pe umeri, foaia de cort, desprinsă pe jumătate, se tîra pe jos. Chipiul îi venea peste ochelari și transpirația de pe ochelari îi venea peste ochi. De usturime ochii se înroșeau, de credeai că are cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
literatura despre Revoluție se pomenește Iașul, prin faptul că s-a proiectat acolo o rebeliune, și a fost trimis, ca s-o reprime, un grup de luptători, chipurile, pentru o Dinamoviadă. Motivul real era tocmai să reprime mișcarea care fusese încura‑ jată prin anunțuri la posturile de radio străine. Apoi e actul curajos de revoltă al grupului format din Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Liviu Antonesei... A.M.P. : Sunt trei povești, de fapt. Una cu oamenii de la CUG. După părerea mea, mișcarea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
În timp și bani al acelei tentative ridicole [de] a impune o limbă universală: esperanto. Iubea, pe lângă asta, pomicultura, albinăritul, violon celul, silindu-se să Învețe și limba chineză. Generos de felul lui, a Înfiat doi copii de la Leagăn: a Încura jat strădania, fără vreun profit, de nici un fel, a „anarhistului“ blajin și inofensiv Panait Mușoiu (remarcat Într-o vreme pentru constanța ideilor (!) sale de sibaritul rector Coco Dumitrescu), dar maniac grafoman și editor de broșurele necitite, sordid și mirosind a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aș putea prevala măcar de mizerul meu statut civil de pensionar. Când până Încoace, târziu, prin 1930, eram chemat la un post de conducere Într-o specialitate necunoscută mie, dar unde aveam să-i descurc pe specialiștii cei atât de Încur căreți. Când până mai acum, de curând, mă puteam Încă fuduli că n-am solicitat pentru mine niciodată și nimic, nărăvit fiind să fiu solicitat; iar când acceptam o situație, să nu Întreb cu cât voi fi răsplătit pentru munca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
La părinți tot mulțămind,/ Ce bun cal de-ncălicat,/ Bune haine de-mbrăcat./ Calcă calu-n câmpu roșu,/ Câmpu roșu și-nverzește,/ Voinici cai că-mi priponește;/ Calcă calu-n văi adânci,/ Văi adânci și apa cură,/ Voinici cai că mi-i încură;/ Calcă calu-n piatră seacă,/ Piatra seacă se-mplinește,/ Voinici cai că-mi potcovește,/ Cu potcoave de argint/ Cum nu s-a mai pomenit”. Voinicul din acest tip de colindă pare să se întoarcă în contingent în urma unei incursiuni în timpul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-i priește/ Și mai mult se ofilește”(Sibiu). Gestul ruperii florii anunță intenția maritală și prin codul grădinii îngrijite de fata de măritat, a cărei distrugere constituie o provocare și o revendicare: „... intră călare în grădină și începu a-și încura calul printre flori. Nevasta zmeului, fata împăratului a mai mare va să zică, când l-a văzut alergând prin grădină și stricând florile a deschis fereastra și i-a strigat” (ChirculeștiVâlcea). Fata aflată în leagănul mitic este tulburată din izolare de gestul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
DE PAȘTE Bat clopotele seri la rând, Pe sat s-a așternut tăcerea, Oamenii știu că încurând Sosi-va Sfântă Învierea... Sătenii toți, își văruiesc Prin casă și prin tindă, Iar drumul îl împodobesc, Tot satu-i o oglindă... Au fost, cum scrie-n calendar, La denii, și-au postit, Apoi tot omul gospodar A mers la spovedit
DE PA?TE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83775_a_85100]
-
care te-ascunzi și tu. Poetul Își stoarce Destinul astfel cum pictorul stoarce un tub de vopsea țelul său: o imagine în care de la un timp să nu se mai recunoască (îl vom recunoaște doar noi). Semn de carte Un încurînd care nu va fi nicicînd sinele gol cum o armă fără vreun glonț într-însa. Inspirație Această adiere de vînt ce limpezește țărmurile glasului pline de pietricele murdare îl saltă pînă la văz. Apoi decade se-absoarbe în moliciunile pielii
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]