25 matches
-
viața, pentru a te... lepăda la cine știe ce crai de mahalale... Tu zici că nu mă iubești? Nu te cred. Mă iubești fără s-o știi, far s-o vrei s-o mărturisești, căci inima ta e atat de îndrăcit de îndărătnica, încât deja că toate femeile, neștiind ce voiești, ți-ai mai înrădăcinat și în tine ideea că nu știi ce voiești... Mă iubești da... căci te temi de mine... Tu esti o femeie galanta, o femeie care-a risipit sărutări
EMINESCU ŞI CLEOPATRA -LECA POENARU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_cleopatra_leca_p_ion_ionescu_bucovu_1382856176.html [Corola-blog/BlogPost/347126_a_348455]
-
sine sau de altul față de adversar sau spada sa oricum un zeu își datorează puterea împrejurării cum, mie însămi, îmi zboară prin suflet "din ghem" în "elipsă", razant cu pămîntul cocori cu gîtul roșu amarant cuvinte, desigur, uneori de neințeles îndărătnice chiar într-o natură frustă, altminteri pînă și copacii privesc, asemeni unor sfinți, "Răsăritul Cel de Sus". Da, vine ceasul și acum este." (Ioan 4,23) Referință Bibliografică: O fereastră spre cer / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
O FEREASTRĂ SPRE CER de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fereastra_spre_cer.html [Corola-blog/BlogPost/355825_a_357154]
-
părțile noastre, prin Dobrogea, împotriva Sciților de la nordul Mării Negre, care-i turburau împărăția. Neamurile tracice din drumul armatei lui Darius, înspăimântate, s’au închinat de îndată, fără lupta. Singuri Grecii n’au vrut, hotarindu-se cum spune Herodot la o rezistență îndărătnica”. Disproporția de forțe era însă prea mare, așa încât au fost supuși.” Secante românești: „Halal de mine! Sunt orfan!” de Adrian Irvin Rozei „Le Marais este unul dintre cele mai vechi cartiere din Paris. Nu pentru că ar fi fost amenajat de
A APARUT NUMARUL 87, PE LUNA SEPTEMBRIE, AL REVISTEI “PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/A_aparut_numarul_87_pe_luna_septembrie_cristi_dumitrache_1346844561.html [Corola-blog/BlogPost/343776_a_345105]
-
Mie! Nu Mă primești și Mă respingi mereu, Am vrut să te îndemn la nemurire, Am venit să ți-l arat pe Dumnezeu. Ierusalime, Ierusalime, cetate dragă Mie! Cum nu cunoști tu vremea cea mai mare, Vremea cercetării tale. Ești îndărătnică, neprimitoare, Și din deșertăciunea zidurilor tale, Nu va rămânea nimic, nicio paloare”. Din ochii cei mai limpezi de sub soare, Cu unda dimineților pe gene Și bunătatea lor înnoitoare Cădeau mărgăritare-n diademe. „Ierusalime, Ierusalime,- Șoptea mereu cu buze tremurânde. Cum
PLANSUL DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1428050208.html [Corola-blog/BlogPost/374502_a_375831]
-
nu mă vei pricepe și nu mă vei urma, Când voi veni pe nor la judecata Mea, Și Eu te voi respinge, și Eu te voi uita! Ierusalime, Ierusalime, cetate dragă Mie! Nu mă primești și mă respingi mereu. Ești îndărătnică, neprimitoare... Și din deșertăciunea zidurilor tale, Nu va rămânea nimic, nicio paloare. (Marina Angela Glodici, volumul de poezii „Lacrimi stelare” 2003). În lumea acesta totul este trecător și se transformă în uitare, dar Cuvântul Lui Dumnezeu se va împlini întocmai
PLANSUL DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1428050208.html [Corola-blog/BlogPost/374502_a_375831]
-
(23 octombrie 1868 - 26 iunie 1941) a fost cel de-al șaptelea copil în viață al familiei lui Ștefan Minovici. "Fire încăpățânata, îndărătnica, dar voluntară", Nicolae a urmat cursurile primare la Scoala comunala nr. 1 din Brăila, iar liceul l-a absovit în București, la Sf. Sava. Nicolae a făcut prima ruptură în cadrul familiei în raport cu pasiunea legată de stiinte: după absolvirea bacalaureatului în
Nicolae Minovici () [Corola-website/Science/314349_a_315678]
-
a născut, a crescut, s-a format în acest univers spiritual, lumea satului cu eresurile sale, un specialist bine informat, un profesionist care a parcurs cu acribie o vastă bibliografie și care și-a impus experința de teren - meticuloasă, dură, îndărătnică - a cercetătorului. Specialistul în etnologie Viorel Rogoz s-a născut parcurgând cu pasiune și rigoare drumul de la experiența de viață, la profesionalizare prin studiu, prin cercetare. Teza sa de doctorat „"Familia în credințe, rituri, obiceiuri"” „vrăjește si încântă” (Vasile Adasăscăliței
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
fiecare familie cu rând își trimite un membru din familie, altfel riscând să-și piardă rândul. Morile poartă numele constructorului, numele locului unde este amplasată sau numele unei “familii șef”. Astfel întâlnim nume că: Moară cu Tunel, Rosoanea, Viloanea, Trailoanea, Îndărătnica dintre Ruari și Îndărătnica de la perete, Firizoanea, Popascu, Humbroanea, Maxinoanea, Vamolea, Brusoanea, Lăiața, Moară din Țarina, Podu Ilochii, etc. Pe fondul transformărilor postrevoluționare ( 1989 ), mai multe mori au fost lăsate să cadă în paragină, amenințând astfel întregul sit mulinologic. În
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
își trimite un membru din familie, altfel riscând să-și piardă rândul. Morile poartă numele constructorului, numele locului unde este amplasată sau numele unei “familii șef”. Astfel întâlnim nume că: Moară cu Tunel, Rosoanea, Viloanea, Trailoanea, Îndărătnica dintre Ruari și Îndărătnica de la perete, Firizoanea, Popascu, Humbroanea, Maxinoanea, Vamolea, Brusoanea, Lăiața, Moară din Țarina, Podu Ilochii, etc. Pe fondul transformărilor postrevoluționare ( 1989 ), mai multe mori au fost lăsate să cadă în paragină, amenințând astfel întregul sit mulinologic. În sprijinul acestui muzeu în
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
pe care o semnificau expoziții de răscruce Țuculescu, la Dalles, sub oblăduirea ministrului Pompiliu Macovei , moment de fecunda ruptură în continuitatea plasticii noastre , sau Luchian înnoitorul, dusă la capat împreună cu specialistul riguros care a fost Theodor Enescu . La fel, fervoarea îndărătnica pe care Gherasim a arătat-o constant față de Ion Andreescu, gasindu-i înaintași până departe, în Nicolae Polcovnicu și iconarii de demult, intră în achizițiile salubre ale gustului public. Un regim al adevărului sufletesc, pește convenții parazitare, se desprindea și
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
în revista literară „Yokhni” un poem intitulat „Binecuvântările zorilor” care s-a bucurat de aprecieri în rândurile breslei. Poemul a reapărut mai apoi în cartea „Viețile morților” (Hayey hametim). Ziarul Haaretz i-a publicat și el niște povestiri -„Dina cea îndărătnică” (Dina ha'akshanit) și „Pszishpesh” (1966). O altă povestire din acea perioadă a fost inclusă în volumul „Bolnavul veșnic și iubita” (Haholé hanitzhì veha'ahuvá) (1971), precum și ciclurile de versuri „Cântecul unei petreceri de amici: Idila” (1968), care și el
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
lucru până de curând; nu izbutise niciodată să creadă că Ruby ar fi o făptură stranie, cu gânduri și pasiuni ascunse. Alex nu înțelegea ce urmărea Ruby insistând asupra pensiei. Se poate să fi fost vorba doar de una din îndărătnicile ei lipse de înțelegere, de tendința ei de a sesiza capătul greșit al lucrurilor. Pe de altă parte, însă, se poate să fi urmărit ceva, se poate ca totul să fi avut o anumită semnificație. De fapt, acum când reflecta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-se fiindcă „în trupul acela chinuit de suferință multă”, „ai fi zis că nu rămăsese...nici o picătură de viață care să nu fi fost trăită, până la urmă, conștiincios și înțelept”, amintesc stăruitor neagra șuviță de păr care ca val de îndărătnică tinereță cădea peste fruntea muribundului, pentru a umbri scânteierea unor ochi ce nu voiau să se stingă...și sub evocarea acestei impresii ne dăm iarăși seama de înalta valoare morală a celui ce peste cadrele literaturii a fost un apostol
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
așa ceva? Chiar dacă e puțin mai grăsuță, asta nu înseamnă că nu e în stare să țină pasul cu toți ceilalți. Luana continua să se roage, în ciuda felului ei de a fi. Suferea să-și vadă dorința înfrânată între cele două îndărătnice. Acest obicei de a-i ține la ușă, ca pe niște vagabonzi veniți la cerșit, o făcea să se întrebe ce ițe se încâlceau în mintea mătușii Vanda. În sfârșit, începea jocul. Unul nenorocit, de altfel, care, din pricina orei târzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
unul la altul. Oliviu ridică din umeri și plecă după ceilalți în vreme ce fratele său scrâșni din dinți, gândind că fata asta obraznică trebuia pusă la punct imediat. Se chinui bietul Renar, câteva zile bune, să ajungă la un capăt cu îndărătnica de vară-sa dar nici chip să iasă, măcar o dată, așa cum ar fi vrut el. Se întorcea seara acasă sufocat de un sentiment de neputință pe care nu-l mai trăise. Își făcea planuri pentru a doua zi cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ce face imposibilă stabilirea unei axe a personajului, este Anton Crișan, ambițiosul director de Centrală și viitor ministru venit în inspecție la potemkiniadele de inox ale lui Rafiroiu; și care nu se lasă până nu și-o face metresă pe îndărătnica angajată de la Documentare. Un întreg arsenal de persuasiune e utilizat până când Ioana se va muta, de bunăvoie, în garsoniera lui Crișan - și în ipostaza de dublet semioficial al unei neveste reci "ca un frigider". Fiindcă toți acești tovarăși mai mari
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
de un mare scriitor român? Ce mă interesa pe mine problema lui Gheorghe Zamfir? De ce-l invitam eu în emisiunile mele, în ciuda interdicției, aveam eu un dat, de undeva?” O voce mică-mică de nici nu se aude, propria mea voce, îndărătnică: „Aveați emisiune, ceea ce alții nu aveau” Ce oi fi sperînd să înțeleagă el? Dar el, ce o fi vrut să-mi transmită? Ies, purtînd în urechi strigătele Tribunului furios și regretul că nu l-am rugat ca, din patriotism și
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
străinul sosit la Oxford, cel ce scrie această carte, o făptura nepămînteana cumva, care are capacitatea de a se deplasa în timp, nu numai în trecut, ci poate și în viitor. Dacă Will este constantă Oxfordului, memoria locului, desi una îndărătnica și plină de capricii, cei doi dons de care vorbeam adineauri sînt figuri tragic efemere. Venerabili profesori, fără de care nimeni nu își poate imagina universitatea, în final amîndoi mor, unul dintre ei după o lungă și epuizanta maladie. Moartea lor
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
O mai mare însemnătate [î]i atribuim însă părții aceleia a călătoriei scriitorilor și artiștilor noștri care i-a dus prin regiuni cu populațiune amestecată. Căci prin comunicația dintre națiunea dominantă și celelalte naționalități, cari au o atitudine atât de îndărătnică și de puțin amicală față cu ideea maghiară de stat, apropiarea socială este cel dentăi și cel mai hotărâtor pas cătră o mai intimă unire politică. A se cunoaște întreolaltă însemnează a se înțelege și cunoștința reciprocă și intimă pare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
picior în căutarea unei poziții mai comode în fața mașinii de scris. Ochii lui alunecă spre pulpele bronzate și glezna subțire. O fantasmă erotică începe să prindă contur în mintea înfierbântată. "Cum ar fi să te trântesc cu picioarele în sus? Îndărătnică la început, mai mult ca sigur, dar în final vei necheza ca o iapă!". Surâde ușor stârnit acestui gând deșucheat. Își aprinde o Regală și trage mai aproape scrumiera rotundă, metalică, cu margini colorate roșu lucios. Nu se obișnuise niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
amor care va esista și peste o sută de ani. Tu zici că nu mă iubești? Nu te cred. Mă iubești fără s-o știi, făr s-o vrei s-o mărturisești, căci inima ta e atât de îndrăcit de îndărătnică, încît deja ca toate femeile, neștiind ce voiești, ți-ai mai înrădăcinat și în tine // ideea că nu știi ce voiești... Mă iubești da...... căci te temi de mine... Tu ești o femeie galantă, o femeie care-a risipit sărutări
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
știam eu mai bine. După cum știam că nimeni nu poate fi pironit de o singură mână. Ar fi inestetic să atârni într-o parte pe cruce. O răstignire cuviincioasă trebuie să te pironească de ambele mâini. Dîndu-mi pasiuni atât de îndărătnice, ursitoarele s-au văzut obligate, prin urmare, să găsească un antidot. Era necesar pentru o corectă crucificare. Și l-au găsit în ezitările mele. Căci povestea asta cu neputința de a da o sentință era semnificativă. În realitate, totdeauna hotărârile
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
dem Urlaub zu schicken...“. Ce puțini oameni știu la noi nemțește. Încă un ascendent care te distinge, cînd te gîndești că Mark Twain definea infinitul drept timpul necesar pentru Învățarea limbii germane. Dacă inima asta n-ar fi atît de Îndărătnică În momentele de entuziasm, dacă n-ar tropăi ca un cal nărăvaș, ațîțat de atmosfera de rodeo, tocmai cînd timpul dresurii s-a terminat! Dar mergi mai departe, iei un marfar, o drezină, o trotinetă. Fluieri singură, pufăi, poate te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mele, Sophie, trăncănește Rainer; a știut el dinainte că ea va ceda, fiindcă el frânge inimile și nimeni nu‑i rezistă. E minunat cu tine, e minunat din motivul cutare și cutare, dar și pentru că ești la început așa de îndărătnică, iar apoi rezistența ta cedează dulce în mâinile mele. Ca un animal micuț pe care‑l potolești și‑l faci să renunțe la lupta inutilă împotriva sa și a altora și să stea cuminte. Sophie privește cerul, iar Anna face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dintr-o ostilitate personală față de ei (Decius, Galerius și Iulian Apostatul), cât mai ales din preocuparea bolnăvicioasă de a-și feri tronul de atacurile dușmanilor, adesea identificați cu creștinii (Domițian, Licinius etc.) precum și datorită atașării lor față de morala creștină (considerată îndărătnică de Galerius). Persecuțiile anticreștine au fost rezultatul unor cauze multiple, însoțite de anumite excese cauzate de ocrotirea imperială a religiei tradiționale, a moralității publice și a civilizației romane sau de adversități provocate de teama ori de invidia ascensiunii creștinismului și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]