33 matches
-
care te-ascunzi și tu. Poetul Își stoarce Destinul astfel cum pictorul stoarce un tub de vopsea țelul său: o imagine în care de la un timp să nu se mai recunoască (îl vom recunoaște doar noi). Semn de carte Un încurînd care nu va fi nicicînd sinele gol cum o armă fără vreun glonț într-însa. Inspirație Această adiere de vînt ce limpezește țărmurile glasului pline de pietricele murdare îl saltă pînă la văz. Apoi decade se-absoarbe în moliciunile pielii
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
by the young Lord Chalmers during the war, which despite being clearly too small for me, might be considered ideal în terms of tone. I calculated finally that my savings would be able to meet all the costs I might încur, and în addition, might stretch to the purchase of a new costume. I hope you do not think me unduly vain with regard to this last matter; it is just that one never knows when one might be obliged to
L’embarras du choix by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82461_a_83786]
-
Întors capul spre Mick, care mergea liniștit lângă ea, grijuliu să nu i-o ia Înainte, de parcă aștepta să fie condus. Le sare ușor țandăra, nu ți se pare? a zis. — Nu-s decât niște studenți, a zis Margaret, oarecum Încura jată de propria ei voce. Ce prostie, și-a zis. Să se teamă că se apropie de un grup de studenți legați la cap cu banderole caraghioase și fluturând pancarte cu lozinci! Pe unii Îi și recunoștea, uite colo, cel
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
anul trecut, când a fost în Africa neagră, la întoarcere ne-a făcut un cadou special: o lingură din lemn sculptat, lucrătură de mână, originală, specifică triburilor din Bango Bango. Chestia asta m-a încurcat grozav. - Cu ce te-a încurat? Doar nu eșt obligat s-o folosești la ciorbă... - Coada lingurii are vreo doi metri lungime și căușul vreo patruzeci de centimetri. O lingură de alungat duhurile rele... Am spus mersi și am depozitat-o în debara. - Bun... Și care
SCHIŢE UMORISTICE (73) – PENDULA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384997_a_386326]
-
Care sunt proiectele dvs. curente? Ce v-ați propus ptr anul 2011? Bianca Ionescu: Mi-am propus să învăț să cânt la saxofon, într-un recital gândit de mine, apoi să reiau pentru turneele în țară recitalul “One Woman show''. Încurând va apărea noul meu CD “Tea time''. Mai am proiecte dar prefer să las timpul să vorbească, poate se va întâmpla să primesc o invitație de a cânta și pentru diaspora din Statele Unite, cine știe...eu nu voi refuză! Mara
INTERVIU CU SOPRANA BIANCA IONESCU de MARA CIRCIU în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350819_a_352148]
-
nevoie de un punct de sprijin; nu știi, părinte, că lucrurile sînt contra-dimpotrivă? Dau să scoț vaca din grajd și ea, de-a ăluia ce este, nu se dă neam; da', cînd s-o bag la iezlea cu fîn, se încură, belita, și o rupe la goană prin livadă ... Mă rog, părintele ținea cont că, despre vacă, nu ai de ce să-ți faci mustrări de conștiință, pentru că este! N-are cum să fie altfel! Lucrurile, pe pod, luaseră o coloratură aproape
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
vine pân’ la gard, Pintenatul s-a trezit... cum pe el penele-i ard. „Cucuruguuu!” zice hoțul, e semnalul că o place: Dă din aripi, se înalță, la Puicuță -i sare-n brațe. Ea-i cuminte, căci găină o s-ajungă încurând, S-a făcut că nu pricepe și l-a ciugulit pe gât. El, o aripă își lasă, și pământul mi-l atinge... E pierdut, a-ndrăgit-o, sângele în el se-ncinge. Mi-i cocoș , are blazon..., ș-o invită la plimbare
COCOŞUL ŞI PUICA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340858_a_342187]
-
guvernului, părăginirea intereselor publice, înjosirea puterii statului la uneltiri meschine și la lupte de partid, toți acești factori stricăcioși contribuiră în mod activ pentru ca statul bulgaro-romîn să decadă, încet-încet însă neoprit. La aceste se mai adaose împrejurarea că, în urma pierderii încurînd a părții de țară curat românești din cuprinsul Macedoniei și a ținuturilor precumpănitor românești din munții Tessaliei și ai Emului, elementul bulgar câștigă preponderență în paguba celui românesc, își manifestă precumpănirea aceasta într-un mod simțitor și fu o cauză
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se poate de plastic și de explicit ideea postexistenței defunctului, datorată consubstanțializării acestuia cu copacul : Omule-pomule, nu te milui, nu te jelui ; bucură-te bucură că rădăcina ta murind în pământ a prins în cer și lutul tău s-a încurat de unde-a venit în vis liniștit. Bucurați-vă, bucurați și voi ceilalți oamenilor-pomilor femei și bărbați, beți și mâncați, cântați și jucați că (Ion) nu a răpus e numai dus, e numai întors în lume ce-o fos’... (78, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se întinde și ia mâna Planciniei într-ale ei. — Era doar o copilă când s-a prăpădit taică-său, dar în tot acest timp a plătit din plin tributul dragostei și al durerii. Desigur, desigur, se grăbește să încuviințeze femeia, încur cată. — Și de ce tocmai acum? e în continuare nedumerit Piso. — I-o fi fost frică să reîmprospăteze o durere atât de mare, își dă cu părerea bătrâna Calpurnia. În sfârșit, o remarcă de bun-simț. Vipsania îi zâmbește recu nos cătoare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
DE PAȘTE Bat clopotele seri la rând, Pe sat s-a așternut tăcerea, Oamenii știu că încurând Sosi-va Sfântă Învierea... Sătenii toți, își văruiesc Prin casă și prin tindă, Iar drumul îl împodobesc, Tot satu-i o oglindă... Au fost, cum scrie-n calendar, La denii, și-au postit, Apoi tot omul gospodar A mers la spovedit
DE PA?TE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83775_a_85100]
-
ne-nțeles, ori înțelegător, Până ce cade somnolentă ceața; Și vis, și dor, și umbră, și lumină, Schițează-un țel orientat precis Ce din suișul lui, mereu se-nclină Atras de taine-n funduri de abis; Lumini și umbre fi-vom încurând, Dar pe moment, ne ocrotește viața Și-i mulțumim cu glasul tremurând, Când ne așteaptă-n praguri, dimineața...
LUMINI ?I UMBRE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83822_a_85147]
-
a petrecut copilăria în orașul natal și tot aici a învățat carte, la școala Generală „Vasile Pârvanʺ Studiile secundare le ‐a făcut la școala Medie‐Tehnică Mecanică din Iași, între anii 1951‐1955. Primele încercări literare datează din anii 1950, încur ajat fiind de mama lui și de colegi. A apărut ca autor în diferite culegeri de poezii editate de organele culturale ale vremii. A col aborat la diferite reviste: „Pagini ieșeneʺ, „Estʺ „Inscripțiiʺ, „ Luceafărulʺ, „școala bârlădeanăʺ, „Bârladul odinioară și aziʺ
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
o întrebă pe câți bani le dă pe-amândouă, femeia îi spuse că sunt de dar. Începu micul joc de „ba da“ și „ba nu“, de „așa nu se poate“, care semăna cu taruf-ul persan, în care doi oameni se încură în politețuri și nu-și spun niciodată cu adevărat ce gândesc. Omar rămăsese cu două bancnote în palma întinsă, pentru că femeia o luase pe scări, prefăcându-se că n- aude. Veterinara apucă pâinea și și-o duse sub nări. Era
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ales în colinde, această transfigurare fiind realizată în urma coexistenței sacru-profan, spațiul ritualic devenind transcendent: "Omule pomule, / Nu te milui, / Nu te jelui, / Bucură-te, bucură / Că rădăcina ta, / Murind în pământ, / A prins în cer, / Și lutul tău / S-a încurat / De unde-a venit, / În vis liniștit. Bucurați-vă, bucurați, / Și voi ceilalți, / Oamenilor-pomilor, / Femei și bărbați, / Beți și mâncați, / Cântați și jucați / Că (Ion) nu a răpus, / E numai dus, / E numa întors / În lumea ce-o fos`..."187 Pactul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ignat, că-ți rup porcii bulendrele de pe gard. La Ignat, dacă nu vezi și nu auzi porc tăindu-se, e bine să-ți înțepi degetul cu un ac, ca mă car să vezi sînge. Cînd porcii se joacă sau se încură* cu fîn în gură, se strică vremea. Oamenii nu ies la coasă dacă n-au văzut la Ignat sînge de porc negru. Dacă n-au văzut, înțeapă creasta unui cucoș negru, ca să iasă sînge. Cînd tai porcul de Ignat, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un copil. Tîrg Femeia cînd pleacă cu marfă la tîrg pune apă în ciur și zice: „Cum nu stă apa-n ciur, așa să nu stea marfa mea.“ Toader La Sf. Toader să te scalzi cu iarbă mare, că se încură caii lui Sf. Toader prin sat. Nu e bine să coși cu roșu pe Sîn Toader, că te omoară noaptea. Toamnă Cînd cineva se scoală de la masă și nu-și ia scaunul de la masă pe care a șezut, îl prinde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sînt ca berbecii e semn de vînt; iarna, de zăpadă; de obicei, [norii] vestesc schimbarea vremii. Cînd cîntă stîrcii, se schimbă vremea: bate vîntul. Cînd stelele par mai mari ca de obicei sau mai apropiate unele de altele. Cînd se încură boii, moinează. Cînd nu-ți arde focul e semn că se încălzește vremea ori face a moină. Cînd ciocîrlanul își lasă ciocul pe spate e semn că va fi moloșag. Semne de stricarea vremii Cînd sfîrșitul soarelui se face în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
porcii strîng străiuri*, ciorile se strîng în stoluri și gărăiesc zburînd; cînd pițigoiul cîntă, paserile de uscat se scaldă în țărnă și se giugiulesc; cînd pisica se spală, cînii se joacă, puricii ciupesc; cînd rîmele ies pe uscat, caii se încură, sarea prinde asudeală, furnicile ies deasupra mușuroiului și rîndunelele zbor la înălțimi mari, timpul se va schimba, încep ploi și furtună. Semne de ploaie Cînd soarele arde tare. Cînd soarele este îngrădit (gulerat). Cînd e geană la răsărit și nouri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țesut izbitură - vînătaie î îmbărbura (a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a) - a alerga, a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acordată punctelor de cores pondență la contemplarea tabloului, în întregul lui, o abordare comparativă mult mai aplicată se realizează în spațiul stilisticii contrastive. Nivelu rile care fundamentează demersul comparatist orientează studiul intertextualătății către o abordare tehnică, dar, în același timp, încura jează deschiderea orizontului, dincolo de tablou: sistemul de limbă, sistemul stilistic, stilul literar tradițional, sistemul prozodic în specificitatea lui, tradiția culturală și istorică, sistemul artistic individual. În lumina modernității critice, cerce tătoarea spațiului liric slavon Elena Loghinovski pare și mai iubitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
finan cia ră națională a fost sporită de tendința crescândă a unor instituții private de a colabora cu agenții sectoru lui privat, pentru a exercita presiune asupra s tat elor și altor agenți care nu urmau principiile liberale referitoare la încur aja rea extinderii piețelor, ca în cazul Fondului Monetar Internațional care forțe ază guvernele țărilor în dezvoltare ciență litate mai mare, dar și impunând constrângeri avantaj oas e și responsabi statelor mari tradiționale<foot not e id=”78”>McKenzie, Richard
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
lansarea măsurilor anticriză trebui e a companiată de crearea de strategii credibile, prin măsuri care sunt n ece sare acum pentru spriji nirea sectorului financiar și a relansării cere rii globale. Din această perspectivă, recenta întâlnire a liderilor G20 este încura jatoare. Pe de o parte, s a vorbit despre politici fiscale și monetare ex pan sioniste, inclusiv despre utilizarea de instrumente monetare neconvenționale. Pe de altă parte, s au subliniat și obiectivele asigurării pe termen mediu - lung a sustenabilității fiscale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
darurile și, după ce participau la Sfânta Slujbă, luau Înapoi drumul spre casă, mulțumiți că și-au făcut datoria. Apoi, caii obosiți de drum n-aveau decât să se odihnească. Mult nu mai era până să cadă prima zăpadă și apoi Încurând va Începe Postul Crăciunului. Și uite așa mai trecea Încă un an. De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, În ziua de opt noiembrie, În toate cimitirele de familie se vedeau pâlpâind În noapte lumânările. Se comemorau morții din familie, părinți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
16) prin Hristos, din starea de „vrăjmași cu Dumnezeu” (Romani 5,10). Chemarea în Hristos este „șederea” în Hristos, nu „vitejii” înlupte. Dumnezeu biruiește pe vrăjmași pentru tăria celor ce stau înHristos de-a dreapta, în ascultare: „Dumnezeul păcii va zdrobi încurând pe satana sub picioarele voastre” (Romani 16, 20). Se cerefuga de orice vrăjmășie și, dimpotrivă, iubirea de vrăjmași, știindu-secă cel mai mare vrăjmaș al omului sunt nu vrăjmașii lui, ci „boldul morții” (1 Corinteni 15, 56) din trupul său. Întărirea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]