717 matches
-
mare, Sunt curmate ideale... In suflete triste tare! În țara mea e sărbătoare, Ziua Imnului ce spune: Să păstrăm al nostru nume Și pe România mare. "Trezește-te națiune!" Țara mea e văduvită De a "pizmei răutate"! Sper-n suflet îndârjită Și dorind din libertate Să fim frați până la moarte. Țara mea e împărțită În români prin patru zări ... Citește mai mult Țara mea,-i țară săracă,Azi de ziua ta închin...Un pocal din vin să facăDin durere și veninRănile
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
le mai dădea importanță? Cu o mână îmi apăsa pieptul și cu cealaltă se sprijinea pe piciorul meu, luptându-se cu sârg să înfrângă forța provocatorului de nebunii. Cu cât se străduia mai tare, cu atât opoziția era și mai îndârjită. Aveam senzația că pătrund până în cele mai ascunse adâncituri, trăind plăceri incomensurabile, nedefinite, după fiecare exteriorizare verbală a partenerei. Îmi era datoare cu un final sincron, așa că am avertizat-o să nu fie același ca în seara petrecută la mine
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
unor țărani imperiali vâlceni, în satul Dealu Mare-Gușoeni la 1 August 1911. Parcurge Școala primară din satul Spârleni, comuna Gușoeni, după care Seminarul Teologic „Sântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea, ca bursier al celor 8 ani de studiu. Fiind un pasionat îndârjit al cititului ales, ajunge în clasa a VII-a bibliotecarul Seminarului Teologic, publicând în periodicele locale, articole și poezii. În ultimul an de Seminar fondează revista „Foi literare,, . Debutul în poezie l-a bucurat nespus, dar l-a adus și
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
mare, Sunt curmate ideale... In suflete triste tare! În țara mea e sărbătoare, Ziua Imnului ce spune: Să păstrăm al nostru nume Și pe România mare. "Trezește-te națiune!" Țara mea e văduvită De a "pizmei răutate"! Sper-n suflet îndârjită Și dorind din libertate Să fim frați până la moarte. Țara mea e împărțită În români prin patru zări Pe la colțuri uneltită De viclenele urmări. Țara mea e numai una Este oastea cea creștină A fi sclav nu e totuna Și
TU, ROMÂN! de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1469808506.html [Corola-blog/BlogPost/376507_a_377836]
-
zi pe an măcar, să te cinstim, Destul în rest, te facem de ocară Când pentru alții, din nevoi, spetim. Mi-e dragă țara asta necăjită Ce speră că-ntr-o zi va prospera, Vă jur, oricât aș fi de îndârjită Am s-o iubesc mereu, e țara mea! Referință Bibliografică: E țara mea! Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2162, Anul VI, 01 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adriana Papuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
E ȚARA MEA! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1480586871.html [Corola-blog/BlogPost/370510_a_371839]
-
locul unde făcuse o subliniere. Rămasă în picioare, Florica aștepta răbdătoare să audă părerea lui Andrei. Îl urmări până termină de citit: - Ei, ce zici? îi zbură de pe buze nerăbdarea. - Nu zic nimic, veni răspunsul lui, urmat de o declarație îndârjită și mândră: „Nu sunt dispus să mă bâlbâi la un interviu. O să mă duc când o să simt că pot formula o frază ca lumea.” Era o perioadă în care se perindau rudele lor carei zăpăceau cu sfaturile. Vorbe, vorbe și
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1428303143.html [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
prelungă și se tachinau până când puterile, gândea fiecare, i-or părăsi de tot... De-ar fi știut Panacoadă la ce trudise văru' Niță în noaptea aia de pomină, ar fi dat drumul și ar fi întărâtat și mai mult câinii îndârjiți ai beștelelii. Prilej nimerit prea cinstitei și anchilozatei sale guri să se pună în mișcare și să-și ia bucătura de libertate, atât de crunt oprimată de la însurătoare încoace și poate și mai înainte. N-o recunoștea, dar ofta mereu
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
în procesul de deznaționalizare românească avizat de potentații și renegații acestui popor, prea obidit, prea democratic, deci, peste genericul funest al așteptărilor zadarnice, strigă chemarea Eroinei noastre Alexandra-Svetlana, de a ne ridica în picioare, de a sta drepți, dârji, demni, îndârjiți, de a fi responsabili, de a lua atitudine testamentară privind moștenirea divină a Neamului nostru Dac. A trecut peste un sfert de veac de la orizontul așteptărilor noastre, de când măririle micimilor ciocoiești s-au proțăpit în poftele lor cele mari de
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
le mai dădea importanță? Cu o mână îmi apăsa pieptul și cu cealaltă se sprijinea pe piciorul meu, luptându-se cu sârg să înfrângă forța provocatorului de nebunii. Cu cât se străduia mai tare, cu atât opoziția era și mai îndârjită. Aveam senzația că pătrund până în cele mai ascunse adâncituri, trăind plăceri incomensurabile, nedefinite, după fiecare exteriorizare verbală a partenerei. Îmi era datoare cu un final sincron, așa că am avertizat-o să nu fie același ca în seara petrecută la mine
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
Poeta opune trecutul prezentului, autoiluzionarea și naturalețea trăirilor detașării primită în dar odată cu trecerea timpului. Inedită este devitalizarea în fața conștiinței că iubirea pierdută mai revine doar ca amintire. Poezia „Ești” deconspiră proiectarea distinctivă a propriilor așteptări asupra celuilalt și refuzul îndârjit de a accepta că totul, inclusiv iubirea, are un final. Trăirea din perspectiva sfârșitului iminent induce zbucium, anihilează fericirea și are ca unic remediu fructificarea clipei prezente. Poeta divulgă fragilitatea singurătății și convingerea că aceasta este soarta tuturor celor blestemați
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
consacrat-o salvării vieții semenilor, cum ar fi: prof.A.Moga, N. Mărgineanu, Al.Pop, Emil Țeposu, Zeno Borza, dar și despre profesorul O.Fodor, despre care spune că “a fost un om complet înzestrat cu marile virtuți omenești: munca îndârjită continuă, tendința de a face ceea ce este drept și cu dreptate, vanitos, dar numai aât cât îi stă omului bine.O. fodor a gustat și din plăcerile omenești, dar întotdeauna sobru și cumpătat. Și n-a fost scutit de critic
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_deosebit_la_academia_romana_filiala_cluj.html [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
relev, pe cât mi-a fost cu putință de înțeles, aspectul legat de mândria americanilor de a aparține unei națiuni de ale cărei standarde de viață și civilizație se interesează toți, la care tânjesc cei mai mulți dar și pe care o critică îndârjit și o hulesc cel mai ades contestatarii. Și ce prilej mai nimerit să-ți evidențieze așa ceva decât ziua considerată cea mai solemnă, cu implicații și devoțiuni populare profunde decât ziua națională a unui stat ? Am avut norocul să asist la
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_americii_la_lansarea_revistei_piatra_craiului_.html [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
cu gândul că doar așa poate scăpa de izurile ce-l amprentaseră aparent definitiv. Numai că, de la Arhimede încoace, am deprins ideea că intrarea în baie este născătoare de idei profunde, constituindu-se aceasta într-o posibilă explicație a refuzului îndârjit cu care mai mult de nouăzeci la sută din populația globului refuză sistematic acțiunea. Filmullll!! Păi, nu văzuse el în filme, cum la psihiatri, pe canapelele acelea de piele, una-două vine cel puțin o blondă care-i arată omului unde
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420825091.html [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
rolul lor de comunicare sau de confesie. Dragostea sa de țară capătă accente deosebite în timpul Războiului de Independență, când vitejia ostașilor noștri îi întrece toate așteptările:” Am nevoie să fiu scutit de orice preocupare personală pentru ca să admir în voie vitejia îndârjită a tinerei noastre armate. Ce lucru uimitor:nu-i așa? Simpli țărani, smulși de la plug, să devină dintr-o dată eroi.Inima mea a luat proporții care mă înăbușe de când cu cele petrecute la Grivița.În sfârșit, sîntem cineva în lume
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
Nimeni nu trebuie să plătească pentru greșelile ori păcatele altora și fiecare trebuie să-și asume responsabilitatea propriilor fapte; - Perseverează necontenit întru realizarea șansei tale de viață; dacă ai căzut ridică-te și ia-o de la capăt, cu tot mai îndârjită determinare; - Cunoaște și cunoaște-te oricât de mult, studiind și înțelegând; admite că ești insulă tivită cu margini, finită, că nu poți să cuprinzi necuprinsul, dar alimentează-ți dorințele omenești peste nivelul posibilului, alegând echilibrul dintre rațiune și glasul inimii
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1345681526.html [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
cântul, Doina să-i crească, să-i mângâie vântul, Să moară bătrâni, gerul din inimi să cunoască moina 45 Și în codru să-ngroapte doina, DECEBAL Să nu știe ce-i trădarea! Tot mai aproape se aude bubuitul. Focul este mai îndârjit.). DURAS Pentru aceștia ridic paharul acum când arde zarea! Pentru Ionuț beau. Pentru inima curată! (Bea.). DECEBAL Baldobal, iată! La cine rămâne spada ta? BALDOBAL Spada mea? La porțile cetății o îngropai. Jurământ în scris alăturai, Acela ce o va
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
anii 1749 - Protestul țăranilor Sibiului și Făgărașului la Viena, având capi de afiș pe: Bucur Bârsan, Moga Triflea, Oprea Miclăuș, Conan Bocur și Constantin Petrică. Aceștia au ajuns la crăiasa Maria Tereza, împărăteasa dând ordine să aresteze pe cel mai îndârjit dintre țărani, pe Oprea Miclăuș. Pe valul de nemulțumiri Maria Tereza, încercând să le mai potolească, în anul 1759, a dat „Decretul Toleranță”, legalizând - Religia Ortodoxă. Dar, Clocotul nu se oprește, în același an 1759, Comitatul Hunedoarei, întins și-n
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
ca medic specialist, chirurgul G este avertizat că o mulțime de doctori de dinaintea sa și-au făcut urgent bagajele și s-au întors de unde au venit. După puțin timp, el înțelege de ce a fost, în mod subtil, invitat să plece. Îndârjit, determinat să se afirme, hotărât să-și facă meseria cât mai bine cu putință, G refuză să predea armele. Exista și un motiv personal să se implice trup și suflet în carieră: acasă avea familie, copii, aceștia aveau nevoie de
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Viata_ca_o_cursa_pe_un_camp_al_florin_tene_1365705996.html [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
Ducând gloria-n pământ. Libertatea câștigată prin prea mult sânge vărsat, astăzi e încriminată de probleme grave-n stat. Economia prădată a ajuns la fiare vechi. Și vândute la bucată, azi asistăm la priveghi. Cum să supraviețuiască de șacali înfometați, îndârjiți s-o jefuiască? Toți la pradă au fost frați! Ca tătarii sau ca hunii au sfârtecat-o-n bucăți, de-am ajuns milogii lumii! Pricopsiți cu (patri)hoți! Se luptă pentru putere și trag jar pe turta lor, când țara
REMEMBER 1989 -ÎN MEMORIAM, EROII REVOLUȚIEI- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1419146065.html [Corola-blog/BlogPost/376696_a_378025]
-
existent la unitatea lor îi va face legătura cu o colegă liberă. El nu are încotro și suportă un dialog nedorit cu o altă salariată, de altfel foarte amabilă. Eșec din nou! Dar nici el, nu se lasă și continuă îndârjit să-și facă alte planuri și strategii. Într-o seară se postează în aproierea băncii, în autoturismul său, un Ford Mondeo roșu aprins și așteaptă ieșirea personalului băncii. După aproape o jumătate de oră de supraveghere discretă toate angajatele părăsesc
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
apărarea cauzelor majore ale vremurilor noastre și, cu osebire, ale românilor din Cernăuți își vor găsi, în cele din urmă, împlinirea. Visul e vis, dar ele îl vor realitate. Credința în izbânda finală a celor două autoare este, pe cât de îndârjită, pe atât de convingătoare și cuceritoare. Dacă Doina Cernica poate fi definită ca o Vitoria Lipan (din celebra capodoperă a lui Mihail Sadoveanu: Baltagul), plecată în căutarea bărbatului său, hotărâtă să facă ea dreptate, nemaiașteptând justiția divină -, Maria Toacă poate
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
învolburata a vietii mele era cea din liceu și parcă cu predilecție pentru această etapă a vieții cum de altfel am observat că în anii 80 s-a întâmplat ceva, las istoricii să clarifice, ceva ce i-a determinat pe îndârjiții vremii să ascute lupta de clasă să fie mai persuasivi devenind mai elaborioși în a incerca rezistență umană, în ai persecuta pe dușmanii de clasă și ai prigonii cum bine zicea cineva. Eram un om credincios și șanț credincios iar
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
învolburata a vietii mele era cea din liceu și parcă cu predilecție pentru această etapă a vieții cum de altfel am observat că în anii 80 s-a întâmplat ceva, las istoricii să clarifice, ceva ce i-a determinat pe îndârjiții vremii să ascute lupta de clasă să fie mai persuasivi devenind mai elaborioși în a incerca rezistență umană, în ai persecuta pe dușmanii de clasă și ai prigonii cum bine zicea cineva.Eram un om credincios și șanț credincios iar
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
Am înghițit câteva guri mari de apă cu iz metalic și sunt convinsă că sora mea a înghițit chiar mai mult. Am văzut-o la un moment dat că a renunțat să mai înoate, lăsându-se în voia mișcărilor mele îndârjite, la care refuzam să renunț atâta timp cât știam că sferele aveau să apară în curând. M-am luptat cât de bine am putut cu curenții puternici, dar, de îndată ce a apărut al treilea soare, aburind pământul malurilor înalte, am hotărât că e
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1423294628.html [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
pușcărie și în pustie, n-o duci. S.G. - Unde credeți sfinția voastră că a fost mai greu: la pustie sau în închisoare? P.A.P. - Acum, vă dați seama, în închisoare nu credeau în Dumnezeu, nenorociții paznici. Și erau foarte sălbăticiți, îndârjiți. La Aiud am avut un șef de gardieni acolo, la zarcă, se numea biro. Pe ungurește înseamnă primar. Era rău de tot. Să revin: cei de la pușcărie nu credeau în Dumnezeu. Și erau primejdioși. În pustiu luptai cu dracul. Dracul
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Trebuie_sa_stii_sa_mori_si_sa_inviezi_in_fiecare_zi.html [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]