13 matches
-
mare”... În Maramureșul istoric, primul care exprimă această frățietate este salutul. «Lăudăm pe Iisus», spune cel ce salută. Iar cel ce răspunde spune «Lăudat să fie în veci!». Sau «În veci, amin!». Acest salut, oarecum de proveniență apuseană, a fost îndătinat de oameni pentru că este frumos. Au ei credința că atunci când nu se vor mai saluta astfel sfârșitul lumii este aproape! Și apelativul «mătușă» sau «unchiaș» nu face altceva decât să dovedească gradul de rudenie spirituală dintre oamenii de aici. Faptul
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 by http://confluente.ro/Manastirea_moisei_maramu_stelian_gombos_1376035831.html [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
azvârlit din nou în apă, să mai crească. Adeseori, pescarul își oprește doar pentru familia lui, o cantitate suficientă de pește și restul îl înapoiază Dunării. E jertfa muncii lor și ei o dăruiesc din nou fluviului. Așa s-a îndătinat. Alteori, opresc și pentru vânzare și pentru prieteni și rude. E moneda lor de schimb cu care fac trocul. Și Dunărea are legile ei, scrise și nescrise. Care trebui însă, respectate de sfințenie. 6 Cuptor, 2014 CEZARINA ADAMESCU ( Fragment din
CU ŞI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE. FRAGMENT DIN CARTEA: PRIVIND ÎNAPOI CU SPERANŢĂ by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404629095.html [Corola-blog/BlogPost/343661_a_344990]
-
de prune. Cu „Dumnezeu să-l ierte pe cel dus!” „Hai noroc, ortace!” Doamne-ajută!” Între Munții lor și Cel de Sus Moții mei și-acuma se salută. Cuvântul „de pomană” nu-i străin În Apuseni și n-a fost niciodată, Îndătinat eu dinspre-acolo vin, Plin de-o lumină binecuvântată. Îmi amiroase gândul a rășină, Pașii mei se fac în vers cărări Și inima dinspre cuvânt mi-e plină De-acele sfinte, tulburate zări... Referință Bibliografică: Moții.. / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe
MOŢII.. de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Motii_.html [Corola-blog/BlogPost/357016_a_358345]
-
Dunăre m-am născut. / Un val viu / m-a adus la mal, pe locul omului / Sălciile, valurile știu totul” (Biopoem - naștere în mit). Pe terasa de la Paris-Café, ne-am adunat, un mănunchi de oameni, la “întâia chindie a Așteptării” - ca să îndătinăm clipa și să ne aducem aminte de poetul Simon Ajarescu. Așteptatul a fost cu noi, chiar dacă a întârziat la întâlnire (o viață, o veșnicie?). I-am adus câteva flori mov, un buchețel smerit de imortele și o crenguță uscată de
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Culoare_si_feminitate_la_pari_cezarina_adamescu_1375825921.html [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]
-
față de propria breaslă; Gheorghiță trebuia îndemnat să facă faptă vitejească. El încă avea nevoie să observe ce se petrece în jurul său, să învețe să judece lumea pe cont propriu. La rîndul său, Păstorul se încadrează și el în acest mod îndătinat de gîndire și de mișcare. Se poate spune că lipsesc datele „concrete”, expozeul de cuvinte. Ele există, numai că trebuie să ne deprindem a le descifra din formele de viață ale mocanilor. Păstorul a fost selectat ca și Nechifor Lipan
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cap și unu' la un cap, să-i legene. În sfârșit, eroul Își ajută și unchiul să se nsoare, pentru că era singurul care putea să scoată paloșul din tufanul de la poarta Împăratului. Sim. FI. Marian susține că: Epoca În care Îndătinează românii din Dacia traiană a se căsători este pentru partea femeiască, În genere, de la 15-20 de ani, iar pentru cea bărbătească de la 18-30 ani. De la 20, respectiv de la 30 de ani, Începând Înainte, fetele devin fete bătrâne, iar feciorii burlaci
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în putină, atunci nu capătă miros stricat. Ca borșul nou umplut să nu se strice curînd și să fie iute, îndătinează femeile a arunca o lingură din el în foc și zic ca el să fie iute și acru ca focul. Să nu dai borș cu flori de pomană, că pe ceea lume bei tot apă cu hospă* și cu flori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
transformarea totemică a ciutei are ca echivalent în basm cosița de aur a Ilenei Cosânzeana, găsită în mijlocul „căii lungi, depărtate”: „...găsiră o coadă de păr frumos, toată strălucea ca aurul”. Părul lăsat lung pentru a putea fi împletit în modul îndătinat la nuntă era o condiție obligatorie pentru fetele de măritat, ceea ce îndreaptă interpretarea motivului din colindă spre amenințarea statutului nubil al fetei. Ca și stricarea grădinii cu flori în colindele de fată, tăierea cosiței intenționează revendicarea fecioarei ca aleasă și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
semn al apropiatei nunți, căci mireasa are obligația de a „coase daruri cu semnificații rituale precise”. Pregătirea fetei pentru etapa existențială următoare pune în mișcare abilitățile creatoare al căror beneficiar este exclusiv masculin, ca act complementar pentru capacitățile eroice. Schimburile îndătinate pentru viitorul soț sunt „o cămeșă, un brâu și o păreche de izmene”, ceea ce dezvăluie gestul premonitoriu al lunii, pețite de fratele său. In colinde, multitudinea de daruri pentru bărbați include o basma pentru frate: „Ci-mi șede și-mi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bazelor reședinței eparhiale „Vatra Românească“, cu o fermă, cămin pentru bătrâni și un început de mănăstire. Merită menționat faptul că trecerea lui Policarp pe la mănăstirea Hodoș-Bodrog n-a rămas fără urme. Episcopul Grigore Comșa împreună cu starețul (pe atunci) Policarp au îndătinat, după 1925, Procesiunea Drumul Crucii, după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim, credincioșii refăcând, de atunci încoace, negreșit, pelerinaje la 14 cruci amplasate în preajma mănăstirii, în amintirea celor 14 popasuri unde Iisus s-a oprit, pe Golgota, sub povara Crucii. Activitatea
Agenda2005-30-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283991_a_285320]
-
cu greu, de la bătrînii supraviețuitori și cu memoria nealterată. Am ținut să menționez toate astea pentru a preveni cititorul că obiceiurile surprinse în celebra monografie a lui Simeon Fl. Marian sînt realități definitiv și demult apuse. Autorul începe cu obiceiurile îndătinate în faza prenatală, rituri de trecere, cînd, de pildă, ni se precizează că "femeia îngreunată, care poartă mai greu, va naște băiat, dacă poartă mai ușor va naște fată. Drept aceea, toate femeile însărcinate, cari știu căsceva carte, să citească
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
lemnului de arțar „strivit în vin” (Naturalis historia, XXIV, 31). Iată și alte obiceiuri și credințe populare care ne interesează în mod special. „în dziua de Ispas, românii din Transilvania, cât și cei din Banat [și din Moldova ; cf. 102] îndătinează de a împăna și a înfrumuseța mormintele, bisericile și casele cu diferite verdețuri și flori, cu deosebire însă a pune prin case crăngi și frunze de paltin” (27, p. 336) care, „dacă se păstrează peste an”, se folosesc „în contra trăsnetului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cap și unu' la un cap, să-i legene. În sfârșit, eroul își ajută și unchiul să se-nsoare, pentru că era singurul care putea să scoată paloșul din tufanul de la poarta împăratului. Sim. FI. Marian susține că: "Epoca în care îndătinează românii din Dacia traiană a se căsători este pentru partea femeiască, în genere, de la 15-20 de ani, iar pentru cea bărbătească de la 18-30 ani. De la 20, respectiv de la 30 de ani, începând înainte, fetele devin fete bătrâne, iar feciorii burlaci
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]